Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-18 / nr. 201

Pagina 2 Se încep sancţiunile? Societăţile de asigurare refuză să mai asigure mărfurile Statului ! Iată vestea ce ne-o aduce ziarul „Argus“ care, ca organ al comerciului şi industriei, trebuie să ştie ce spune. Mai ieri secretarul general de l­a in­dustrie, care anchetase incendiul de la Con­stanţa, declarase că societăţile de asigu­rare sunt gata să vândă caile rămase mi­­nisteriului din incendiul dela Constanţa, şi da publicului să înţeleagă că pot să tot fie incendii, mai rămâne totdeauna marfă care să despăgubească Statul; dacă marfă n’ar mai rămâne — sunt aci societăţile de asigurare, cam­ de aceea , societăţi da asigurare pentru că să despăgubească Statul ! Dar iată că dacă Statul nu are sanc­ţiuni pentru pedepsirea vinovaţilor de fap­tul că România a întrat în era incendiilor vine publicul, vine societatea să ia sanc­ţiunile cuvenite. Societăţile da asigurare nu mai vor să reasigure mărfurile ce le mai are Sta­tul, oricâte somaţii le-ar face prin portă­rei. Şi bine faci Societatea va trebui să silească Gu­vernul să aibă sancţiuni, pentru că altfel din era focului vom întră în aceea a... cenuşii. Şcoala Superioară şi Aca­demia de Comerţ din Cluj In baza ord. onor. Secretariatului ge­neral al Instrucţiunii din Cluj Nr. 23251/920, se deschid cu începerea acestui an, Şcoala Superioară şi Academia de Comerţ din Cluj, funcţionând ambele cu primii ani. Se aduce­­ la cunoştinţa celor intere­saţi că, în Şcoala Superioară de Comerţ se admit ca elevi, absolvenţii a IV clase secundare (civile),­­ elevele vor fi primite ca auditoare, putând da examene cu parti­culari. -­ Durata cursurilor va fi de 4 ani, în­scrierile vor continua la direcţiunea şcoalei până la 25 Sept ort. In Academia comercială vor fi adm­şi ca studente şi studenţi ordinari, abs. şcoalei superioare de Comerţ,­­ absolvenţii liceului şi absolvenţii de şcoală normală cu 8 clase ca n’au fost numiţi în învăţământ, eşi din învăţământ vor fi admişi numai ca extraordinari cu drept de a da exa­mene. înscrierile vor continua la direcţia Academiei până la 1 Oct­ort. — pentru înlesnirea studenţilor Academiei orele de studiu se vor fixa după masă de la ora 4 în sus. începerea cursurilor se va anunţa ulterior la direcţiune şi prin ziare. Orice informaţiuni se dau la Secretariatul Academiei. Direcțiunea Academiei Comerciale. O rectificare Ni­ se cere publicarea celor ce urmează . Vă rog să binevoiţi a rectifica infor­maţia apărută în ziarul dvoastră asupra în­trunire! pentru înfrânarea speculei, ce a avut loc Marţi în 14 d­­e la Universitate. Nu este exact, că a­ţi fi cerut înlătu­rarea autorităţilor. Am spus cu totul altceva şi anume, că socotesc problema aprovizionării destul de importantă şi întrată într’o fază destul de penibilă, pentru ca să nu ne speriem nici de sacrificarea unor reprezentanţi ai autorităţilor, dacă această sacrificare nu­ ar putea aduce o soluţie fericită. Am adaus însă, că îmi pare un dram prea lung, ca să aşteptăm să avem carne şi morcovi şi pâne de pe urma reuşitei sau nereuşitei unui demers de natură politică. Şi am mai adus, că pornim un răsboi destul de greu contra speculatorilor nu ar fi în interesul cauzei, ca să ne răsboim în ace­laş timp şi cu autorităţile. Bune, seu rele, cum sunt acesta autorităţi, nu întrezăresc o reuşită a luptei, decât procedând cu con­cursul autorităţilor. Iată părerea susţinută de mine în acea întrunire Nu mă voi face apărătorul unor organe, ce s’ar fi dovedit incapabile, dar nu aştept nici un bine de la încer­carea de a privi o arzătoare problemă de aprovizionare, ca un prilej de luptă po­litică. Pornind în felul acesta ar însemna să ne­­­vizăm din capul locului, ceea ce nu ne ar duce la izbândă, ci la eşec. Lucian Bolcaș. Luptele polono-ruse Varşovia. — Cavaleria noastră a­­tacând prin surprindere trupele roşii a ocupat oraşul Nogaisk şi a luat mai mulţi prisonieri şi mitraliere. Pe Nipru, aproape de oraşul Chirokaia, un vas inamic a fost cufundat prin focul nostru de artilerie. Pe restul frontului nimic nou, „PÁTRIA“ Tipografia Naţionale Cluj, Strada Regina Muia 4. 