Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)
1956-12-01 / nr. 904
V 2! ! Jocuri distractive Care lucruri se potrivesc între ele " Intre diferite lucruri există relații simple și obiective. In dreapta și în stingă dungii negre a desenului alăturat sînt înfățișate cîte nouă lucruri, obiecte pe care le cunoaște toată lumea. Fiecare obiect din stînga își are perechea lui în dreapta. Nu vă lăsați a «năgiți de numerele figurilor din desen. Căutați singuri legăturile potrivite. ?rm muzeele .Capitalei In Bucureștiul care In trecut nu avea decit cîteva muzee, se află astăzi zeci de săli și case memoriale, începind de la muzeele de artă și istorie, plnă la cele etnografice și științifice. Pentru orice vizitator aceste muzee constituie o adevărată școală cetățenească, un mijloc de perfecționare a cunoștințelor generale. Vizita am început-o cu Muzeul de Artă al R.P.R. situat în fostul palat regal, acolo unde cu ani în urmă nu puteau pătrunde decit capetele încoronate și slugile lor. In Galeria națională ochii admiră îndelung minunatele pînze ale marilor noștri maeștri ai pensulei: Grigorescu, Andreescu, Luchian, Aman, Băncilă, Tonitza. Nu poți trece nepăsător nici pe lingă picturile plasticilor pașoptiști — C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, G. Tattarescu, evocatori ai evenimentelor din 1848, dar și fnii observatori și ilustratori ai vieții din jurul lor. Dar Galeria națională cuprinde și o surpriză deosebit de plăcută pentru vizitatorul neavizat: expoziția lucrărilor de artă și itorice ce au fost păstrate la Moscova. In centrul unei săli zărești într-o vitrină renumita „Cloșcă cu pui", pe pereții altei săli găsești noi tablouri ale lui Aman, Grigorescu, Andreescu, Băncilă și alții. In sala de pictură contemporană, admirăm comoara de artă feudală — icoanele, manuscrisele, datînd din sec. XV, XVI, XVIII. Am pornit să vizităm apoi Muzeul de Artă Populară. Acest muzeu impresionează din prima luare de contact prin marea dragoste pentru frumos a țăranului nostru. De la primele vestigii — cioburi, vase, unelte dezgropate din pămînt — ale apariției omului și privind toate celelalte mărturii ale celor cinci orînduiri sociale, descoperi preocuparea pentru frumos. Oalele de lut au înflorituri, uneltele sunt încrustate, cornul pentru praf de pușcă este și el împodobit, scoarțele au modelele lucrate în culori vii, porțile și pridvoarele sunt artistic sculptate. Meșterii anonimi îndrăgostiți de frumos, sînt pînă azi și vor fi și de aci înainte admirați și prețuiți. ★ Intr-o altă zi ne-am început plimbarea prin muzeul Aman. Cu venerație treci prin camerele muzeului, pe lingă lucrurile care-ți amintesc la fiecare pas de marele dispărut. Unele tablouri reprezintă chiar camerele acestea așa cum arătau ele în vremea pictorului („Vedere din atelierul cel mic", „Atelierul pictorului", etc). Arhitect, sculptor, pictor, gravor, Th. Amari a muncit din răsputeri pentru dezvoltarea artelor romînești, lată-ne apoi pe strada Domnița Anastasia, într-o casă ce amintește de Bucureștiul veacului trecut. O plăcuță la intrare: „Casa muzeu Gh. Tattarescu". O scară de lemn urcă spre încăperile pictorului. Schițe, tablouri, scrisori, cărți care i-au aparținut, stau mărturie preocupărilor și pasiunilor ce le-a avut Gh. Tattarescu. Ne-am oprit o clipă — după ce cercetasem numeroasele schițe și variante în creion ale lucrării, în fața tabloului „Țăranul de la Dunăre". Chipul semeț, aspru al dacului plecat la Roma să ceară