Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-19 / nr. 225

Pagma 2 „PATRIA“ Marea manifestare culturală de la Oradea-mare Adunarea generală a Asociaţiei - Dezvelirea bustului M. S. Regelui Oradea-Mare, 17 Oct. Duminecă 17 Octomvrie a fost la Oradea-Mare prima zi a frumoasei manifestări culturale şi naţionale. Adunarea generală a „ Asociatei“ şi dezvelrea bustului M. S. Regelui. Sosirea oaspeţilor Sâmbătă la orele 11 noaptea, cu o întârziere de patru ore, a sosit in gară trenul, care aducea pe partici­­patorii la ceiste strbori. La coborârea din tren dl prefect Popa salută pe pespiţi în numele oraşului şi dl Aurel Lazăr în numele judeţului, răspunzându le dl Andrei Bârseanu, preşedintele Asociaţiei. Serviciul divin A doua zi la orele 80* a avut loc ■n Serviciu Divin oficiat la amân­­două bisericile române. La biserica gr.-cat. au asistat L P. S. S. mitropolitul Vâs­le din Blaj, episcopii Burdu de la Oradea şi Hossu dela Gherla, clerul din Oradea, ca­nonici şi elevi. La biserica gr.-orient­­an as stat I. P. I. S. mitropolitul Nicolis din Sibiu, episcopii Pop de la Arad, B­ă­­descu de la Caransebeş şi noul epi­scop al Oradiei, Ciorogariu, autori­­taţrce, clerici şi elevi. După terminarea Serviciilor Divine, mulţimea in frunte cu înaltul cler a mers in corpore la sala «Vulturul Negru“ pentru a lua parte la şedinţa festivă a „aspecţ­ei“. Studenţii universitari bursieri şi solver­ţi primiţi în Căminul studen­­ţesc pentru anul şcolar 1920—21, o masă comună în în sala Cercu­lui catolic, în timpul căreia au toastat dl general Răşcanu pentru M. S. Re­gele, dl general Moşoiu, I. P. S. S. epi­scopul Ciorogariu, dl Andrei Bârsea­­nul şi dl N. Iorga care fiind chemat Şedinţa solemna La ora 97* a avut loc adunărea generală a „Ast­ei“ la sala cea mare de la „Vulturul Negru“, la care ip parte întregul cler în frunte cu I. P. H n mîtrrTno­itî ci VaDila oi coiu?­ Ciumeg, Cordeu, B. tfla, Haieu, tinut de­ Corul H laria condus de dl toti Rm.onni? dl ffentL! R^finS î £eîoa* .Cefa, Terian­ Sacadat, Nojorit,• V. Firu, dra A. Vo­leanu, dl colonel 160 milioana. E!e au fost red­se ministri de răsboi* dl Tranen Ia­şi’ Sabo­o­, Bulopa, Teleagd, Rondău, Tel- Bacaloglu, dna R. Mărcuş, dna Lia 22 miliarde 27 milioane. E­hilibrul minisem­ne r.sboi, dl Irancu laşi, cher. TiBe9, Saiaîd( Alfid şî Sf­.An. pop, dl Crişan.dl Steiner de la opera bugetului ordinar este asigurat p­in drei, uimind piia varietatea contu .din Cluj, dl N. Todorescu şi dl locot. produsul impozitelor. Bugetul extra­selor. imndres. V. ţordinar cuprinde cheltuielile excep­ţionale cari sunt o urmare a răsboii prefecţii de oraş şi judeţ şi întreg comitetul Asoc­aţiei, Dimiriu, recto­rul Universităţei din Cluj, dnii ge­nerali Moşoiu, Olteanu, et Ionel Ba­­calogeu, dnii profesori uni­ver­s­tari Lupaş şi Lepădatul. e.o. Sna este tric­plat de vizitatori localnici şi foarte numeroşi ţărani cu pit­oarde şi steaguri tricolore. Şedinţa o desele de dl Andrii Băr­­seanu, preşedintele Asociaţiei. Dşa îşi facepe cuvântarea aratând că de 25 de ani nu s’a mai putut face adunarea „Astrei“ în­­natul Bi­horului, arătând înstmnătatea acestei adunări în Oradea, în inima Bihorului. Vorbind de însemnătatea acestui oraş, aminteşte de fmn­aşii neamului cari au trăit aici, clerici şi mireni, aducând elogii minunatei armate ro­mâne, care a făcut unirea, dărâmând graniţele tilnice. Fiecare este dator să-şi dea seama ce obligaţii are astăzi faţă de neam şi ţară când trebuie ca printr-o mun­că conştientă şi ajute la consoli­dare. Desrobi­rea politică trebuie urmată de­ cea economică şi aceasta se poate prin superioritatea morală şi intelec­tuală pe care trebuie să o avem. Fără a neglija oraşele, vom urma calea cea veche, a­­luar­arei maselor largi ale poporului. M­ajoacele vor fi şcoala, biserica, biblio­­ca, teatrul şi însoţirile de tot felul, economice şi culturale Dl Trancu-Iaşi, aminteşte de pacea de la Bucureşti şi salută în numele guvernului „Asociaţia“, asigu­ând-o de sprijin.