Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-21 / nr. 203

21 Septemvrie 1920 ft Opera naţională din Cluj Cum a fost înfiinţată înfiinţarea Operei naţionale din Cluj — a fost hotărîtă în şed­iţa dela 13 Sept. 1919 a C. D. — pe lângă un budget anual de 2,571 600 C. Prin înfiinţarea Operei s’ar*intenţionat pe de o parte susţinerea şi în viitor a artei m­uzicale în teatrul de stat preluat dela unguri, — pe de altă parte crearea unui front cultural românesc aici în inima Ar­dealului, care să nu fie expus speculei în­treprinderilor private. Luându-se hotărîrea aceasta — dl. C. Pavel, care a fost încredinţat cu orga­nizarea operei — în luna Octomvrie 1919 » şi plecat la Bucureşti pentru întrebarea ansamblului. Conform îndrumărilor primite — ca să se dovedească, că aici nu-i vorbă de un separatism local — dl Pavel s’a dat ni­­zuin­a, ca forţele artistice să le recruteze de pe întreg teritoriul României întregite, ca şi în forma această ansamblul să re­prezinte toate puterile artistice a Româ­niei mari. S'au recrutat astfel cântăreţi din ve­chiul Regat, Basarabia, Bucovina, Ardeal. S’a recurs — de sine înţeles — înainte de toate la ajutorul cântăreţilor din Bucu­reşti, cam­ însă durere — pe atunci erau solidarizaţi într’o­­ trupă societară. Li s’a oferit, ca să iee şi ei parte la Opera na­ţională a statului român, însă orice încer­care de apropiere nu numai că a fost re­fuzată, dar s’a luat cher în nume de rău încercarea ardelenilor, — de a forma o Opera neţională la Cluj — considerându-o aceasta, ca încercare zadarnică a mun­cii lor. Ce priveşte orhestra, — conducerea Operei din Cluj, s’a pus în legătură cu sindicatul muzicanţilor români din Bucu­reşti. Li-a’a arătat tot programul Operei şi au fost rugaţi pentru elementele necesare. Au pus însă astfel de condiţiuni, pe cari — ţinând seamă de bugetul limitat — era imposibil a­ le satisface. Afară de pretenziunile exagerate — fiecare pune încă o condiţie sine qua non şi o catedră de profesor la Conservatorul din Cluj Intre astfel de împrejurări Opera din Cluj — durere — a fost silită să renunţe şi la colaborarea muzicanţilor din Bucu­reşti şi a trebuit să recurgă la o orhestră din străinătate. Ar fi obositor de înşirat, greutăţile enorme, prin care a trecut organizarea din Dimie a unei instituţiuni atât de com­plicate, pe vremurile tulbure ale anului 1919. E de ajuns să amintim numai atât, că s’a lucrat c’o abnecaţiune de nedescris, ziua-noapte — nu numai din partea di­recţiune!, pentrucă la această muncă s’a alăturat cu toată dragostea şi din toate puterile şi şeful da resort Tiberiu Br­­di­­ceanu, iar în momentele critice a sărit într’ajutor şi altele din resorturile C. D. Dar au dat mână de ajutor la acţiunea aceasta nu numai autorităţile civile, ci­­ cele militare, şi chiar şi intelectualii din Cluj — fiind toţi pătrunşi de planul grandios a unei opere naţionale româneşti în Cluj. Astfel instituţiunea aceasta, care era înfiinţată de C. D. pentru România în­treagă cu sediul în Cluj — prin co­labora-­­rea tuturor forţelor româneşti din Ardeal, a dovedit şi a trecut în conştiinţa pu­blică, ca Opera Ardealului eliberat — la care fiecare a contribuit cu­ ceva ,şi în consecinţă nu numai Statul are drept la ea, fără şi noi cu toţii, lumea întreagă ro­mânească de aici. Opera naţională din Cluj este rezul­tanta muncii tuturor, nu e făcută numai cu munca Statului. La formarea şi