senatului revendicările poporului său, înfățișează dorul milenar de libertate al poporului. In tabloul acesta ca și în celelalte opere ale sale, găsim îmbinate cele două laturi ale caracterului pictorului pașoptist: dragostea de patrie și dragostea de muncă. Am făcut o vizită și la casa dr. Gh. Marinescu, în care a trăit renumitul savant român. Scrisori și tăieturi din ziare vorbesc despre legăturile pe plan mondial întreținute de dr. Gh. Marinescu. De la marele fiziolog Pavlov, savantul histolog spaniol Ramon Y. Cajal, fiziologul englez Sherington, pînă la savantul german Perlich — descoperitorul neosalvarsanului. De la neurologul francez Pierre Marie, satiratul român primea scrisori — scrisori ce sunt expuse în vitrinele casei sale devenită muzeu. Am plecat impresionați de puternica personalitate a savantului român, care prin studiile sale a adus o contribuție uriașă la dezvoltarea neurologiei moderne. ★ Deosebit de interesant ni s-a părut și muzeul de istorie naturală „Gr. Antipa". Acest muzeu este situat într-o clădire impunătoare din Piața Victoriei, vizavi de Președinția Consiliului de Miniștri al R.P.R. Ce oferă muzeul de istorie naturală vizitatorului? Posibilitatea de a cunoaște diferite aspecte ale evoluției pămîntului și a vieții pe pămînt, începînd din cele mai îndepărtate epoci și pînă in zilele noastre. Muzeul este organizat în 8 secții în cadrul cărora se cuprinde studiul întregii faune actuale și studiul fosilelor. Cea mai nouă secție — înființată la începutul acestui an — este secția de etnografie, care ne-a atras atenția in mod deosebit. Aici sunt expuse mulaje din ghips reprezentînd familii de oameni din regiunile mai slab dezvoltate din punct de vedere economic ale globului pămîntesc, unelte și ambarcațiuni de pescuit folosite din cele mai vechi timpuri și pînă în zilele noastre etc. Ne-am îndreptat către muzeul de istorie a partidului. Fiecare document, ficare machetă sau tablou din acest muzeu vorbește despre dezvoltarea mișcării muncitorești din țara noastră, despre lupta neînfricată dusă de Partidul Comunist din Romînia de-a lungul întregii sale existențe. Din lipsă de spațiu, vom enumera doar cîteva din numeroasele documente cuprinse în sălile muzeului de istorie a partidului: graficul creșterii grevelor și a greviștilor în anii regimului burghezo-moșieresc, fotocopii după articolele apărute în ziarele democratice ale vremii despre eroismul minerilor din țara noastră, documente despre cumplitele închisori ale regimului trecut în care erau aruncați cei mai buni fii ai poporului muncitor, publicații rmuniste apărute în anii aceia, portretele eroilor clasei muncitoare, etc. etc. lei In nici unul din muzeele Capitavizitatorii nu pășesc cu atîta emoție ca în muzeul de istorie a partidului: aici ei cercetează cu nesaț paginile glorioase de luptă ale partidului nostru, conducătorul poporului muncitor pe drumul construirii socialismului. I. POPOVICI Dintr-o singură linie ! Cele trei figuri trebuie desenate dintr-o singură linie neîntreruptă. Nici o linie nu poate fi străbătută mai mult ca o singură dată: încercați, și cu mai multă răbdare veți reuși. Să vă vedem. Dezlegările jocurilor din paginile trecute .M. SADOVEANU" TREI LOVITURI IN GEAM Prima lovitură a trecut prin gaura nr. 2, a doua prin gaura nr. 1, iar a treia prin gaura nr. 3. TREI MINGI, 30 DE PUNCTE Copilul a tras în primul disc. Mingile au intrat în găurile 13,13 și 4. Ai I, „a „PRONOSPORT" REBUSIST Moderat — mult — amar — cenușiu — rușinos — tot — el — eliberat *— est — cu h- i-a strig — apa e- dr. — 1 — nule — 1 — cea — un — ulianov — doarme — noroi eri Eva — rațe TM noapte — golaș — *: — ei mic Aie, ^ — Hanul Ancuței — Divan — Oca — Emana — Azi — Auri —• Tudor — Slăi — Vechime — Uman Sua — Miorița — funcționari — — ie — Olt — Rion — Ampn — ion — păr — nul —atic — acte — la — gr — omor — aere —rară — păun — TL — in — la Upsala — plagia — inima — la — Hău — aa — ocna — Buftea — upu — la — rac — ornar — BaPagul — Mitrea Cocor *— agili iagină apărută sub îngrijirea lui O. APOSTOL și I. ADAM PENTRU SOCIALISM/* SÎmbĂTă, 1 decembrie 1956\ ORIZONTAL: 1. Pun temelia. — In construcție. 2. Stă ca lemnul — Succesorul tramvaiului. 3. Furnizoare de lînă — Padiment de piiatră înflorată. 4. Castele de nisip — Drojdie. 5. In cherestea și... — In fața caselor țărănești. 6. Lupsă de spațiu. 7. Cea mai mare sursă de nisip din Oltenia. — In componența șamotei — Fabricate din lemn de tei sau salcie. 8. Nume feminin — Veteranul casei. — Ins dintr-un popor ■ al vechii Dacii. 9. Articol — Tavan comun — Scânduri. 10. Metal în nisip — Radu Tomescu — șarpe uriaș. — In componența cahlelor. 11. Stîlpul familiei — Cu mărul lui Adam în gît. 12. Din căpriori, țigle și olane — „Pietrișul“ din Hunedoara! VERTICAL. 1. „Casa mult visată“ — „Cruce albă de mesteacăn“. 2. La capătul balconului. — Alifie. — Trăiește prin podurile oaselor întunecoase. 3. Una cu aaite nu poți face nasul — Pe mijlocul trotuarului. 4. Vehicul pentru casa de veci — Ii pliace apa dulce. 5. Casa lui e grajdul — Institutul de proiectări... metalurgice (abrev). 6. Unul de-i al casei om de rîmd ca toți oamenii... — Vîrîul bradului. 7. Coloană (de construcție), coloană (de marș)... — La un apartament confortabil (pl.). 8. A fi tare ca fierul. — Surogat de oțet! 9. Incurcăreață! — Portland pe un sfert — Uscat scândură. 10. Scrumbie mică Dunăre — Campion. 11. Piatră de — Construcție mîncată de vuiturile și ploile vremurilor". Partea de sus a cupolei — Material pentru tavane, I DIH ifITELEI DUEA ZOP DWUl iz Doi pot să tacă cînd unul din ei din lume pleacă. ★ Spune într-o minută mai mult decit poate face intr-o lună. ★ învățătura pe care o dau cei ce tremură de bătrînețe celor ce tremură de frică e o învățătură înțeleaptă. -A Ucisul care fuge e mai suspect decit ucigașul. ~k Cînd seacă izvoarele, izvorăsc nevoile. ★ Un lăudăros intră în 2 ca în 12 și nu-l scot nici 24. ★ Răul — și asta o știe oricine — doar rău aduce și niciodată bine. ★ Vîlvătaia mare arde in grabă, furtuna trece, ploia înceată ține. ★ Necazul mușcă mult mai înveninat, cînd nu vezi rana unde ești mușcat. .★ Necazul nu mai este mușcător, cînd rîzi și-l iei peste picior. ★ Zorile nu se pot întîlni cu amurgul. ★ Vorba unui singur om e ca vorba nimănui, bine e să asculți două. i'AWWVWWWWWW^/W^^WAlWWVV' DlJl FRUMUSEȚLE Năzuința de secole a omului a fost găsirea unor mijloace, cu ajutorul cărora să se poată urca deasupra pămîntului. La început, cu ajutorul zmeilor, apoi cu ajutorul baloanelor umplute cu un gaz ușor și cu avioanele și aerostatele, baloane mari și construite și ridicat și special, ca să poată omul cu ele, — s-a cercetat atmosfera, pînă la circa 22 km. înălțime. Cu ajutorul radiosondei ulterior, cera atmosfera și la s-a putut cerînălțimi cu mult mai mari. Dar, în zilele noastre, știința are la îndemînă o nouă armă, racheta cosmică. Lansarea ei, nu mai este condiționată de existența aerului atmosferic, ca în