­­. P. S. S. mitropolitul Nicolae Bălan spunând că această adunare este un praznic el sufletului româ­n163% Arheieii Bisericei române au venit să dea binecuvântarea lor, îşi arată convingerea că numai ţinând la trad­ţia neamului, vom pu­tea clădi casa puternică a sufletului nostru. Ne vom fi trădui să fim apos­toli ai ei, din ţel şi ai culturei, ai cre­dinţei prîn cultură şi ai culturei sfiin­­ţită de credinţă. I. P. S. S. episcopul Radu Dumitru spune: Trebuie să avem toată silinţa pentru înfiţarea sufletului români şi mai ales la păr­ţie acestea unde muncitorii acestui ogor au avut de­­­ptat mai greu, timp de un veac ş jumătate. Vorbeşte apoi dl Bucicu, primarul o­aşului Oradea, ca­re salută comite­tul „Asociaţiei’ Se propune şi aleg diferite comisi de budget, control, modificări, în­scrieri de membrii noui, pentru regu­lamentul secţiilor literare şi ştiinţi­­ice, etc. Şedinţa se ridică la ora 10 şi juni Inaugurarea bustulu­i. S. Regelui La ora 11 în cur­tea Comandamen­­tului Corpului de vânători a avut loc inaugurarea bustului . S. Regelui ridicat din iniţiativa dlui general Moşoiu. S a oficiat un Serviciu Divin de către I. P. S. S. mitropolitul N­colae­­ După defilarea conductului etnogra- Bălap, răspunsurile fiind date de con.fiu, dl Agâ­biceanu, directorul ziaru­­lui „Filaria“ condus de dl N. Firu.ţlui .Patriar şi membru In comitetul Asistă la această solemnitate şir.Asociaţiei“, a ţinut mulţimei adunate,­ episcopul romano cat. unguresc,­în faţa primăriei o conferinţă al cărei contele Séchenyi. Bustul a fost lucrat de sculptorul Mihail Kara. La dezvelirea bustului muzica mi­litară şi corul Intonează Imnul Re'gal­­. P. S. S. mitropolitul Nicolae arată că unitatea naţională este o consecinţă a dreptăţei Dumnezeeşti, ca o răsplată a suferinţelor, jertfei şi vitejiei poporului românesc. Dl general Moşoiu spune că istoria poporului român este cea mai fiu rezumat II vom publica Intr'unul din numerile viitoare ale z­arului, moaşă biblie pentru noi, fiind scrisă»cu­ aplauze unanime face cu sângele şi lacră­mile noastre. Ca o mărturie a veşniciei unice­, am ri­dicat cel dintâi chip în bronz al M. S. Regelui la hotarul din­spre Apus. Mai vorbesc dnii Boarid, primarul oraşului, A­mos Frâncu, protopopul­ spiritului ardelenesc, care ne trebue azi mai mult ca oricând, spiritul care a arătat în­totdeauna o largă şi fru­moasă toleranţă. Pe pământul Ardea­lului cele două l­serici au lucrat îm­preună pentru binele neamului. Tot Vasie Muntean şi generalul Răşcanu,­­aici culturi deosebite pot trece peste f­antagozîzmul neamurilor, luându se defilarea de la fiecare tot ce este mai bun. După încheierea cuvântărilor dl ge- J Lsa închină pentru sufletul arde­ne­ al Răşcanu trece trupele în re*j^enesc arătându şi respectul şi dra­v­ată. Apoi primeşte defilarea în piaţa [­gostea pentru ţăranul care ne a făcut Unirei. ţŞt ne sprjină, închină de asemenea Trupele defilează în ordinea urmă- pentru tinerii cari biruind isp tele ... ft - — • toare: dl general Arion, comandan- lucrează în această direcțe. tul paradei, ofițerii fără trupă, reg. 5 vânători, reg. 7 vânători, reg 85 infanterie, reg 86 infanterie, batalie- La orele 5 p. m. a avut loc pe nul de jandarmi din reg. 7, reg. 33 (platoul sportiv o petrecere poporală artilerie, reg. 34 artilerie și reg 36, și un match de footbal aranjat de artilerie.