Patria, septembrie 1931 (Anul 13, nr. 190-213)
1931-09-24 / nr. 208
AHa, prin definitie abstractă, este realizarea unui ideal ce iese din comun. Una din multele definitiuni la cari mai adaugăm : calitatea inspiratiei — ce, acumi>aniază și dă durată tonalitătii frumosului în artă — derivat al elementului esențial din acțiime;i definită de noi. Imboldul, impresia și momentul bineprins, dau caracteristica avUăm e•sentă. Maestrul de meserie nu face excepție, fapt care ne va conduce la descoperirea operei geniale în șirul celor de duzină la acelaș maestru, indiferent de utilizarea canttativă a sinopului necesiar creării. Avem în fațai noastră ]re discipolii aiăe stitului Al. Szo]Ks, din ne,j. ]e domnii I. Mureșan, A. Micali și V. lloman. Exun pânze în mare parte, cateva pasteluri și acuarele în sala de ședințe a Urmăriei. Nu avem de a face cu slujbași de meserie ai penelului, ci cu acei artiștidiletanți, cari își jertfesc plusul de energie și timp pe altarul fruimosului cu răsplata mulțumirii de sine și cuvântul celor în drepta și-l spune. (la nwteristică comună tuturor e diletanțismil, ceeace însă, nu exclude noțiunea de artist încă neformat de ajuns, cu o dibuire la răsmrântările crucalelor existente și cu o înclinare spre consenatsmul păstrat în cantitate suficientă (beladascălul lor. 1). A. Mihali expune exclusiv iânze. Car o naivă afirmare, verdele dominant al acestor frnze ne mărturisește dragostea de natură, atunci mai ales când tema ce iese de sub penele este o iforă a naturii, un |X‘i,iar ce le comune și cu toate aceste atât din de măestrit redată. Excesivitatea verdctului nuanțat în înfin'to umbre e iilastic întovărășir de'iat«i ce pare a fi mi să în mișcare cu o dibace trăsătură de nenel. .nimale s’au persoane puse in dezordine și totlul de concepție al pictor I’. Mihail redă naturali o firatioasa samă de ton^țiju^^* oscileî^a între conservatorism și ab pivolat, al căror laț^’^dem’âriî^«Vială o va defini munca íP^KÜtor. lEi**. .,Vitei”, „Tăietori de lemn^^,^ Opi'i'a 1)-Sale este de efect, l’enimn întărirrea acesteia un na' tiun', vom arăta contrarul și mimat într'o singură lucrare, toate celelalte urmând direcția afirmațiunii noastre. In „Sanie cu far“ tonalitătie între subiect și atmosfera înconjurătoare se îmbucă până la dispiarare și numai ochiul bun va distingie iarna în temă, confundată atât de ușor cu o ceață de novembrie. (ailorile vii și vioiciunea tonurilor cari adesea isbucnie se cu o dominație de cruime, frapeazü, dar nu sunt stridente. 1). I. Mureșeni expune pânze cu o semitonalitate de amurg vânăt, indiferent de tema, prelucrată. .Ascen.sinician-*Saile într’un timp relativ scurt ne-a uluit. Sub ipoteza .sale'slămesc mai mult l.p, lângă moave câmpenești, așa că ]x.i.sn.ml este principiu în pres'a D-Sale. Veșnu', în căutarea tonului, umbrelor și luminilor cu o tendință ce urmărește reoglindirea manifestărilor spirituale proprii. Seria întreagă a pânzelor sale ■sug’c'.stive, bineîngiițite și puse sub sticlă iți îmbie un aspect de mulțumire. n. A'. Roman expune din toate domeni:do. l.s.a ])are neorientat în redarea acordurilor și șovăelnic în fixarea momentelor. întreagă opera sa e îmbibată de concepție prosprie felului după cum Rșa o înțelege rentul. Lumea din care se desprinde este aceea a abstractului ,și caută să rămână .singur înțelegătorul ei, RET RE TARȚIA. patria JOI, U. Sopi. Attul ra. No, 208, ÍÍÍ1|ÍÍ^MíA4í -r-t -1*r - - mi ■ >1 íMH I II I I I ja III I— III I i^B ii.ii»iM>‘>1 Troian Trcnlln numai căile scripturii Oradea. 