înţelesul într’acest chip al Operei din Cluj — au contribuit foarte mult şi ziarele din Bucureşti, cari făcând deosebire între Opera din Bucureşti şi cea din Cluj — pe noi mai mult ne-au îndem­nat să ducem o luptă de emulaţie nobilă. Ca noi — clujenii — nime nu cunoaşte mai bine scopul cultural şi politic al Operei naţionale chiar aici in Ardeal, de aceea stăruim aşa mult pentru menţinerea ei şi pe mai departe. Mai cu seamă după ce s’a prezentat într’un mod aşa de impunător, încât chiar şi streinii au rămas frapaţi. E de remarcat, că Opera din Cluj a fost singura — între toate instituţiunile noastre — care nu s’a preluat dela unguri, fără a fost creată de noi şi prin care ne am arătat Vrednicia noastră. A fost poate singura, care a umplut pe deplin cadrele proiectate de C. D. şi care a satisfăcut toate aşteptările, legate de ea. S a cântat numai româneşte, curţi să şi cuvine de altfel — la Opera susţinută cu banii Statului român. S’a făcut artă ro­mânească. Ansamblul artiştilor şi a coriştilor — afară de­ o singură excepţie (de Vaccari) a fost recrutat din elemente româneşti, ca astfel cu banii româneşti — să creăm existenţe româneşti. Şi că această tendinţă nu s’a putut împl­in şi în ce priveşte or­chestra — nu e vina conducem Operei E încă ceva de remarcat, ca publica să fie pe deplin clarificat asupra situaţie şi anume, că primele două luni de or­ganizare dl C. Pavel — care era totodată şi comisarul numit pentru Teatrul Naţio­­nal — a trebu­i să se petreacă organizăm personalul tehnic şi aducând edificiul tea­trului într’o astfel de stare, ca trupa dra­matică şi de comedie a dlui Z. Bârsan să-şi poată începe reprezentaţiile cu 1 De­cemvrie 1919 Că apoi în ce chip şi cât­ de impo­zant s’a prezentat Opera — după atâtea zbuciumări şi greutăţi inerente oricărui în­ceput — este martor întreg publicul din Cluj S au adus acuzele cele mai aspre la adresa direcţiei — atât din partea publi­cului, cât şi din partea presei — că la Operă nu se lucră îndeajuns şi că se pradă banii Statului etc., atunci când nime nu ştia, că în edificiul teatrului începând de la atelierele tehnice — până la repetiţiile de muzică şi orhestră cu toţii lucrau până în noapte târziu cu cea mai mare încordare Şi ca să fie publicul în cunoştinţa tuturor faptelor, trebuie să remarcăm, că întreg montagiul Aidei — care cumpă­rat ar fi costat sute de mii — începând de la Coroana Faraonului până la cea din urmă bucată de decoraţie a fost făcut în regie proprie, în atelierele teatrului. Nu s’a importat nimica din străinătate. Conducerea Operei prin aceasta a voit să arate streinilor cari ne înconjurau sfi­dător şi înainte de toate publicului nostru propriu, care a avut mai puţină credinţă în reuşita afacerei, că da, toate să pot, cu dragoste pentru cauză, cu abnegare, seriozitate, cu minte şi inimă românească, cu braţe româneşti — fără să recurgem la ajutorul streinilor. Şi — a succes Operei din Cluj — nu numai să întruchipeze una din­tre cele mai renumite opere muzicale a lumii, Aida lui Lyon. — Comunicat polonez. Tru­pele noastre continuă ofensiva; au ocupat șase sate. Aproape de Elisa­ Verdi, dar a fost în stare s’o îmbrace într-’o vetovka am ocupat calea ferată Ber­haină așa de frumoasă și atât de pompoasă, diansk-Pologny. Urmărirea inami­—■ cum rar a fost îmbrăcată chiar și pe cului care se retrage spre Nord com­­e,e mai renumite scene a lumii Urm­ă Numărul exact