18 Septemvrie 1920 ULTIMA ORA HISAiíJí&alí /i£i*i£ArJ£*< £ Condamnarea asasinilor lui Tisa Viena. — Curtea Marţială din Budapesta a dat prima sentinţă­ în pro­cesul asasinarei contelui Tisza. Dintre autorii materiali ai crimei, au fost con­damnaţi doi la moarte, unul la 15 ani închisoare grea şi altul la 3 luni în­chisoare simplă.’ Va urma judecarea autorilor mo­rali ai acestei crime, printre care sunt Friedrich, Karolyi, Kérn şi alte perso­nalităţi politice marcante. Tratat între Elveţia şi Germania Nauen. — Preşedintele federaţiei elveţiene Motta şi ambasadorul german Müller, au semnat un tratat provizoriu privitor la comunicaţia aeriană între Elveţia şi Germania. Aceasta învoială corespunde în principiu convenţiilor deja încheiate cu Franţa şi Anglia Plecarea lui Kamenew din Londra San-Paolo. — Lloyd George a declarat la plecarea lui Kamenew că preluarea legăturilor comerciale cu Ru­sia e subordonată condiţiunii formale de­ a nu face în Anglia nici un fel de propagandă bolşevică. Cercurile poli­tice engleze cred că nu se va mai în­toarce Kamenev. Krassin rămâne la Londra. Nauen. — Ziarul „Handelsblatt“ din Amsterdam anunţă că comuniştii reîntorşi din Rusia în Amsterdam, au hotărât să se afilieze cu întreg partidul la internaţionala din Moscova. Italia şi Franţa garanntează inde­pendenţa Poloniei Lyon. — Declaraţia comună pu­blicată în urm­a întrevederei de la Aix­­les Bains, afirmă acordul dintre Gielitti şi Millerand în vederea strângerei re­laţiilor economice dintre Franţa şi Italia şi relativ la necesitatea aplicării trata­telor pentru independenţa Poloniei, fiecare ţară păstrându-şi libert­atea de acţiune pentru reluarea relaţiilor cu Rusia. Problema Adriaticei va fi rezol­vată de cei interesaţi. Sârbii înaintează în Albania Roma. — După ultimele ştiri so­site din Albania trupele sârbeşti ur­mează a înainta în valea Arsen în di­recţia Tirana. Stabilirea frontierelor polone lituane Lyon. — Generalul Dupont preşe­dintele comisiunii pentru deliminare în­tre Polonia şi oraşul liber Danzig a stabilit linia. Linia merge de la Doppel la Lem­­konersel. Revolta în Rusia Varşovia. — După spusele de­­serturilor în Rusia sovietică de sud au isbucnit mari revolte, în regiunile Ni­­colaieff, Kremenchug şi Novodebasck. Aprovizionarea din America Lyon. — Un vas canadian venind din New-York a ajuns la Sevastopol aducând 600 mii puduri benzină, 15 mii puduri căr­buni, şi 15 mii puduri cols. Budgetul Ungariei Budapesta — Budgetul promul­gat de ministrul­­ de finanţe Ko­rányi prevede 10,8 miliarde la­­ intrare, la ieşire 20,2 miliarde. Deficitul va fi acoperit prin impozite asupra averilor şi prin împrumuturi. După Aix-les-Bains Lyon. —­ Prezidentul consiliului italian intrând în Italia, a adresat o telegramă de mulțumită dlui Millerand, la care prezidentul­­consiliului francez a răspuns felicitându-se că întreve­derea dela Aix-les-Bains a contribuit la strângerea legăturilor dintre cele două popoare latine. Dl Millerand în Elveţia Lyon. — Dl Millerand s’a în­tâlnit Miercuri în Lucerna cu prezi­dentul republicei­ elveţiene. Dsa va vizita apoi la Geneva biroul interna­ţional al muncii, împrumut francez în America Lyon. — Pachebotul „Lorena“ pornit din Havre a ajuns la New-York. Cele 10 milioane 500 mii dolari în aur trimise de guvernul francez pentru a servi ca acoperire la împrumutul francez în America se află pe bordul vasului, şi a fost consignat de către banca Morgan. Sancţiunile tribunalului din Kat­­towitz Lyon. — Presa franceză anunţă că tribunalul aliat din Kattowitz a con­damnat nouă germani cari au tras asupra trupelor franceze cu prilejul tulburărilor recente, la câte­ 15 ani de recluziune pe fiecare.