cazul mijloacelor de urcare de pînă acum. Racheta poate zbura și în spații cu aer foarte rarefiat și chiar în vid. Principiul de urcare a rachetei se bazează pe forța de recul a gazelor, care sunt rezultatul arderii unui combustibil în corpul rachetei. In prezența oxigenului lichid, un combustibil, cum ar fi alcoolul, de exemplu, dă prin ardere multe gaze. Acestea fiind forțate a ieși printr-un orificiu din partea posterioară a rachetei, prin aceasta se naște o forță de recul, numită și forță de propulsie. Această forță are un sens opus sensului de scurgere a gazelor, și prin aceasta, racheta înaintează. In urcare, în momentul încetării forței de propulsie, intrînd sub influența forței de atracție tului, racheta ia drumul a rămînînapoi. Viteza la coborîre este încetinită de o parașută, care se declanșează automat. In cadrul Anului internațional geofizic, care va începe în 1957, ni se aduce la cunoștință un eveniment de o importanță mondială: Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii vor lansa primii sateliți artificiali ai pămîntului, care se vor roti la o înălțime de circa 500 km, timp de 30 minute în jurul planetei noastre. Pasagerii acestor sateliți vor fi aparatele instrumentele de mare precizie, cași se vor determina și înregistra automat: razele cosmice, radiațiunile solare, temperatura și presiunea aerului, precum și o serie întreagă de alte fenomene din atmosfera înaltă, fenomene care au o foarte mare însemnătate pentru cercetările științifice. Ca să devină un satelit, racheta va trebui să capete o mișcare de rotație în jurul pămîntului. In felul acesta se va naște o forță centrifugă, care învingind forța de atracție a pămîntului, va susține racheta în această mișcare. Cînd racheta în mișcarea ei verticală va atinge înălțimea de circa 500 km, automat, ea va fi dirijată de-a lungul unei traiectorii orizontale. Din acest moment, racheta va deveni un satelit al pămîntului, iar forța centrifugă care se va naște, va susține satelitul în mișcarea sa. Pentru că forța de atracție a pămîntului este cu atît mai mare cu cit distanța între pămînt și rachetă este mai mică, ca să învingem această forță, va trebui să mărim viteza de rotire a satelitului. Astfel, s-a calculat că pentru a se menține satelitul în mișcare la o înălțime de 500 km, el va trebui să aibă o viteză de 28.000 km./oră. Știind că cercul pe care trebuie să-l descrie în jurul pămîntului este de 40.000 km, satelitul ar putea face înconjurul pămîntului într-o oră și jumătate. Luna, care se găsește la o distanță aproximativ de 305.000 km de pămînt, se mișcă cu o viteză mult mai mică, și anume, cu 3.600 km/oră, înconjurul complect în jurul planetei făcîndu-l în 27 zile. Deplasîndu-se cu o viteză atât de mare, frecarea cu aerul rar de altfel la aceste înălțimi, apoi, încălzirea directă a părților expuse razelor solare, ar produce temperaturi foarte mari, mai ales, la părțile expuse direct acțiunii razelor solare. Se impune deci, ca racheta satelit să fie construită în așa fel, temperaturile incit în permanență, ambelor părți să fie egalizate. De asemenea, la aceste înălțimi, satelitul poate întîlni mulți meteoriți rătăcitori. Unii din ei, pot fi destul de mari. Racheta va trebui deci să fie prevăzută și cu un blindaj special de protecție. După terminarea combustibilului calculat pentru 30 minute de zbor, satelitul intrînd sub fața gravității pămîntului, cu infruajutorul unei parașute, va cobori pe pămînt, aducînd cu el prețioasele