al n­iznnipri-Direcțiunea n’a voit sî înceapă st*- , , nilfia[ul _ex­acî al prizonieri giunea până când din ansamblul acela de încă cunoscut. Un convoi începători în mare parte şi cu un cor re-ja­ diviziei n /in '* *"* cruţat din diletanţi nu­­ a fost cu pa­­giunea hnţă), să se prezinte cu toată demnita­tea vrednică de idea de a înfăptui prima operă naţională a Statului român. Rezultatul a fost pe deplin satisfăcă­tor — atât din punct da vedere moral, cât și material. — In timpul din 25 Maiu, până cu l­a Iulie a avut Opera 6 re­­prezentațiuni Aida, 4 Traviata și 4 con­certe simfonice — toate cu săli archipline. S’a încasat: 407.304 coroane, adecă aproape Nauen. — La întrunirea partidului popular bavarez din Bamberg, premierul Bavariei von Kahr indică duşmanii interni şi externi ai Germaniei, cari caută să ali­menteze străduinţele separatiste ale Bava­­riei. Kahr declară: noi voim să rămânem cu 14 000 mai mult decât a încasat trupa, buni bavarezi şi buni germani în zile dramatică şi comedie in întreaga stagiune bune ca şi în zile grele. Este convins că Germania poate exista numai ca imperiu de 4 luni. Din punct de vedere moral — tre­buie să remarcăm, că succesul a fost atât t ______ de mare şi în ochii streinilor, încât la ur­ja imperiului, timele 3 reprezentaţii — mai bine de ju­, m state din public nu a fost românesc.­­ „Siebenb. Deutsches Tagb.“ — organul saşilor din Sibiu astfel ser e : .Aşa a fost de perfect­­ de adnirabil — încât şi glasul invidiei, care s’ar putea trezi în noi, la cugetul, că noi nu vom fi în stare din punct de vedere material să prestăm aşa ceva niciodată — a trebuit să amu­ţească . . . Recomandăm cu cea mai mare căl­dură tuturor al­or noştrii Eri a sosit în oraşul nostru, ve­nind din Budapesta, o comisiune de profesori universitari de la Universitatea să nu întârzie‘din Edimburg, formată din dnii Web a cerceta reprezentaţiunile Operei roma­­ster, Flaming şi Curtiss neşti — de câte ori v­or avea ocaz­iine Dar, chiar şi presa maghiară — care da capo ne-a urmărit cu cea mai mare băgare de seamă — remarcând cu oareş­­care răutate incidentele supărătoare ale nceputului — a trebuit să aducă Operei, în România-mare. pa­­n­ă________s? _ Scopul venirei acestei comisiuni este de a cunoaşte problema româno­­maghiară şi în special condiţiunile re­feritoare la situaţia religiei reformate cele mai mari elogii şi să recunoască per­f acţiunea şi însemnătatea felului cum s’a prezentat. E de închipuit astfel că cu cât extaz a fost primită deschiderea Operei din partea publicului românesc — doritor de tot ce e frumos şi sublim. Scopul înfiinţării operei astfel — prin conlucrarea tuturor românilor — a fost ajuns. Mâine vom arăta consesinţele dezastruoase — atât din punct de vedere t Societatea „Ţara nouă“ In numărul ultim al ziarului „Ţara nouă“, organ al partidului ţărănesc din ve­chiul Regat, se publică, la joc de frunte, un apel către toţi membrii acestui partid, învitându-i să iscălească acţiuni la societa­tea de editură .