­­ Bulgaria în mica antantă Primul ministru bulgar, dl Stambu­­tinaki a plecat la V­ena şi de acolo la Praga pentru ca să trateze cu dl Bones intrarea Bulgariei în mica antantă. Comisia dunăreană Roma.­­ O telegramă din Paris arată că se studiază de către comi­­siunea internaţională danubiană pro­iectul statului, luându-se în cercetare şi propunerile delegaţiei române. Socialiştii englezi refuză ajutorul rusesc Horsea. — Directorul ziarului so­cialist „Daily Herald" a refuzat oferta Rusiei de ajutorare în sumă de 75.000 lire sterline de la internaţionala a treia, primind totodată demisiunea directoru­lui, prin care se oferise aceşti bani. Curte de Justiţie internaţională Horsea. — Proectul unei curţi permanente de justiţie internaţională, care a fost publicat de secretariatul „Ligei Naţiunilor“, după ce a fost co­municat guvernelor statelor membre ale Ligei, lăsat fiind neisprăvit, continuă a fi cercetat la conferinţa Ligei. In această lege se dă o formă ideii de menţinere a păcii mondiale, cuprinsă în pactul de pe lângă tratatul din Versailles. Ra­poarte asupra proectului se vor depune la întrunirea consiliului Ligei, care se va ţinea la Bruxelles luna viitoare. Consi­liul va lua apoi o hotărâre definitivă şi pentru stabilirea Curţei. Haga este pro­pusă în acest caz ca sediu al Curţei, care urmează să fie alcătuită din 15 membrii, dintre cari 11 judecători de şedinţă şi 4 suplinitori aleşi pe 9 ani. Uneltirile bolşevice la Londra Lyon. — Kameneff a adresat o scrisoare de propagandă către un număr de membrii din camera comunelor. Relativ la aceasta „Daily Cronicle“ spune: scrisoarea este un act de pro­pagandă, interzis în toate condiţiunile necesare imunităţei de ambassador, mai cu seamă că abţinerea de la propagandă a fost prima şi cea mai importantă condiţiune repetată stăruitor de guver­nul britanic pentru primirea misiunei sovietice. Declaraţia că Lloy­d George într’a­­dins a tărăgănit negocirile, spre a-şi schimba politica este absolut nedreaptă. E lucru ştiut că prim ministrul speră că prin reluarea legăturilor comerciale să se alunge la pace şi linişte în Europa răsăriteană, fiind susţinut de guvernul italian iar nu de cel francez. Asupra acestui subiect au urmat discuţiuni între cei trei premieri. Socialiştii germani şi internaţionala a treia Berlin. — Ziarele anun­ţă că social - democraţii independenţi din Saxo­na întru­­nindu-se au discutat chestiunea afilierii la internaţionala a treia şi cu 44 con,­a 23 voturi au hotărât respingerea condiţiunlor de afiliare impuse de Moscova, deşi îşi exprimă simpatia pentru lupta proletaria­tului rus. Acordul militar franco-belgian Nauen. — Ministrul de externe bel­gian a declarat cu privire la convenţia mi­litară franco-belgiană că aceasta va intra in vigoare numai in cazul unei agresiuni germane neprovocate. Această convenţie dă ambelor ţări deplină independenţă in a ho­tărî ce anume măsuri militare trebuiesc luate pentru apărarea teritoriului său. După comunicările ziarului „Westminster Ga­zette“ această convenţie va intra în vigoare imediat după ce ocuparea ţărmului stâng al Rinului va fi ajuns la sfârşit. Presa germană despre întrevederea dela Aix-les-Bains Nauen. — Ziarul „Deutsche Allgemeine Zaitun* scrie despre intervederea dela Aix­­les Bains: „In Spaa guvernului german i­ s’a indicat explicit că continuarea trata­tivelor va avea loc la Geneva. Trebuie să se rupă cu sistemul dictaturii învingători­lor, păşind pe calea