23. — Marea piață a Oradiei se mândrește cu o statue a întregitorului de Neam, cu două întednițe românești față în față ,și Tic un palat minunat, o clădire într'adevăr de basm. Ele ședinția Episcopiei Unite de Oradea. Aici am intrat ]e la orele 11 a. m. cu dorința fierbinte de a-L cunoaște Stăpânul, blândul și gospodarul arhiereu dr. Traian Frențiu. .Abia trecut pragul, vizitatorul rămâne plăcut surprins de minunea arhitecturală care i se desfășură înaintea ochilor. Halul mare, în care se găsesc scările, este numai marmoră de Carrara, încrustată cu motive orientale de toată frumusețea. Un covor uriaș acopere treptele făcându-te să calci timid pe plușul lui. Mă advesez secretarului, rugându-l să mă anunțe I. P. S. .Sale. Mi se spune că înaltul Arhieneu e ocupat pentru un moment. Aflu că în bibliotecă lucrează păr. Aloisiu Tăutu, distinsul profesor al Academiei teologice. Intru. O Sală destul de mare, elegant mobilată, cu rafturi bine orânduite, te cheamă fără să iei loc și să-i răsfoești volumele in piele. Păr. Tăutu, o veche cunoștință, mă luimește afabil. Ni spun că ași dori ,să mă irezint Excelenței Sale și că așrea câteva cuvinte nenuni ..Patria”. ..C'am greu! Excelența Sa nu face declarații, nu face politică. Rar să încercăm”. Arunc o privire fugară peste rafturile biblotecii. Sunt aici tot ce a nedus seritul eclesiastic în toate vremurile și domeniile. Nu lipsesc nici publicațiile românești cari stau alături de ultimele volume eșite din teascurile Romei, Parisului și Strassbourgului. Păr. Tăutu luciează intens la editarea unuii volum de Dogmatică: „Aici găsesc tot ce îmi trebue și ce e mai pretins, am liniște”. Secretarul mă anunțit, că T. Prea Sfinția Sa binevoește să mă primească, întovărășit de Păr. Tăutu. .străbat vastul haas narachezat cu motive arabe și inbdus cu marmoră, trecem nul, vastul salon roșu, prin prin salocel veneției și aruncând o ultimă privire minunatului prânizitor unde încap peste too de persoane, intrăm in biroul Arci i‘reidui. GRIJI MULTE... eu In prag, înaltul l’ărinte ne primește Imiităvoiiîța-i caracteristică. Păr. Tăutu face prezentările. .Arhiereul mă întreabă despre toate. E în curent cu toate și îi place să stea de vorbă, nu însă ca să facă decclarații și apai ales să dea interviewuri. „Aveți o reședință demnă de epariția ce păstoriți Excelență" — încep ei timid. ..Da. E singura clădită anume pentru rnședință episcopească. Cea de la Lugo,î. Ras, Glia^a, și Baia Mare, sunt toate cumpărate. Aceasta numai e clădită ,și spiritul marelui mau înaintaș, Radu, binecuvântată-i fie meTUPria, s’a dovedit și aici. ..Eparhia“... încerc eu, ...Mare și frumoasă, dar cam săracă. Vremurile de azi, criza economică ce ne bântue are repercusiuni și asupra noastră. Să suerăm însă că toate vor trece și se va reveni iarăș la normal. ■Am multe griji. Școlile dela Beiuș, cele din Oradea, sărăcia multor parohii, toate cer și nici eu nu mai știu cum să fac ca să pot astupa toate golurile”. ..Dar moșia Episcopiei ? „A fost cândva. Azi e mică de tot, •##»»? »»»'W ♦»*>♦*•***'*ISC*'V*‘**‘*‘'*‘** Ne-am dat și noi obolul nostru gă celeilalte sacrificii și lupte, bănnulitul ce a fost dat țăranilor Cu toate astea, ne silim să facem tot ce putem. Am înzestrat frumoasele lacuri de munte de la Bălăteasa cu maeștiiăstravi. Am făcut acolo adevărate instalații moderne. Sperăm ca în curând aceaste piscine să le putem Stațiunea climaterică „Stâna de exploata. Vale” ■s'a dovedit a fi mult mai bună decât stațunile similare din străinătate. Anul acesta am avut vizitatori