Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)

1956-12-01 / nr. 904

V 2! ! Jocuri distractive Care lucruri se potrivesc între ele " Intre diferite lucruri există relații simple și obiective. In dreapta și în stingă dungii negre a desenului alăturat sînt înfățișate cîte nouă lucruri, obiecte pe care le cunoaște toată lumea. Fiecare obiect din stînga își are perechea lui în dreapta. Nu vă lăsați a «năgiți de numerele figurilor din desen. Căutați singuri legăturile po­trivite. ?­rm muzeele .Cap­italei In Bucureștiul care In trecut nu avea decit cîteva muzee, se află astăzi zeci de săli și case memoriale, începind de la mu­zeele de artă și istorie, plnă la cele etnografice și științifice. Pentru orice vizitator aceste mu­zee constituie o adevărată școală cetățenească, un mijloc de per­fecționare a cunoștințelor gene­rale. Vizita am început-o cu Muzeul de Artă al R.P.R. situat în fostul palat regal, acolo unde cu ani în urmă nu puteau pătrunde decit capetele încoronate și slugile lor. In Galeria națională ochii ad­miră îndelung minunatele pînze ale marilor noștri maeștri ai pensulei: Grigorescu, Andreescu, Luchian, Aman, Băncilă, Tonit­­za. Nu poți trece nepăsător nici pe lingă picturile plasticilor pa­șoptiști — C. D. Rosenthal, Bar­bu Iscovescu, G. Tattarescu, evoca­tori ai evenimentelor din 1848, dar și fnii observatori și ilustra­tori ai vieții din jurul lor. Dar Galeria națională cuprinde și o surpriză deosebit de plăcută pentru vizitatorul neavizat: expo­ziția lucrărilor de artă și i­tori­­ce ce au fost păstrate la Moscova. In centrul unei săli zărești într-o vitrină renumita „Cloșcă cu pui", pe pereții altei săli găsești noi tablouri ale lui Aman, Grigores­cu, Andreescu, Băncilă și alții. In sala de pictură contemporană, admirăm comoara de artă feuda­lă — icoanele, manuscrisele, datînd din sec. XV, XVI, XVIII. Am pornit să vizităm apoi Mu­zeul de Artă Populară. Acest mu­zeu impresionează din prima luare de contact prin marea dra­goste pentru frumos a țăranului nostru. De la primele vestigii — cioburi, vase, unelte dezgropate din pămînt — ale apariției omu­lui și privind toate celelalte măr­turii ale celor cinci orînduiri so­ciale, descoperi preocuparea pen­tru frumos. Oalele de lut au în­florituri, uneltele sunt încrustate, cornul pentru praf de pușcă este și el împodobit, scoarțele au mo­delele lucrate în culori vii, porți­le și pridvoarele sunt artistic sculptate. Meșterii anonimi în­drăgostiți de frumos, sînt pînă azi și vor fi și de aci înainte admi­rați și prețuiți. ★ Intr-o altă zi ne-am început plimbarea prin muzeul Aman. Cu venerație treci prin camerele muzeului, pe lingă lucrurile ca­­re-ți amintesc la fiecare pas de marele dispărut. Unele tablouri reprezintă chiar camerele acestea așa cum arătau ele în vremea pictorului („Vedere din atelierul cel mic", „Atelierul pictorului", etc). Arhitect, sculptor, pictor, gravor, Th. Amari a muncit din răsputeri pentru dezvoltarea arte­lor romînești, lată-ne apoi pe strada Domnița Anastasia, într-o casă ce amintește de Bucureștiul veacului trecut. O plăcuță la i­ntrare: „Casa muzeu Gh. Tattarescu". O scară de lemn urcă spre încăperile pictorului. Schițe, tablouri, scrisori, cărți care i-au aparținut, stau mărtu­rie preocupărilor și pasiunilor ce le-a avut Gh. Tattarescu. Ne-am oprit o clipă — după ce cerceta­sem numeroasele schițe și varian­te în creion ale lucrării, în fața tabloului „Țăranul de la Dună­re". Chipul semeț, aspru al dacu­lui plecat la Roma să ceară se­natului revendicările poporului