tratativelor. Renunţa­rea la conferinţa din Geneva ar insemna o recidivă la vechea metodă a decisiunilor. Acest procedeu este cu totul nepotrivit pen­tru tratarea problemelor economice dacă rămâne şi pe mai departe dictatura comi­siunii de reparaţiuni, Berlinul va trebui să renunţe cu totul de a mai avea contact cu aceasta comisiune, ca şi cu o instanţă ho­tărâtoare. Un partid economic german Horsen. — Din aproape 100 re­prezentanţi ai Germaniei centrale,­ din diferite părţi ale Germaniei, s’a fondat Duminecă în Charlotenburg un­­ nou partid sub numele de partid econ­omic al clasei de mijloc, care reprezintă toate interesele economice şi politice a c­lasei de mijloc. Noul partid cere auto-administ­raţia vieţei economice prin asociaţiuni de ex­perţi şi corporaţii precum şi combate­rea marilor bănci. Comunismul în Olanda Ultimele Informaţiuni Suntem informaţi că din cauză că nu se găseşte în Cluj un local convenabil Corpul VI­ de armată, cea mai mare autoritate militară pe care o avem aici, este nevoit a se muta la Târgul­ Mureşului. In Silezia poliţia a descoperit pe principalii autori ai tulburărilor recente de la Breslau. Au fost arestate până acum 51 de persoane.* Ministerul instrucţiunei publice a hotărât unificarea învăţământului pri­mar, cu începerea noului an şcolar. începutul se va face cu clasa I. * La 18 Septemvrie are loc în amfi­teatrul fundaţiunei universitare Carol I. din Bucureşti, prima şedinţă a conferinţe­lor bisericeşti la care vor lua parte dele­gaţi din toată ţara. * Studentul bulgar Ştefan Petrov a fost atacat joi noaptea, cu cuţitele şi grav rănit pe str. Raionului din Capitală. Se crede că la mijloc este un atentat politic. ♦ In Pozsony a fost o mare întrunire de protestare contra politicei renegatului cehoslovac, Hlinka. Acest renegat plătit de clica Horthy vrea să realipească la Ungaria teritoriile cehoslovace din fosta monarchia* Se va alcătui o comisie pentru a ho­tărî asupra numirilor comunelor din în­treagă ţară, avându-se în vedere comu­nicaţia.» Controlarea locuinţelor merge în cea mai bună regulă. Se găsesc foarte multe camere pen­tru plasarea funcţionarilor, încât se speră, că vor fi deajuns. In legătură cu controlarea locuinţelor s­e vor da publicităţii şi unele abuzuri şi ilegalităţi ce se vor constata la faţa lo­cului.* Un atelier fotografic cu toate insta­laţiile de vânzare din cauza mutării din Cluj. Adresa la admainistraţia ziarului. 1167 1­ 1 . * Mareşalul Petain s-a­­ căsătorit, în cea mai restrânsă intimitate cu dna Har­­dou. * Curtea Marţială a Corpului 6 Armată va judeca în cursul acestei luni procesul ofiţerilor unguri: generalul Flohr, colone­lul Kratochrill şi soţii, acuzaţi de crimă şi atentat contra siguranţei Statului. * Primăria Capitalei studiază chestiunea municipalizărei cinematografelor, în urma grevei acestora care continuă încă. ♦ Doamnă franceză caută locuinţă şi întreţinere în schimbul lecţiilor. Adresa: dna Pinter str. Schütz Janos nr. 3, et. II, de la 11—12 ore a. m. 1169—­1—2 Ziarul „Adevărul“ anunţă că genera­lul Averescu va propune dlui Tache Io­­nescu, cu ocazia remanierei guvernului, fu­ziunea partidului poporului cu cel tachist. * In consiliul de ministri de la 26 Septemvrie se va fixa cursul de schimb al rublelor.