peste așteptări astfel că ne vedem nevoiți să clădim noui sanatorii. Linia ferată care este în lucrare va înlesni și mai mult vizitarea acestei minunate așezări”. T Rra Sfinția Sa trece apoi pe nesimțite în alt domeniu. "Vorbim de presă. Pioasa noastră lasă de dorit. Atacurile zilnice și din ce în ce mai veheiminte, scad prestigiul presei moăstrește dureros. Nai cei cari am cunoscut altfel de presă ne întristăm mult azi, când litoflfia* Plastica In provincia Q |g | p J Jg EpISCOPOl - lin orchieren gospodar - rară politica, urmând Un palaj minunat și o eparente fraimoasa - pe lâng- I vedem cum pe zi ce merge scade ]>resși prin : Ligiul gazetăriei noastre. Dvoastre, generației tinere trebue să vă revină marele merit de a îndrepta răul și dv. tinerilor gazetari trebuie să vă fie o lozincă a scrie bine și mai <i" Ies cinstit. Eu nu fac politică și n’am făcut niciodată. Grijile mele sunt credincioșii, iar căile mele, căile scripturii”. Orologiul de la catedrală mă face să constat că am abuzat prea mult poate de bunăvoința și amabilitatea Exceleenței Sale. Mulțumesc încă odată înaltului archiereu părăsind biroul, unde un mare suflet muncește neîntrerupt in apășirea credinței și a culturei pentru i‘omâneștii. l’ăr. răutu îmi arată frumoasa capelă, unde se găsește cea mai splendidă icoană a „Nașterii Alaicii Domnului” — pictată de artistul Pal, dar frumoasele talente românești unul din Bihor. , EM. G. SARAIT. De închiriat fo aluri pentru ateliere și magazie In terstru, luminoase, potrivite pentru uzine industriale în magazii, chirie redusă. A se interesa: Str. Iașilor 14. 1^ f.AȘTIG PRICIPAL: • IOOO.OOO • * 4 Oct. 4 Oct. 1 a6-aursutrre A LOTERIEI SALVATORILOR GARANT.\T.OI Banca Albina (IASTIG: 2 SO.OOOLE1 dte. Singurul soi care iau parte fnca ia 7 trageri Comenzile din provincie, se execută prin Banca Albina‘€ ln| lângăfrimi NQ ||»| pentru țin ea sumei de li»| lor loz întreg și pentru un jumătate loz. pe teren 69 Ioi 4 Oct. De vânzare un dormitor complect modern în stare excelentă cu preț foarte ieftin. Adr. la adm. 784 Student dă preparații pentru curs secundar sau primar. Pretențiuni modeste. Adresa la Administrația ziarului 3 R.g-Primesc lucrări de scris cu mașina în limba română și maghiară. Elena Szabó pm. Telefon 12—57 pm. Pata No C 100.______________________________7 au o fată familie bună și cultă pentru a învîța câteva ore zilnic limba germană doi copii francezi de 8 și 5 ani. Adresați dimineața: Strada Matei No. 1 etaj. 786 foto*Httvizi (str. Memorandului 17) execută în mod artistic fotografii pentru carnete cu prețul fixat de autorități.________________________7^ Iie o vânzare casă aproape de centru. i Adresa la Adm. ziarului. 685 S ia pierdut pe distanța Str. Văii— Căminul Casa Învățătorilor - geantă, ce conținea irdexul studentului Un Furdui. Cine a găsit-o este rugat să o predea la căminul Casa Învățătorilor. 791 J eune femme distinguée cherche partenair de conversation frangaise. Adresse administration. 789 Femeie tânără, distinsă dă ore de franceză. Lobstein, Strada Căp. Ignate 20. 789 ■ LOCUme moderne, comfortabile de două și trei camere, precum și un local de birou de două camere de închiriat la Generala Soc. de Asigurare, Str. Iorga 3, parte 8. 788 Cardinal $l lipsitor rhimic mal estm $1 mai Mac accesa czlălic Ii; ST l fi : 100 000 bK1c. 1Ei ® BLS8MMB^ Biroul Central al loteriei Cluj, 3SfN„“T"?