Ţara nouă“, care va avea, ca întâia menire, să editeze ziarul partidu­lui ţărănesc. Apelul e iscălit de dl I. Mi­­halache, O. Bujor, Ion Bortea, I. Răducanu, I­oanaitescu, Gr. Juman, etc. Acţiunile în număr de zece mii sunt de câta 200 lei, ce trebuiesc plătite deodată. In apel se spune, cu drept cuvânt, ca greutăţile editărei unui ziar de partid nu trebuie sc se cadă numai in sarcina câtorva oameni, ei toţi membrii partidului sunt da­tori să jertfească pentru atingerea scopu­lui comun pentru care luptă un ziar de partid. Ne folosim de acest prilej, pentru a aminti membrilor partidului naţional că si­­­tuaţia presei noastre de partid — în scum­petea extraordinară de azi a hârtiei şi­ a tiparului — este dintre cele mai grele, şi că şi la noi e o datorie nu numai de o­­noare, ci chiar de conştiinţă, ca fiecare membru a partidului să contribuie la sus­ţinerea presei noastre. O mare societate pe acţiuni care ar urmări uşurarea apariţiei ziarelor partidului nostru, şi îmbunătăţirea lor, ar fi de cea mai urgentă necesitate şi la noi. PATRIA“ Mitterand preşedinte al Republicei Franceze Noul minister cehoslovac Praga. _ Preşedintele Masaryk a adresat preşedintelui consiliului Tusar o scrisoare, prin care i­ se primeşte de­misia cabinetului, exprimându-i satisfacţia pentru opera săvârşită. Dl Masaryk a adresat dlui Jean Cerny o scrisoare, prin care îl desem­neazâ ca preşedinte al consiliului de miniştri şi ministru de interne. Ministerul va fi compus din dnii: Husak, apărarea naţională; Benes, afa­­­ceri streine; Anglia, finanţe; Falke, Lyon. — In ultimul consiliu de miniştri colegii dlui Millerand au făcut presiuni asupra sa pentru a-l hotărî, ca să primească să-şi puie candidatura la prezidenţia republicei franceze. Dl Mil­lerand refuză formal sub cuvânt, că este necesar în fruntea guvernului pentru continuarea operei întreprinsă timp de opt luni. Toată presa îşi exprimă speranţa, că dl Millerand va ceda stăruinţelor marei majorităţi a ambelor adunări, cari vor face o impozantă manifestaţie, ale­­gându-l cu aproape, unanimitate, ca o răsplată a autorităţei şi prestigiului, pe tP°slă: Hotewetz, comerciu; Lusta, in­­care l’a câştigat în fruntea guvernului, strucţie publică; Popelka, justiţie; Bur­_ . ___.. „ „ . . îger, căile ferate; Gruber, asistenţa so-PolonSi continua înaintarea ^cială; Bridik, agricultura; Prusa, ravi­talierea ; Prochaska*^ higiena publică ; Sajor, unificarea; Micura, pentru Slo­vacia, a 40-a sovietice in re­­căii ferate Alexandrovska a fost capturat. Primul ministru bavarez despre politica Germaniei federalist — federalismul nu este egal cu particularismul şi nu înseamnă o slăbire Retragerea ministrului de finanţe german Berlin. — Presa germană discută de­­misiunea iminentă a ministrului de finan german dr Wirth. Unele ziare dau ca­ motiv nemulţumirea acestuia cu ministrul poştelor Giesbent privitor la plata sluj­başilor. Chestiunea demisiei lui Wirth va fi rezolvată de cabinet după reîntoarcerea cancelarului din vizita făcută preşedintelui Ebert în sudul Germaniei. Conferinţa financiară internaţională Horsea. — Conferinţa financiară in­ternaţională, care a fost convocată de Liga Naţiunilor, se va întruni Vineri la Bruxel­les. Conferinţa va discuta situaţia finan­ciară mondială şi de va fi posibil, va des­­coperi anumite mijloace pentru înlăturarea dificultăţilor existente, aşezând toate ţările pe o bază economică sănătoase. 35 ţări vor fi reprezentate, fiecare prin trei delegaţi. Ultimele informaţiuni Preţurile berei stabilite de Comisia pentru examinarea preţurilor în ultimul timp, s’au suspendat zilele trecute şi pe baza dispoziţiunile forurilor superioare be­răriile au pus în vigoare următoarele preţuri: Bere blondă în butoaie 100 litri Lei 400, Bere blondă în sticle 100 sticle Lei 400. La aceste preţuri se poate adauga în restaurante şi la vânzători detailişti câ­ştigul permis de lege. „Le Matin“ anunţă din Paris că Ana­tole France e grav bolnav. * Scriitor şi candidat român cu paxă află aplicare imediată în cancelaria advo­catului dr Eugen Kertész, Cluj, piaţa Unirii nr. 19, în etaj.