înregistrări și determinări. ing. DECEBAL STOICA ACTUALITĂȚI DIN U.R.S.S. CEASORNICE ATOMICE Așa-numitele ceasornice atomice, de curînd create de inginerii sovietici, pot rămîne în urmă sau înainta cu o secundă în decurs de trei secole. Acesta este cel mai precis dintre cronometrele cunoscute. El este mai exact decit astronomice ceasornicele ale căror erori se exprimă în fracțiuni de secundă pe zi. Acele ceasornicului atomic sunt acționate de "uni' electromotor special. Rolul pendulului este îndeplinit de un tub metalic umplut cu gaz amoniac. Oscilațiile foarte exacte și uniforme ale atomilor acestui gaz sunt captate de un dispozitiv electronic special care, prin înregistrarea acestor oscilații, reglează mersul ceasornicului. Noul aparat va găsi numeroase aplicații în activitatea știință și în practică Cu ajutorul lui, astronomii vor putea să determine cu precizie mult mai mare disten V » v * «I » -fele de la pămînt pînă la celelalte planete, iar marinarii — depărtarea navelor lor de țărm. Ceasornicul atomic permite să se soluționeze bleme importante preștiințifice, cum sînt deplasarea orizontală a lor, rotația continenteneuniformă a pămîntului în jurul axei sale și multe altele. UN NOU SISTEM DE RĂCIRE A TURBOGENERATOARELOR La uzina „Electrosilax" din „s-au făcut cu Leningrad succes î ncercările unui nou sistem de răcire rapidă cu hidrogen a unui turbogenerator de 20.000 kW. In acest scop a fost executat un rotor experimental. Răcirea bobinajelor de cupru ale acestui turbogenerator se face cu ajutorul hidrogenului sub o presiune de pînă la două atmosfere, care este de patru ori mai mare decit cea folosită pînă acum în turbogeneratoare. Inovația permite întreprinderii să soluționeze în cel de-al i« «*«■ [UNK]>♦ [UNK] [UNK] [UNK] ft»»*»a șaselea cincinal problema creării unor turbogeneratoare cu o putere de pînă la 300.000 kW de fiecare agregat. In prezent se elaborează proiectele în vederea executării unei mașini de 200.000 kW. O LOCOMOTIVA ATOMICA Inginerii sovietici au elaborat proiectul unei locomotive atomice cu o putere de 8.000 C.P. Locomotiva se va compune din două secții. Prima va cuprinde reactorul atomic și instalația cazanului. A doua — o turbină cu abur și dispozitivele anexe, învelișul solid de protecție al torului va apăra reacoamenii de radiațiile radioactive dăunătoare. Trenul atomic va circula pe o linie specială cu un ecartament de trei metri. întreaga ■ garnitură de tren, împreună cu încărcătura, va depăși 300 de tone. Locomotiva atomică va consuma cel mult 15 grame de combustibil nuclear la un parcurs de 1.000 km. Pentru alimentarea locomotivei cu combustibil, vor fi necesare nu mai mult de patru zile pe an. O singură stație de alimentare va putea deservi anual pînă la 90 de locomotive atomice. Oamenii de știință sovietici lucrează de asemenea la un proiect de locomotivă pentru liniile de cale ferată ” cu ecartament normal. O NOUA LAMPA DE MINA Inginerul sovietic Iuri Kardaș a inventat o lampă de mină originală, care servi timp de 20 poate de ani. Este vorba de o construcție simplă. O mică cantitate de izotop de stronțiu trimite raze radioactive asupra unui ecran special. Ecranul este acoperit de o substanță luminescentă, care ♦ posedă proprietatea de a emite o lumină puternică sub acțiunea * razelor de stronțiu. Un strat de plexiglas 1 transparent, cu care £ este acoperit corpul de iluminat protejează pe oameni împotriva acțiunii dăunătoare a radiațiilor radioactive. (Agerpres).V I