Î Loturi se găsesc în întreaga țară la tutungerii, bănci, frizerii vânzări ambulante etc. r.c. CÂȘTIG PRL VdPALII 4 Oct 1.000.000 I------LEK_____I MICA PUBLICITATE 437 A ucisiunea 1.Arta * la 26 crt Sâmbătă de la ora 4 d. m. vor fi licitate: mobile, covoare, tablouri artistice și obiecte de artă. Str. A Iancu 3. S5RMC De închiria pe 1 Noemvrie 4 camere cu toate dependințele Strada Xenopol 7. ing. Bursoescu. 86 ILIE VÂNZARE IMEDIATĂ VIU frumoasă, moderns, In Strada Andreiu Mureșanu 26. A se interrsa Strada Gh. Barițiu 26. In modo, calitate, $1 preminl Itfime conduce numai Qrinwald și SicineT mardil de stil cu altToil de mode pentru dome Au sosit cele mai frumoase stofe și materiale pentru sezonul de toamnă și iarnă. 729 HADI# 394 m, BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz Vineri, 25 Septemvrie 1931 13. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.30: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 13.50: Muzică ușoară (plăci de gramofon). 18. Orchestra Marca. Muzică românească și i ușoară. 19. informațiuni, meteorul și semnal orar. 19.10: Orchestra Marca: Continuarea concertului. Universitatea radio de vară. 20. D. F. .^derca: Europa intelectuală. Programul de seară * 20.20: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). . . 20.40: Dna Lucia Negulescu: Covorul Ardelenesc. , , ^ 21: Tristan și Ysolda operă in 3 acte de R. Wagner. Sâmbătă, 26 Septemvrie 1931 13. Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.30: informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. * 13 50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon).18. Orchestra Sibiceanu : Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10. Orchestra Lisiceanu Continuarea concertului.Universitatea radio de vară 20.0. prof. /. Simonescu: Prin Deltă. Programul de seară 20.20: Muzică românească (lăci de gramafon). 2h,40; D. Horia Oprescu : Expoziția Colonială. 21. Cont. le Obligado operetă în 3 acte de R. Moretti intre acte Informațiunii.__________ Sfințirea bisericii ortodoxe din Unsul Dardânial " In ziua de Duminecă 20 Septembrie c. í.argúului a avut o înălțătoare sărbătoare, din prilejul sfințirii bisericii renovate din Rusul Bârgăului. Sfințirea a fost săvârșită de P. Sf. Sa Dt. loan Stroia episcopul Armatei, mandatarul P. Sf. Sale Episcopului Nicolae Ivan al Clujului. P. S. Sa Episcopul Stroia a sosit în parohie Sâmbătă după masă, fiind însoțit de către protoiereui D. Antal, revizor orarhial ,și arhidiaconul fr. loan. Vască, rectorul Acad. teologice din Cluj. In trecere prin orașul Bistrița, P. Sf. Sa a fost intimpinat în gară de autoritățile bisericești și civile și către de Soc. Ortodoxă. Aici a luat masa la protopopul Gr. Pletosu. Continuând drumul cu automobilul în comuna Iad a fost întâmpinat la poarta triumfală de către preotultodox A. Plămân(1 și preotul săsesc ercu credincioșii lor. La intrarea în parohia Rusul Bârgăului la <m dintâi poartă triumfală fost întimpinat și salutat de către autoritățile Golpunaile și Reuniunea de femei ,și aclamat de o mare mulțime de poixir. P. Sf. La de acolo până la casă a fost condus într’o trăsură cu patru cai. In fața capelei a fost întimpinat de mai mulți preoți în odăjdii și bineventat de parohul locului Teodor (’iurU S. Tu capelă s’a oficiat vecernia și utrenia, răspunsurile fiind date de corul bisericei. Diminecă dimineața la ora oficiat slimjba sfințirii bisericii de stat către P. vS. Sa asistat de 20 de preoți, rizați de vreme frumoasă .serviciul Favofăcut în afară de biserică la decurs cu o dezoebită solemnitate, ridicată de cântările executate de corul episcopiei din Cluj, sub conducerea dvn prof. pr. Patriciu Curea. Biserica