său, înfățișează dorul milenar de libertate al poporului. In tabloul acesta ca și în celelalte opere ale sale, găsim îmbinate cele două laturi ale caracterului pic­torului pașoptist: dragostea de patrie și dragostea de muncă. Am făcut o vizită și la casa dr. Gh. Marine­scu, în care a trăit renumitul savant român. Scrisori și tăieturi din ziare vorbesc des­pre legăturile pe plan mondial întreținute de dr. Gh. Marinescu. De la marele fiziolog Pavlov, sa­vantul histolog spaniol Ramon Y. Cajal, fiziologul englez Sh­ering­ton, pînă la savantul german P­erlich — descoperitorul neosal­­varsanului. De la neurologul francez Pierre Marie, s­atirat­ul român primea scrisori — scrisori ce sunt expuse în vitrinele casei sale devenită muzeu. Am plecat impresionați de pu­ternica personalita­te a savantu­lui român, care prin studiile sale a adus o contribuție uriașă la dezvoltarea neurologiei moderne. ★ Deosebit de interesant ni s-a părut și muzeul de istorie natu­rală „Gr. Antipa". Acest muzeu este situat într-o clădire impu­nătoare din Piața Victoriei, vi­zavi de Președinția Consiliului de Miniștri al R.P.R. Ce oferă mu­zeul de istorie naturală vizitato­rului? Posibilitatea de a cunoaș­­te diferite aspecte ale evoluției pămîntului și a vieții pe pămînt, începînd din cele mai îndepărtate epoci și pînă in zilele noastre. Muzeul este organizat în 8 secții în cadrul cărora se cuprinde stu­diul întregii faune actuale și studiul fosilelor. Cea mai nouă secție — înființată la începutul acestui an — este secția de et­nografie, care ne-a atras atenția in mod deosebit. Aici sunt expuse mulaje din ghips reprezentînd fa­milii de oameni din regiunile mai slab dezvoltate din punct de ve­dere economic ale globului pă­­mîntesc, unelte și ambarcațiuni de pescuit folosite din cele mai vechi timpuri și pînă în zilele noastre etc. Ne-am îndreptat către muzeul de istorie a partidului. Fiecare document, ficare machetă sau ta­blou din acest muzeu vorbește despre dezvoltarea mișcării mun­citorești din țara noastră, despre lupta neînfricată dusă de Parti­dul Comunist din Romînia de-a lungul întregii sale existențe. Din lipsă de spațiu, vom enume­ra doar cîteva din numeroasele documente cuprinse în sălile mu­zeului de istorie a partidului: graficul creșterii grevelor și a greviștilor în anii regimului bur­­ghezo-moșieresc, fotocopii după articolele apărute în ziarele de­mocratice ale vre­­mii despre e­­roismul minerilor din țara noastră, documente despre cumplitele în­chisori ale regimului trecut în ca­re erau aruncați cei mai buni fii ai poporului muncitor, publicații r­­muniste apărute în anii aceia, portretele eroilor clasei muncitoa­re, etc. etc. lei In nici unul din muzeele Capita­vizitatorii nu pășesc cu a­­tîta emoție ca în muzeul de isto­rie a partidului: aici ei cerce­tează cu nesaț paginile glorioase de luptă ale partidului nostru, conducătorul poporului muncitor pe drumul construirii socialismu­lui. I. POPOVICI Dintr-o singură linie ! Cele trei figuri trebuie desenate dintr-o singură linie neîntre­ruptă. Nici o linie nu poate fi străbătută mai mult ca o singură da­tă: încercați, și cu mai multă răbdare veți reuși. Să vă vedem. Dezlegările jocurilor din paginile trecute .M. SADOVEANU" TREI LOVITURI IN GEAM Prima lovitură a trecut prin gaura nr. 2, a doua prin gaura nr. 1, iar a treia prin gaura nr. 3. TREI MINGI, 30 DE PUNCTE Copilul a tras în primul disc. Mingile au intrat în găurile 13,13 și 4. Ai I, „a „PRONOSPORT" REBUSIST Moderat — mult — amar — cenușiu — rușinos — tot — el — eliberat *— est — cu­ h- i-a strig — apa e- dr. — 1 — nule — 1 — cea — un — ulianov — doarme — noroi eri Eva — rațe TM noapte — golaș — *: — ei mic A­ie, ^ — Hanul Ancuței — Divan — Oca — Emana — Azi — Auri —• Tudor — Slăi — Vechime — Uman Sua — Miorița — funcționari — — ie — Olt — Rion — Ampn — ion — păr — nul —atic — acte — la — gr — omor — aere —ra­ră — păun — TL — in — la Upsala — plagia — inima — la — Hău — aa — ocna — Buftea — upu — la — rac — ornar — BaPagul — Mitrea Cocor *— agili i­agină apărută sub îngrijirea lui O. APOSTOL și I. ADAM PENTRU SOCIALISM/* SÎmbĂTă, 1 decembrie 1956\ ORIZONTAL: 1. Pun temelia. — In construcție. 2. Stă ca lem­nul — Succesorul tramvaiului. 3. Furnizoare de lînă­ — Padiment de piiatră înflorată. 4. Castele de nisip — Drojdie. 5. In che­restea și... — In fața caselor ță­rănești. 6. Lu­psă de spațiu. 7. Cea mai mare sursă de nisip din Ol­tenia. — In componența șamotei — Fabricate din lemn de tei sau salcie. 8. Nume feminin — Vete­ranul casei. — Ins dintr-un popor ■ al vechii Dacii. 9. Articol — Ta­van comun — Scânduri. 10. Metal în nisip­ — Radu Tomescu — șarpe uriaș. — In componența cahlelor. 11. Stîlpul familiei — Cu mărul lui Adam în gît. 12. Din căpriori, țigle și olane — „Pietrișul“ din Hunedoara! VERTICAL. 1. „Casa mult vi­sată“ — „Cruce albă de mestea­căn“. 2. La capătul balconului. — Alifie. — Trăiește prin podurile oaselor întunecoase. 3. Una cu aaite nu poți face nasul — Pe mijlocul trotuarului. 4. Vehicul pentru casa de veci — Ii pliace apa dulce. 5. Casa lui e grajdul — Institutul­ de proiectări... me­talurgice (abrev). 6. Unul de-i al casei om de rîmd ca toți oamenii... — Vîrîul bradului. 7. Coloană (de construcție), coloană (de marș)... — La un apartament confortabil (pl.). 8. A fi tare ca fierul. — Surogat de oțet! 9. Incurcăreață! — Portland pe un sfert — Uscat scândură. 10. Scrumbie mică Dunăre — Campion. 11. Piatră de — Construcție mîncată de vuitu­rile și ploile vremuri­lor". Par­tea de sus a cupolei — Material pentru tavane, I DIH ifITELEI­ DUEA ZOP DWUl iz Doi pot să tacă cînd u­­nul din ei din lume pleacă. ★ Spune într-o minută mai mult decit poate face intr-o lună. ★ învățătura pe care o dau cei ce tremură de bătrînețe celor ce tremură de frică e o învățătură­­ înțeleaptă. -A Ucisul care fuge e mai suspect decit ucigașul. ~k Cînd seacă izvoarele, iz­vorăsc nevoile. ★ Un lăudăros intră în 2 ca în 12 și nu-l scot nici 24. ★ Răul — și asta o știe oricine — doar rău aduce și niciodată bine. ★ Vîlvătaia mare arde in grabă, furtuna trece, ploia înceată ține. ★ Necazul mușcă mult mai înveninat, cînd nu vezi rana unde ești mușcat. .★ Necazul nu mai este mușcător­, cînd rîzi și-l iei peste picior. ★ Zorile nu se pot întîlni cu amurgul. ★ Vorba unui singur om e ca vorba nimănui, bine e să asculți două. i'AWWVWWWWWW^/W^^WAlWWVV' DlJl FRUMUSEȚ­LE Năzuința de secole a omului a fost găsirea unor mijloace, cu a­­jutorul cărora să se poată urca deasupra pămîntului. La început, cu ajutorul zmeilor, a­­poi cu ajutorul baloanelor umplu­te cu un gaz ușor și cu avioane­le și aerostatele,­­ baloane mari și construite și ridicat și special, ca să poată omul cu ele, — s-a cercetat atmosfera, pînă la circa 22 km. înălțime. Cu ajutorul ra­diosondei ulterior, cera atmosfera și la s-a putut cer­înălțimi cu mult mai mari. Dar, în zilele noa­stre, știința are la îndemînă o nouă armă, racheta cosmică. Lan­sarea ei, nu mai este condiționată de existența aerului atmosferic, ca în cazul mijloacelor de urcare de pînă acum. Racheta