­­ clubul sportiv român din Oradea-Mare. Conductul etnografic: Seara, la orele 9 un concert urmat ..... __» „ ^ dans în sala cea mare dela „Vul-După defilarea trupelr, a început!tur l N . " defilarea conductului etnografic al Bi­t g borului, pa comune: Bal­e, Vaşcău,! Programul concertului a fost sus­ La ora 2 p. m. a avut ioc Banchetul Ultimele Informaţiuni S’a înrolat schimbul coroanelor declarate ulterior. Interesaţii autise i .D1 profe90r Lsvadit­) va face lecţia iar? d? deschidere a cursului său de Me- O P.a ea bon r or de 40/« reţi , dicmă expaiimentală şi bacterioîogie, îJVITS “ÎIÎLuni la 18 Octomvrie orele 5 jSm! ^ aau Promisiuni» cu p. m. în amfiteatrul Institutului de si ac este se vor p­ăti. ^Zoologie (grădxa botanică)“. Profesorii maghiari au tinut] „ • • „ * . “Ar,L'n nderea «‘[•âsssrjâss* f­r ganizarei politice. * stampilate presupus false. La Administraţia Domeniului dinA ^SX\|Sr°diog8°Ăîl)!l .A**«* Publică știrea că dl gr- “ “ Banat, Cristina si Maramureş“, pe îleral v^leanu refuză să demisioneze, ^ăgăraş să ţine în ziua 22 Octomvrie ziua da 7 Noemvrie 1920 în Cluj )după „Adevărul* în cazul acesta gu­­loara 10 a. m. licitaţie publică pentru orele 9 a. m­­T8rn,u' '“treg_TM demisiona. Minis- vtearea a 60 boi scoşi din serviri,,, Se indruu­ă în consecință toţi pro-'J?“,„2iS!!lnif J* ’îl TranSilva.dl01 ®ej Boii se pot vedea în orice zi la zidenţii secţilor judeţene, a conchema la desfiinţa, dl Lălăuanu va trept, la ^ Domeniului Fă® de urgenţă comitereîe secţiilor, pentru lacram­e publice iar dl Moasoi y ţi ° a formula noui memorii cu privire la kWrniea vor întră in diplomaţie, cela doi ă mari chestiuni: a) ibesti-J * unea anilor de studiu în şcolile nor- Londra 53.29, New York 15.14, male, b) chest,ane» .Casa Ia,a­)to- Re|gia m ^ ^ 60, rilor“ din Cluj. Aceste memorii vor zo ra 1‘°Bas 9 prezentate de către preşedintele le.on, România 26 75, Elveţia1 Consiliului general, în şedinţa din.244.25, ziua sus indicată şi ele vor ser­vi ca] * material pentru alcătuirea unui me-1 Iosif Ligeti, dansator de solo a­moriu general colectiv, care va fi,Operei din Bs,Turişti şi Cluj, şi-a­­ înaintat celor în drept. Sunt datori a’deschi3 academia de dans îa calea t^at4 că în ziua de 8 Octomvrie 1920 se prezenta toţi prezidenţii secţiilor, Regele Fe­dinani nr. 14. (Şcoala B a a^at nu juno a^h semne şi centrală de muzici). (1352, 1—5). îoapreură cu cei 8 membrii în Con­siliul general. In ziua de Vineri 22 Oct. ora 8V1 seara va avea loc la Teatrul Național o reprezentație extra­ordinară a sim­paticei artiste românce Floria Capsali, de la Academia de dans din Paris. ♦ interes VIEATA SPORTIVA Rezultatele da Duminecă: Victoria Kase (Negustori) 0:0 (0:0), K. T.C. (Clubul Gimnam­ic din Ch'j ung) K. M. T. E. (muncitori) 3:0 (0:0). Ambele trupe au jucat mai ales în al doilea restimp cu un elan admi­rabil. A fost o scenă amuzantă când sunt invitaţi a se prezenta în intcr^^H1 A ^ee./0 ^tea la 20 nat. Miercuri în 20 Octomvrie, masa]d UJ' însă li se va da numai înce­pând cu ziua ’ ă TM f a tr|' de 25 Octomvrie 1920. -?ămt l,rea 03UR Şi a deaurs fără de Procesul Krefeldiştiîor continuă Prin dispoziţia loc.