împodobită cu un iconostas frumos, cu păreții zugrăviți la renovare, înaltă și spațioasă, a fost arhiplină de credincioși, intelectuali și țărani din Bistrița și din parohiile din jur. La terminarea liturghiei P. Sf. Sa Episcopul Ioan al armatei, a răstit o înălțătorire cuvântare, dând înțelepte sfaturi creștinești poporului ce asculta cu evlavie. S’a oficiat ajxii și maslii sprelepliniți, mângăere a credincioșilor. A urmat o masă comună la școală, la care au participat la vre-o sută de I persoane Aici s’a toastat pentru M. La Regele, pentru P. Sfinții episcopi, administrație, preoțime, oaspeții uniți preoți ȘL mireni, doamne, etc. La oracolul episcopiei a dat un concert binereușit la Prundul Bârgăului. După a doua cântare prof. Dr. I. Vască a ținut o frumoasă conferință. Unjiu concert la urmat dans. Biserica, din Rusul Bârgăului a fost zidită în anul 1907,sub păstorirea preotului Const. Flămând, azi profesor de religie în Bistrița. Actualul preot Teodor Ciucuș,este in parohie de cinci arii, în care timp pe lângă o mult apreciată muncă pastorală, a zidit o casă parohială și în anul acesta a renovat biserica numai prim jertfa credincioșilor. ♦♦♦♦»♦ ♦♦♦♦♦♦ooooooooooéooo »é»éééé!óéóééé»ó»éé0»0é4ó4óóéóó»áé0éóé»»ooo»o»»o»o»»o»d»4i»^»»»"»»»»»<»^ Sportul în provincie Ce se petrece la Gherla ? GHERLA. 23. — Singura grupare sportivă din localitate, care a urmărit în programul ei de activitate o desvoljare și încurajare a sportului românesc, a fost Soc. Sportivă „Sparta”. Ia^rednicul ei conducător, d. Aurel Oiuțiu, după ce amenajează un teren admirabil de football, a încercat introducerea și altor ramure sportive ca tennisul și înnotul, nepracticate și necunoscute de amatorii sportivi din această localitate. Unele persoane, îndemnate de gândul de a distruge această grupare roma- Negru Problema No. 47 de: Freiherr v. Holzhausen : Rhl, p: g2 și g3 (3). 8 b c d e f g h Alb joacă și face matt în trei mutări. Soluția problemei No. 45 (Kubbel) publicată la 9 Septemvrie. 1. Dh4-el Au rezolvat-o corect: J. Tahișu (Bistrița), H. Müller (Sântioană), K. Freund (Grada Mare). $lirs din l’ameä șah stă ln București cu ocazia expoziției aeroelectrice, s’a organizat un concurs de șah, la care dintre zece jucători, întâiul a ieșit cu superioritate Baratz, al doilea Kilbermann, un jucător tânăr și talentat, iar locurile trei și patru au fost câștigate cu paritate de puncte dednii Mendelssohn și Loewenton. Partida No. 43 (Praga, 1931) Alb: Negru: Sultan-Khan Mottison (Angba) (Leitonia) 1. d?—d4, Cg8-f6 2. Cgl-f3, e7-e6 3. ea—e3, b7—b6 4. Nfl-d3, Nc8-b7 5. Cbl—d2, d7—d5 Ü. Cf3-e5, Nf8—d6 7. t2-f4, 0-0 8. Ddl-f3, Cf6—d7 9. Dt3-h3, 17—f5 Deși închide diagonala d3—h7 totuși mai târziu cu pasul g2—g4 face posibil un atac puternic. 10. Cd2-f3, Cd7—f6 11. Ncl—d2,Nb7—a6 12. Thl-gl,Na6Xd3 13. c2Xd3, Dd8—e8 14. Re1—e2. Cd8-d7 15. Dd3—h4,c7—c5 16. Nd2—c3.c5Xd4 17. Nc3Xd4, Cd7—c5 18. g2-g4! . . . începutul atacului hotărâtor. 18. . . . Nd6Xe5 19. Cf3Xe5, f5Xg4 20. Ce5Xg4, Ci6Xg4 2*. TglXg4, g7—g6 22. Tal gl și negru cedează, căci urmează: 23. Dh6 și 24. TXg6-1- 43 Elevii de liceu, școale normale primesc gratuit orarii, livrete de economie. Cadouri la cumpărituri în librăria lopatic,iuj-723 VIATA SPORTIVA Campionatele naționale de atletism Sâmbătă și Duminică s-au disputat în București pe stadionul O. N. E. P., campionatele naționale de atletism. Numărul mare de participanți din toate centrele sportive din țară, au dat acestei resmsiuii un rezultat neașteptat de frumos. Rezultatele tehnice și noii campioni naționali pe 1931: 100 m. plat: 1) Gsegezi (Ol. Brașov) 11 sec.; 200 m. plat: 1) Giiiaur (V. S. Gr.) 23 sec.: Glutanul Vitalyos (Unive.) s-a clasat al 3-lea. 400 m. plat: 1) Gernovschi (A. S. Gr.) 52 s. 25. 