poate zbu­ra și în spații cu aer foarte ra­refiat și chiar în vid. Principiul de urcare a rachetei se bazează pe forța de recul a gazelor, care sunt rezultatul arderii unui com­bustibil în corpul rachetei. In prezența oxigenului lichid, un combustibil, cum ar fi alcoolul, de exemplu, dă prin ardere multe gaze. Acestea fiind forțate a ieși printr-un orificiu din partea posterioară a rachetei, prin aceasta se naște o forță de recul, numită și forță de propulsie. Această for­ță are un sens opus sensului de scurgere a gazelor, și prin a­­ceasta, racheta înaintează. In ur­care, în momentul încetării for­ței de propulsie, intrînd sub influ­ența forței de atracție tului, racheta ia drumul a rămîn­înapoi. Viteza la coborîre este încetinită de o parașută, care se declanșează automat. In cadrul Anului internațional geofizic, care va începe în 1957, ni se aduce la cunoștință un eve­niment de o importanță mondială: Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii vor lansa primii sa­teliți artificiali ai pămîntului, care se vor roti la o înălțime de circa 500 km, timp de 30 minute în ju­rul planetei noastre. Pasagerii a­­cestor sateliți vor fi aparatele instrumentele de mare precizie, ca­și se vor determina și înregistra au­tomat: razele cosmice, radiațiunile solare, temperatura și presiunea aerului, precum și o serie întreagă de alte fenomene din atmosfera înaltă, fenomene care au o foarte mare însemnătate pentru cercetă­rile științifice. Ca să devină un satelit, rache­ta va trebui să capete o mișcare de rotație în jurul pămîntului. In fe­lul acesta se va naște o forță centrifugă, care învingind forța de atracție a pămîntului, va sus­ține racheta în această mișcare. Cînd racheta în mișcarea ei ver­ticală va atinge înălțimea de circa 500 km­, automat, ea va fi dirijată de-a lungul unei traiectorii orizon­tale. Din acest moment, racheta va deveni un satelit al pămîntului, iar forța centrifugă care se va naște, va susține satelitul în mișcarea sa. Pentru că forța de atracție a pămîntului este cu atît mai mare cu cit distanța între pă­­mînt și rachetă este mai mică, ca să învingem această forță, va tre­bui să mărim viteza de rotire a satelitului. Astfel, s-a calculat că pentru a se menține satelitul în mișcare la o înălțime de 500 km, el va trebui să aibă o viteză de 28.000 km./oră. Știind că cercul pe care trebuie să-l descrie în ju­­rul pămîntului este de 40.000 km, satelitul ar putea face înconjurul pămîntului într-o oră și jumătate. Luna, care se găsește la o distan­­ță aproximativ de 305.000 km de pămînt, se mișcă cu o viteză mult mai mică, și anume, cu 3.600 km/oră, înconjurul complect în ju­rul planetei făcîndu-l în 27 zile. Deplasîndu-se cu o viteză atât de mare, frecarea cu aerul rar de altfel la aceste înălțimi, apoi, încălzirea directă a părților ex­puse razelor solare, ar produce temperaturi foarte mari, mai ales, la părțile expuse direct acțiunii ra­zelor solare. Se impune deci, ca racheta satelit să fie construită în așa fel, temperaturile incit în permanență, ambelor părți să fie egalizate. De asemenea, la aceste înălțimi, satelitul poate întîlni mulți meteoriți rătăcitori. Unii din ei, pot fi destul de mari. Racheta va trebui deci să fie prevăzută și cu un blindaj special de protecție. După terminarea combustibilu­lui calculat pentru 30 minute de zbor, satelitul intrînd sub fața gravității pămîntului, cu infru­a­­jutorul unei parașute, va cobori pe pămînt, aducînd cu el prețioa­sele înregistrări și determinări. ing. DECEBAL STOICA ACTUALITĂȚI