* Dl Tache Ionescu tratează la Paris şi Londra încheierea unui împrumut extern, care se scoată din circulaţie bonurile de tezaur emise la cumpărarea mărfurilor de către Stat la Anglia, Franţa, Italia şi A­­merica.* O radiogramă dată de departamentul justiţiei declară că explozia produsă de bombe în faţa băncei Morgan din Was­hington a fost probabil pusă la cale de o conspiraţie. S-a constatat că la bursa efecte­lor au lipsit valori de 300 mii până la 400 mii dolari. Transportul de mărfuri pe căile ferate se va suspenda dela 18 până la ‘VJUlv. vei JUOpUlUU­UJ.V1CI tu pciucA. ia Din cauza sărbătoare! de mâine]2.5’ af­ 3ră,.de transporturile petrolifere. I Aceasta din cauza lipsei de mijloace de (Nașterea Maicii Domnului), m­ult, proxim al ziarului nostru va apare!transPort- Miercuri la orele obişnuite. Se comunică din Constanţa că în­chiderea graniţelor pentru evitarea con­trabandelor de ruble a dat rezultate ex­celente. S’a descoperit la Constanţa o contrabandă de câteva milioane de ruble. Misiune englezi in Cluj Distinşii oaspeţi, cari sunt găz­duiţi la episcopul reformat Nagy, au luat contact şi cu cercurile româneşti care pot da desluşiri în această chestie. * Guvernul a fost informat că la gra­niţa bulgară se observă mişcări de trupe. Epoca crede că „Patria“ e pentru un ar­tis­tic, cât şi naţional-cultural cari ar mare partid democratic numai de când a urma dintr’o eventuala strămutare a Ope­rei din Cluj — la Bucureşti, relevat articolul dlui Bogdan­ Duică „Mo­mentul“ apărut în „Gazeta Transilvaniei“­­Noi însă, de la apariţia ziarului, am scris în nenumărate rânduri pentru fuziunea par­tidelor democratice, astfel că ,regionalis­mul fruntaşilor partidului naţionale , vorbă de care nu se mai agaţă azi decât doar „Epoca“ şi „Renaşterea “ Dl I. Crăciunescu funcţionar la Cor­pul VI Armată s a logodit cu dra Cornelia Grossu din Roman * Opoziţia naţională a unut în locali­tatea Niculeţel din Dobrogea o mare în­trunire populară asistând dl Vaida, Miha­lache, Iorga. Din Berlin se anunţă ci ex-kaiserul continuă scrierea unei cărţi despre bolşe­vismul rusesc în legătură cu politica Ger­maniei Dl Titulescu va pleca Marţi la Bru­xelles, unde va asista la lucrările confe­rinţei financiare.* Comunicatul polon din 1789 anunţă că trupele ucrainene înaintează pe malul drept al Siretului ocupând Czertkow şi Buczacs. In şcoala primară lutherană germană din Cluj se va începe anul şcolar în 20 Septemvrie a. c. Elevii (băieţi şi fete) se vor prezenta în aceasta ziuă la ora 3 p. m în edificiul școalei de Stat, strada Avram Iancu (Petöfi­ utca) nr. 62. înscrierile ulte­rioare se vor mai face tot acolo până la finea lunei Septemvrie a. c. (zilnic dela 5—6 p. m ). Conducătorul școalei luth. germană: 1178 2­3 Pflagner, profesor. Pagina 3 ULTIMA ORA Cauzele amânare! conferinţei din Geneva Lyon. — Ministrul preşedinte Dela­croix declară că cauza amânărei conferin­ţei din Geneva ar fi emanat dela dânsul. A înduplecat pe Millerand la aceasta fiindcă conferinţa nu prevăzuse, după te­merile cari au survenit la Spaa, că ger­manii vor să utilizeze conferinţa din Ge­neva spre a