Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)
1958-10-22 / nr. 1487
2 ^ooo<>oocoo<>c><xx><x><><x><xxx><><xxxxx><x>xxx>o<x>o<><x><><>oo<xx><> ♦ Un film pentru educatori Școala părinților In curînd pe ecranele cinematografelor din regiune va rula filmul „Școala părinților", o producție a studiourilor cehoslovace, film care se adresează deopotrivă tineretului, părinților și cadrelor didactice. In situațiile prin care trece profesorul Jindro Pelikan s-au putut, sau se pot, regăsi nenumărați educatori care luptă pentru triumful ideilor pedagogice înaintate. La Școala elementară din Milenice — un tîrgușor de provincie — sosește un profesor nou de limba cehă, în locul fostului profesor pensionat. Noul profesor, Jindro Pelikan, vine de la o școală din Praga și acest fapt trezește bănuieli. „Poate că-i mutat disciplinar! Poate că datorită incapacității!" Nimenea nu știe că mutarea și-a cerut-o singur, ca să se despartă de soția sa, cu care nu se înțelegea. la început, Pelikan e primit amical nu numai de profesori ci și de directorul școlii, Karel Pohianca, un retrograd ajuns in această funcție datorită .spărinților, cu Influență" ai căror copii erau răsfățați ln școală cu note mari fără să le merite. Directorul „recomandă“ și noului profesor să continue „tradiția" notelor mari, acordate copiilor de „familie bună“. Pelikan, profesor și pedagog conștient de răspunderea ce-i revine, se opune acestor procedee retrograde. De aici se nasc o serie de conflicte. Pelikan rămas fidel celor mai avansate principii pedagogice, va acorda elevilor clasei a V-a notele pe care le merită — adică slabe — avînd astfel de un timp unat rînd pe rînd opoziția părinților și apoi a elevilor care, influențați de unii părinți, se solidarizează in acțiuni negative. Luînd poziție împotriva persecuțiilor clasei asupra micuțului Lalzik, pe care colegii ii stigmatizează pe nedrept cu epitetul de „reacționar“, profesorul Pelikan servește cadrelor didactice un model de discuție etică cu mare efect educativ. Justa apreciere a cunoștințelor elevilor clasei — obișnuiți cu note mari chiar cînd nu le merită — alarmează pe directorul școlii, îngrijorat de „faima“ școlii, care devenise pe nemeritate fruntașă. Făcînd ultimă încercare de a-l abate de la calea cinstită pe Pelikan, directorul încearcă să-l intimideze prin cuvinte tari în consiliul pedagogic. Pelikan rămîne însă ferm: „Nu pot da copiilor note bune dacă nu le merită". Revoltați, părinții copiilor desfășoară unele acțiuni de compromitere a profesorului nou. La un bal e provocat un scandal împotriva lui Pelikán; se nasc diferite zvonuri despre „imoralitatea“ profesorului; se trimite o anonimă soției sale, etc. În înțelegere cu directorul, părinții ajung la convocarea unei ședințe, pînă în care să se hotărască excluderea lui Pelikan din corpul profesoral. Dar la ședință Pelikan nu mai e prezent. Singur, neputind înfrunta loviturile acestea, părăsește localitatea îndurerat. Abia după plecarea lui Pelikán, părinții copiilor, supuși unui aspru rechizitoriu de profesorul Bartek, își dau seama de corectitudinea profesorului pe care l-au silă să plece și de atitudinea nejustă ce-au luat-o față de el. Prin caracterul său instructiveducativ pentru toți factorii școlari, filmul „Școala părinților" soluționează o serie de probleme generate de raporturile dintre școală și familie și se impune prin promovatul său efect etic moral. El ar putea fi intitulat foarte potrivit: „școaoa elevilor" și „școala dascălilor." MAXIMILIAN BOROȘ OOCO^OOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXKXXX^ sXX> Din frumusețile regiunii noastre: Spre complexul sportiv din Baia Mare. NOTE Condiții există, dar lipsește preocuparea Baia Sprie, orașul minier de la poalele Gutinului, este orașul tinereții, nu numai prin numărul mare de tineri atrași în procesul de producție, ci și prin caracterul avântat și spornic al celor 8 ore petrecute în întreprinderile vestite în întreaga țară. Dar cu ce se ocupă acest tineret după trecerea orelor de lucru? Cum își petrece el timpul liber? La întrebarea aceasta ne poate răspunde președintele comisiei culturale orășenești, tovarășul Schompklugg. — In Baia Sprie există cîteva focare de cultură, un club sportiv, o bibliotecă, un cămin cultural în centru, un altul la flotație și un cinematograf. Activitatea sportivă se desfășoară în condiții destul de bune, clubul posedă jocuri de șah, ping-pong, popice și alte materiale sportive. Biblioteca însă nu are o capacitate prea mare. Doar 1.983 de volume. Dar și acestea sînt răsfoite mai mult de elevi (cărora li se indică de la școală o anumită bibliografie obligatorie) decit de restul tineretului. De ce? Ne așteptăm ca cei ce nu citesc să fie în schimb atrași de alte