800 m. plat: 1) Lăpușan (V. Dacia) 2 minute 4 sec.; 1600 m. plat: 1) Manea (A. S. Gr.) 4.13 4/5 stabilind record național, 5000 m. plat; 1) Panaite (A. S.Gernăuți) I6.18.1 10.000 mplat: 1) Paveliuc (A. S. Gr.) 34.55; JIO mr. parduri: 1) Gregezi (CI. Brașov): 17 sec. 2/5. 400 m. garduri: 1) Vitalyos (Univ. Cluj)60 'sec. 10; aruncarea greutății; 1)^ Fritz (C. A. Arad) 14 m. 43 cm. (A aruncat cu un om. sub recordul național); aruncarea discului; 1)' Havaiet (C. A. Arad) 42 m. 48 cm.; aruncarea ciocanului: 1) Căpitan L. Bodea (S. S. T. R. F.) 40 m. 35 cm.; aruncarea suliței: 1) Ciobotaru (A. S. Gr.) 62 m. 20 cm.; salt în inălțime; 1) Schopp (H. T. V. Sibiu) 1 m. 73 cm.; salt in lungime; 1) Csegozi (Ol. Brașov) 6 m. 28 cm.; salt cu prăjina; 1) Bird (C. .\. Cluj) 3 m. 48 cm.; triplu salt: 1) Pangoth (A. S Tg.-Murăș) 13 m. 28 cm.; ștafetă 4X100 m.; 1) A. S. Grănicerul (5 sec.; ștafetă 4X400 m.; 1) A. S. Gr. 3.36 3.5, stabilind record național; disc cu două mâini; și clavalet (C. A .Arad]) 72 m. 4 or, stabilește record național. O NOUA FORMULA DE CAMPIONAT LA CERNĂUȚI Comitetul Districtual din Cernăuți, pentru a înlătura conflictul cu cele 11 echipe de football privitor la disputarea matchurilor de campionat, a propus următoarea formulă, care s-a primit și anume : cele 11 echipe vor juca toate, în toamna anului acesta în campionatul categoriei prime. Primele 6 clasate, vor continua în matchurile pentru această primăvară categorie, iar ultimele 5 vor trece în campionatul categoriei a ll-a. CONCURSUL DE TENNIS DE LA MONTE CARLO La concursul internațional de tennis de la Monte-Carlo s-au obținut următoarele rezultate: Simplu domni finală: Rogers (Irlanda) bate pe francezul (lentieu cu 6:4, 2:6, 1>:7, 6:3, 6:4. Slinjitu doamne finală: dra Ryan (Anglia) Ixite pe dra Thomas (Angl.) cu 8:6, 6:1. Dublu mixt finală: dra Ryan-Rogers bat pe dra Thomas-Gentien cu 6:1, 7:5, nească, au uneltit la autoritățile locale ajungând până la d. prefect A. Bănuțiu, — contestând rolul dlui Onițiu în această grupare, afirmând aiții in cele din urmă ca ar fi o organizație comunistă. Aceste fapte au determinat pe d. Onitiu să se retragă de la orice activitate. Retragerea dsale se resimte, întrucât și singura ramură sportivă — football-ul — a început să stagneze. O revenire a acestui bun și însuflețit sportiv a cere întreaga populație sportivă a orașului. Cât privește pe acele persoane — cu intențiuni de fapt comuniste — se impune o procedură de punere la pimc. La Blaj BLAJ, 23. — Echipa „Mureșul” din Teiuș, a jucat Duminică la Blaj, cu echipa locală C. S. B. Matchiil a rămas nedecis 2:2 (0:0). Ambele echipe au jucat o partidă bună. Dela Blaj s-a remarcat jucătorul Bărbat. La Simeria SIMERIA, 33. — Echipa C. A. Cluj, în lipsa lui Szatmári și a lui Barabas, a făcut match nedecis cu gruparea locală CFR 2:2 (1:1). Știri sportive —Matchul de football Roma—Viena, contând pentru Cupa Europei Centrale se joacă a doua oară în Viena la 26 Sept. In prima întâlnire, care a avut loc la Roma, Viena a învins cu 3:2. u — Echipa Academiei Comerciale și Universității din București vor juca la 3 Octomvrie un match de football. — Sparta din Fraga va juca două matchuri în Rusia la Moscova și Leningrad. — Internaționalul Lăpușneanu, este foarte probabil că va semna pentru U Universitatea din Cluj.