-colonelului Corni­­ceanU, colonelul Alexiu, maiorul Adia şi colonelul Cristodoru arată situaţia critică a trupelor in momentul capi­tulării declarând regretul tuturor in­clusive a colonelului Stavracla, când trupele sale fiind încercuite a trebu­i să capituleze. Şedin­ţa continuă. Conferinţa I. P. Sale metropolitului dr Nicolae Băian. In aula Universi­tăţii se va ţinea Marţi la ora 6 p. m. şi e menită pentru publicul mare, care vrea să asculte cuvântul creşti­nesc al capului bisericii ortodoxe ar­delene. Intelectualii oraşului nostru, cum şi cei sosiţi din provincie, sunt invitaţi pe aceasta cale si participe. Invitări speciale nu se fac nici ofi­cialităţilor. La concursul atletic din Arad care are loc tocmai azi, ia parte şi socie­tatea da Sport a Universitarilor din Cluj. Sperăm, cu tot dreptul, că vor dobândi succese strălucite, conside­­rând rezultatele de până acuma. Matchul din 30 Octomvrie Intre cluburile din Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi şi Cluj va avea loc un match de fotbal pentru cupa donată din partea dlui Mario Gebauer, când va fi matchul decisiv ? In publicul amator de sport se prezintă de pe acuma un deosebit m­ie ea faţă de matchul de Duminecă, care va fi ultimul şi decisiv în con­cursul pentru cupă. De prezent lupta se dă între societăţile Victoria şi Eto. Societatea naţiunilor şi Vilna Conferinţa ambasado­rilor Lyon — Conferinţa ambasadorilor ntruniti Vineri dimineaţa sub pre­­rde­­ţia dlui Jules Cambou a exami­­at proiectul de convenţiune relativ regimul Danzigului elaborat de­ătre comisiune. Proiectul va fi su­pus delegaţilor poloni şi celor din Danzig. Şi ia deci neapărat ca chest­unea re Lyon.­­ Miniştrii s’au întrunit f­idelui 85 fie ţinută încă in suspense. Sâmbătă dimineaţa la Elisee sub pre- Dâ altfel sunt multe chestiuni de şedinţia dlui Millerand. Dl Francois­­ aranjat în prealabil în privinţa cea­ Marsal, ministrul de finanţe a supus i­stituţiei­ consiliului spre aprobare prosetuî pa* Chestiunea prin urmare nu poate exerciţiul 1921. Consiliul a adoptat de-°° tratată în mod public. (A.pro­­punctele principale, după cami nici un kare generală) , impozit nou nu va fi propus paria- Contele promite în efo­rt alteau-, putea fi semnată până în 15 zile meniului pe anul 1921. Cheltuielile Stea cenzurei, bugetului ordinar al Franţei, cari în Contele Kovács constată cu satia- 1920 se ridica la 21 miliarde 70 mi- fartie noasimilatec care domneşte vn lioane atingea după cererile iniţiale ale diverselor ministe­­re 26 miliarde la lei. Cheltuielile bugetului extraordi­nar sunt fixate la 5 n­iibrie 499 de milioane. B­u­getul special al chetu­elilor pentru acoperirea versă a mintelor -------------------- prin executarea tratatului de paca a Data Un­versitate fost fixat la 10 m bar de 575 da mi­lioane. Redactarea proiectului de lega al finanţelor se va termina în câteva zile. Regalitatea în Ungaria I Budapesta. — Marile puteri sunt toate în contra reinstalării vechii mo­narhii. Este imposibil să se reguleze chestiunea regelui fără aproba­ea na­ţiunii. Nimeni nu doreşte vieaţa co­mună la Austria — Kovác3 aprobă părerea contelui Teleki că regele Un­gariei nu poate fi nici­odată suvera­nul unei alte ţări decât a Ungariei.— Teleki răspunzând, regretă că chesti­unea a fost ridicată în parlament. Nici situaţia internă şi nici cea ex­ternă nu sunt aşa de solide, pentru ca să sueţie creări a unei legi pentru soluţionarea acestei chestiuni. Trei Cameră asupra chestiunei regalităţii. Elveţia şi delegaţii bolşevici Berna. — Consiliul federal­­ interzis în mod irevocabil partici­parea delegaţilor bolşevici la con­gresul sindicatelor muncitoreşti. Congresul propagandiştilor Ligei Naţiunilor Milano. — Eri a fost declarat deschis congresul propagandiştilor pentru aderarea tuturor statelor, încă membrii, la Lga Naţiu­nilor. Ministerul Agr. şi Domeniilor Direcţiunea ________Regională a Domeniilor. Nr. 18069/920. LICITAŢIE 1315 1­1 Oraş. Administraţia Domeniului Făgăraş. Praga,Pod de