DIN U.R.S.S. CEASORNICE ATOMICE Așa-numitele cea­sornice atomice, de curînd create de in­ginerii sovietici, pot rămîne în urmă sau înainta cu o secun­dă în decurs de trei secole. Acesta este cel mai precis dintre cronometrele cunos­cute. El este mai exact decit astronomice ceasornicele ale că­ror erori se exprimă în fracțiuni de secundă pe zi. Acele ceasornicului atomic sunt acționate de "uni' electromotor special. Rolul pendu­lului este îndeplinit de­­ un tub metalic umplut cu­ gaz amoniac. Osci­lațiile foarte exacte și uniforme ale atomilor acestui gaz sunt cap­tate de un dispozitiv electronic special ca­re, prin înregistrarea acestor oscilații, re­glează mersul cea­sornicului. Noul aparat va găsi numeroase apli­cații în activitatea știință și în practică Cu ajutorul lui, astro­nomii vor putea să determine cu precizie­­ mult mai mare disten­ V » v * «I » -fele de la pămînt pî­nă la celelalte pla­nete, iar marinarii — depărtarea navelor lor de țărm. Ceasornicul atomic permite să se soluțio­neze bleme importante pre­științifice, cum sînt deplasarea ori­zontală a lor, rotația continente­neunifor­mă a pămîntului în jurul axei sale și mul­te altele. UN NOU SISTEM DE RĂCIRE A TURBO­­GENERATOARELOR La uzina „Electro­­silax" din „s-au­­ făcut cu Leningrad succes î ncercările unui nou sistem de răcire rapi­dă cu hidrogen a unui turbogenerator de 20.000 kW. In acest scop a fost executat un rotor experimental. Răcirea bobinajelor de cupru ale acestui tur­bogenerator se face cu ajutorul hidrogenului sub o presiune de pînă la două atmosfere, ca­re este de patru ori mai mare decit cea folosi­tă pînă acum în turbo­­generatoare. Inovația permite întreprinderii să solu­ționeze în cel de-al i« «*«■ [UNK]>♦ [UNK] [UNK] [UNK] ft»»*»a șaselea cincinal pro­blema creării unor tur­­bogeneratoare cu o pu­tere de pînă la 300.000 kW de fiecare agre­gat. In prezent se ela­borează proiectele în vederea executării u­­nei mașini de 200.000 kW. O LOCOMOTIVA ATOMICA Inginerii sovietici au elaborat proiec­tul unei locomotive atomice cu o putere de 8.000 C.P. Locomotiva se va compune din două sec­ții. Prima va cuprinde reactorul atomic și in­stalația cazanului. A doua — o turbină cu abur și dispozitivele anexe, învelișul solid de protecție al torului va apăra reac­oa­menii de radiațiile ra­dioactive dăunătoare. T­renul atomic va circu­la pe o linie specială cu un ecartament de trei metri. întreaga ■ garnitură de tren, împreună cu încărcă­tura, va depăși 300 de tone. Locomotiva atomi­că va consuma cel mult 15 grame de combustibil nu­clear la un parcurs de 1.000 km. Pentru alimenta­rea locomotivei cu combustibil, vor fi ne­cesare nu mai mult de patru zile pe an. O singură stație de ali­mentare va putea de­servi anual pînă la 90 de locomotive atomice. Oamenii de știință sovietici lucrează de asemenea la un proiect­­ de locomotivă pentru­­ liniile de cale ferată ” cu ecartament nor­­­­mal. O NOUA LAMPA DE MINA Inginerul sovietic Iuri Kardaș a inven­tat o lampă de mină originală, care servi timp de 20 poate de ani. Este vorba de o construcție simplă. O­­ mică cantitate de izo­­top de stronțiu trimi­­­­te raze radioactive a­­­­supra unui ecran spe­­­­cial. Ecranul este a­­­­coperit de o substan­­­­ță luminescentă, care ♦ posedă proprietatea­­ de a emite o lumină­­ puternică sub acțiunea * razelor de stronțiu. Un­­ strat de plexi­glas 1 transparent, cu care £ este acoperit corpul de iluminat protejează pe­­ oameni împotriva ac­­­­țiunii dăunătoare a radiațiilor radioactive. (Agerpres).V I

Next