* Săptămâna viitoare va întră în vi­goare noul regim al exportului. * Argetoianu va sosi de seară la Cluj. Comisiile pentru controlarea lo­cuinţelor se vor prezenta cu proce­sele verbale Duminecă la ora 10 a. m. în sala de şedinţe a Primăriei. * Astăzi a avut loc o consfătuire a ar­hitecţilor, pictori şi sculptori din Cluj — în vederea deschiderii unei expoziţii cu ca­racter internaţional, credem în Bucureşti, apoi mutate în oraşele principale din Tran­silvania. Iniţiativa a fost luată de colonel Ba­­calogiu, fiind un punct din programul orga­­nizărei „Celor Trei Crişuri“ din Oradea-Mare şi dl Emil Isac. Exposiţia va fi patronată de dl Oct. Goga, ministrul artelor. « Eri a fost o demonstraţie mere con­tra speculanţilor. Toţi comercianţii, birtaşii etc. au fost făcuţi atenţi să nu contribuie la urcarea scumpete», ci să respecte pre­ţurile maximale, pentru că în caz contrar vor­ suporta consecinţele. * Azi la ora 5 p. m. Comisia pentru stabilirea preţurilor va avea o şedinţă la Primărie. La această şedinţă comercianţii, birtaşii şi alţi interesaţi voisc să preseze Comisia, ca să stabilească un mai mare preţ maximal.• Toţi indrustraşii din Cluj, cari ar avea lipsă de ucenici, sunt încunoştinţiaţi să binevoiască a înştiinţa de urgenţă şi în per­soană la „Instanţa industrială“ (Iparható­ság) din Cluj; unul de câţi ucenici ar avea lipsă şi pe lângă ce condiţiuni ar fi a­plicaţi a-i angaja.*­­ Din Ungaria a’au refugiat la Arad foşti internaţi, cari spun, că in Ungaria au suferit foarte mult din cauza mizeriei tra­tamentului crud. Refugiaţii la trecerea peste graniţă s-au încăerat cu jandarmii unguri, însă au reuşit să treacă graniţa Patru au fost îm­puşcaţi în încăerare. * Tragerea Lotăriei Cercului Culturi al Societăţii Funcţionarilor publici din Craiova la va avea loc Î11 mod sigur 1 Noemvrie 1920. Câştiguri în valoare de Lei 122.200­ — Se caută colectori, atât în vechiul Regat, cât şi în terito­riile alipite, cu remize foarte avanta­­gioase. Preţul unui bilet 3 Lei. Depo­situl central la Librăria „Cosinzeana“ Cluj. 5 I Evacuări şi încartiruiri — O scrisoare — Domnule Directori Vă rog să binevoiţi a publica în „Patria“ următoarele: Anul trecut — fiind num­it profesor universitar — m’am mutat la Cluj. Locu­inţa mi-a fost rechiziţionată de comisia universitară şi de comisarul, dl dr. Boieriu, la văd. Patelei în strada Arany J. nr. 9! Când m’am mutat anul trecut, neputân­­du-mi aduce mobile, m am înţeles cu dna Petalei, să-mi mobileze o cameră şi să-mi taie intrare în ea de antreu, dar i- arh spus, că dela 1 Maiu 1920 n’o mai pot lăsa în locuinţă. In Maiu s’a rugat, s’o las până la vară. Am lăsat-o până la 1 August. In ce vreme am rugat biroul de încartiruire prin două adrese, despre cari am revers sub Nr. 2724 şi Nr. 3137, să-mi evacueze locuinţa pentru ca să mă pot muta. La 1 Septemvrie am venit la Cluj şi de atunci stau la un student şi nu mă pot muta nici azi în locuinţă. Văd. Petelei cu văru-său, un ar­mean, astă iarnă mare ungur, scum mare român, cu numele Vikol, au colindat pe la­ toate autorităţile, ba m’au spus şi la ga­zetă. Ştiu pozitiv, că sunt sprijiniţi în lu­crările lor printr'un gazetar Hîrsu, prin re-­ prezentantul inspector dela administraţie şi­­ un senator, frate de cruce, al armeanului­ patriot, dl Isac. Dl Hîrsu m’a ameninţat cu­ scandal prin jurnale, dl senator Isac a sme­, ninţat pe dl comisar Guiu cu un scandal­ nemai­pomenit. Din­ prefect, primar şi comisar mă poartă cu vorba de azi pe mâne, şi eu stau pe drumuri, până când toţi jidanii sunt în­­cu­ru­raţi cât mai iute şi cât mai bine. Cu mine sunt mai mulţi profesori, dintre cari unii au mai multe bonuri de locuinţe şi stau toţi pe drumuri. Un an de robie am făcut pentru şcoală şi neam, mai mult nu putem, fiii­dcă şi noi vrem să avem casele noastre, ca să putem lucra­­ cu tihnă şi pace. De ziue, de săptămâni, ba chiar de luni umblăm ca nebunii prin oraşe după locuinţe şi când le-am descoperit le ia de la noi sau birou­rile oraşului sau armata. Până când trebuie să mai suferim. Astfel păţim noi şi bieţii studenţi şi mai rău ca noi. Colindează pe toate drumurile şi nu e nimeni să ne asculte ! Dzeu mai ştie ce stăpânire e şi stăpânirea noastră româ-Cluj, la 14 Sept. 1920. Prof. Dr I. Popovici.

Next