Stat Cluj. Secţia economică Nr. 1610/920, Publicaţiune era proprietar. Să rece­arcă proprietarul juneului aflat ca se prezinte în timpul cel mai scurt la Pol­ţia de Stat Cluj, Secţia economică pentru a plăti paguba şi între­ţinerea juneului şi pentru a-l prelua. Cluj, la 13 Octomvrio 1920. David, capitan de poliţie, 1322 112 şeful secţiei. Ministerul de interne Secretariatul general al Salubrităţii şi Asistenţei publice Cluj. Div. Techn. Nr. 16717. La răspuns ce va arata numărul. Divizia Technic1*, Str. Memorand. Nr. 1. Telefon 493. Publicaţiune Pentru asigurarea lucrărilor zidire la Sanatorul tuberculotic de din­ Aiud că ţine o pertractare de con- Universitatea la Arad la, 2.°. Octombre a. c. orele 11 a. m. la biroul technic ale Secre-­­taratului general al Salubrităţii şi­ Asistenţei Publice (Strada Memoran­dului Nr. 1). Publiaţiunea detailată planurile antemăsurătoare şi fonduirile ce se refer la aceste lucrări să pot primi în orele oficioase la biroul technic şi tot acolo se pot primi şi nformaţ unile necesare. Secretar general: 4327 1—8 Moldovan- CONVOCARE ■ — Băncile din Transilvania, Banat şi părţile ungurene sunt rugate să participe prin delegaţi la: „Congresul Băncilor“, care se va ţinea la Sibiu. Vineri în 22 Octomvrie 1920 în sala „Asociaţiunii pentru cultura rom. şi literara poporului român*. Fiind chestiuni de mare importanţă la ordinea zilei, Băncile sunt rugate a da delegaţilor lor depline puteri, pentru a se putea aduce hotărâri valabile. BANCA AGRARA SOCIETATE ANONIMĂ, 1341 1­1 CLUJ, TEATRUL NAŢIONAL Impresariul Avram Nicolau directorul companiei română de operată Avram Nicolau. Mare eventiment artistic Numai două concerte Marti în 19 şi Joi în 21 Oct. 1920 date de celebrul tenor LEO SLEZAK Cel mai mare tenor din lume. A­com­­paniamentul la pian va fi ţinut de dl profesor Alfred Clattauer. Biletele de vânzare la agenţia teatrală a Librăriei Alexandru Anca. 1337 1-5 19 Octomvrie 1920 ULTIMA ORA tratatul ruso-finlandez Lyon. — Preambulul tratatului one a fost închaiat între Finland­a şi So­viete conţine clauza că Rusa recu­noaşte independenţa şi suveranitatea Finlandei la limitele mirelui ducat. Clauzele principale ale acestui tratat stipulează că cele două părţi vor ur­mări neutralizarea Balticei, că Fin­landa nu va cre­a pe litoral şi pe Oceanul glacial nici o bază navală şi că nu va întreţine acolo o flotă mai mare de 15 vase. Finlanda nu va poseda de asemenea submarine şi avioane de luptă. Insulele din fumdul golfului Finlandei vor fi neutralizate cu garanţii intermiţionale. Nu se vor ridica fortificaţiuni până la distanţa de 20 km. pe coastă între Siaterbach­ şi Inuli. Delegaţia bolşevică, înainte da a semna tratatul a mai fă­cut patru declaraţii în aferă da acestea cu pri­vire la amnestia refugiaţilor de către trupele finlandeze a ţinuturilor Ropola şi Piojali, cu privire la un stat fede­rativ rus a teritoriilor locuite da către fini zi în guvernamentale Olonetz şi Arhanghel şi în fine în privinţa ga­­ranţilor a o­date elementelor fineze în guvernământul Petrogradului pen­­tru menţinerea dreptului lor naional. % Preliminariile păcii intre Polonia și soviete Lyon — Preliminăriile păcii au fost semnate la Riga In 12 Octomvrie, searea. Sa crede că pac­a însăși va Conferinţa ambasadorilor Lyon — Conferinţa ambasador s'a întrunit Miercuri sub preşedinţia dlui Jul­e Cambon. A discutat interzice­­irea Ungariei da a ratifica tratatul­­ dela Trăian. Apoi a însărcinat o co­­misiune specala aura să redifeze cele privitoare la Art. 104 din tratatul dela Versailles între Polonia și ora­șul liber Dan’z’g. Căliţi ziarul „Patria“

Next