obţine alte concesiuni. Dela­croix s’a înţeles cu Millerand de­ a lăsa să se elaboreze chestiunea reparaţiunilor nu­mai de către comisiunea de reparaţiuni. Aceasta odată realizată, comisiunea va in­vita deputaţiunea germană la Geneva spre a i se supune propunerile. Convocarea parlamentului francez. Paris. — Miniştrii şi subsecre­tarii de Stat s au întrunit Vineri de dimineaţă sub prezidenţia dlui Mille­rand, care a pus în curent consiliul despre convorbirea avută cu preşedin­tele republicei. Consiliul, de acord cu preşedinţii Camerei şi Senatului, au hotărât con­vocarea parlamentului în sesiune extra­ordinară în ziua de 21 Septemvrie. Dl Leo Burgeois, preşedintele Se­natului, preşedinte de drept al adună­­rei naţionale va fixa data reuniunei congresului la Versailles, care va fi la 23 sau 24 Septemvrie. Cariera dlui G. Deschanel Lyon. — Dl Paul Deschanel a în­­trat pentru prima oară în parlament la 1885, reprezentând departamentul Loire. La 1898 a fost ales pentru întâia oare președinte al Camerei, pentru a doua oară în 1912. Presa franceză arată cu câtă demni­tate, cu câtă conştiinţă patriotică a prezi­dat desbaterile parlamentului în timpul zilelor tragice ale răsboiului. A fost ales preşedinta al republicei franceze în ianua­rie 1920 prin 734 voturi. Situaţia în Mesopotania Horsea. — Asupra situaţiei din Mesopotania se notifică îmbunătăţire generală în atitudinea triburilor. Nu a fost nici un fel de tulburări, iar în re­giunile revoltate, cu excepţia Samarah­­ului şi a câtorva cazuri izolate triburile par’că s’au retras în mare parte spre interior. Se anunţă oficios că în cali­tatea sa de înalt împuternicit al An­g­liei în Mesopotania, generalul Sir­­ercy Col va fi şeful reprezentant al Angliei în Mesopotania, fiind respon­sabil de administraţia civilă până când va fi în stare de a pune în vigoare politica fixată de guvernul englez prin instituirea unui stat arab în Mesopo­tania. Aceasta va fi prima sa însărci­nare care s o va îndeplini imediat ce condiţiunile o vor permite. Numiri în diplomaţia germană Berlin. — Doctorul Roessler con­silier de ambasadă la Viena a fost nu­mit consul general la Barcelona; con­silierul ministerului de externă Rohland e numit ministru la Bogota, iar fostul consul din Manilla, Zittermann ministru plenipotenţiar la Havana. Ratificarea tratatului de pace intre România şi Germania Berlin. — Prin depunerea docu­mentelor de ratificare de către Germa­nia şi România la Paris, tratatul de pace­ între aceste două ţări întră în vi­goare de la 14 Septemvrie. Dl Tache Ionescu şi Trumbici aşteptaţi la Roma Roma — Ziarele, italiene afimă că ministrul român Tache Ionescu va sosi la Roma în ziua de 28 Septemvre spre a conferi cu Giolitti şi Sforza. Cercurile politice atribue o mare im­portanţă acestor convorbiri. Tot atunci ministrul de interne italian Sforza va avea întrevedere cu ministrul de externe Trumbici pentru a conferă în chestia Adriaticei. Totul în lume se schimbă, trece — singurul lucru ce rămâne statornic e aceea că în spălătoria cu vapori „Kristály” sa spală, se curăţă şi colorează mai frumos ca ori­unde. Gulere şi manşete se calcă, lu­­struindu-se ca oglindă. Albituri se spală pe preţul de 6 cor. chilogramul. Fabrica şi prăvălia principală sunt în str. Munkácsy nr. 32. Sucursale în Piața (Szécheyi-tér) 6, str. Regina Maria 9, Nicolae Iorga 2 și Calea Regele Ferdinand (Wesselényi Miklós) 13.

Next