manifestări culturale, dar nu prea este așa. In Biața Sprie există o echipă de cor, care înglobează 70 persoane, există două echipe de dansuri populare. Echipă de teatru nu există. Președintele comisiei culturale știe că nu există în permanență o astfel de echipă, și își recrutează cadrele „atunci cînd este nevoie“,dar cînd nu este nevoie?) din rândurile membrilor celorlalte formații. Tov. Andrei Krompaczki, membru în comitetul sindical de la exploatarea minieră „Józsa Béla“ este în stare însă să „garanteze“ că totuși echipa există. Fie că este sau nu, echipa nu-și trăiește, viața deși atunci cînd se muncește serios și cînd se depun toate eforturile pentru o reușită frumoasă, aceasta nu întârzie să apară. Dovada: i un premiu I la concursul pe regiune și un premiu II la faza interraională dobîmdit de echipa culturală a sindicatului din învățământ. Ar fi fost totuși bine venit și ajutorul unei brigăzi artistice, în prezent absentă cu desăvîrșire, de pe listele formațiilor culturale din Baia Sprie. Și aici, tovarășii care iar putea să organizeze ceva, scot la iveală problema căminului cultural și se ascund după ea ca sub o pavăză: „dacă ar fi condiții“... Credem că e timpul ca, sub conducerea comitetului orășenesc de partid, organele locale să ia măsuri de îmbunătățirea activității culturale în Baia Sprie. Condiții, de altfel, există. Trebuie să existe însă și preocupare. Iosif Tasi lucrează la presa excentrică de 75 tone. El își depășește pianul zilnic cu 24 la sută. Iată pentru ce se bucură de aprecierea tivului de la colecutina „Unio" din Satu Mare. O ȘCOALĂ CARE PREGĂTEȘTE CADRE PENTRU VITICULTURA In urma sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al partidului nostru, privind dezvoltarea sectorului pomi-viticol din țara noastră în următorii ani, Ministerul Agriculturii și Silviculturii, departamentul Gostat, a hotărît ca la Școala profesională din comuna Diosig, raionul Săcuieni, regiunea Oradea, anul întrî să funcționeze de acum cu două clase :paralele, secția romînă și maghiară. In acest scop școala primește fii de țărani colectiviști, întovărășiți, muncitori din G.A.S. și țărani Individuali, care au vîrsta între 14—17 ani și au absolvit 7 clase elementare. Pentru înscriere sînt necesare următoarele acte: diplomă de absolvire a 7 clase elementare, în original; certificat de naștere (copie legalizată); adeverință de stare materială; un certificat medical; recomandare din partea unei gospodării de stat. Actele pot fi depuse pînă în ziua de 26 octombrie cînd încep cursurile. Candidații vor fi primiți în ordinea rezultatelor obținute la absolvirea școlii elementare. Durata școlarizării este de trei ani — cu învățămînt teoretic și practic. In timpul școlarizării elevii sunt întreținuți gratuit primind masă, cazare și îmbrăcăminte, rechizite școlare și costul biletelor C.F.R. la plecarea în vacanțe. îndeplinirea prevederilor contractuale este o obligație a organizațiilor economice Nu ne poate fi indiferent cum ne folosim de resursele economice, deoarece nu este indiferent în ce măsură necesitățile noastre sunt acoperite. Pentru satisfacerea cerințelor mereu crescânde avem nevoie, printre altele, de o producție de carne din ce în ce mai mare. Cea mai importantă sursă pentru producția de carne, lucru bine cunoscut, este creșterea și îngrășarea porcilor. Am aflat dintr-o lucrare de specialitate că porcul este animalul cel mai rentabil pentru producerea cărnii. Pe lingă consumul aceleiași cantități de hrană, produce de două ori mai multe substanțe nutritive decît de pildă vitele cornute, ovinele sau alte animale. In afară de aceasta, porcul dă produse de carne de calitate superioară, fiind mai prețioasă, mai nutritivă, în comparație cu produsele de carne provenind de la alte animale. Importanța acestei resurse economice trebuie înțeleasă de toți producătorii dar în primul rînd de către unitățile producătoare ale sectorului economic socialist. Fiecare animal reprezintă o sursă vie pentru mărirea producției de marfă. Diar tăierile făcute cu nesocotință dăunează producției de carne și de grăsime. Prin aceste tăieri se înțeleg acelea care se fac în cazul animalelor ce n-au ajuns la o anumită greutate ce reprezintă limita de jos a randamentului în domeniul creșterii porcilor. Nu vorbim, bineînțeles, că tăierea animalelor care au o greutate mai mică decît limita amintită și care se face potrivit și în limita prevederilor planului, pentru producția de specialități in vederea acoperirii cerințelor consumatorilor. .Nu vorbim de asemenea nici de tăierile de necesitate. Aceste două excepții își găsesc justificarea prin prevederile planului, bazate pe necesitățile consumatorilor, în primul caz, și într-o stare de necesitate economică în cel de-al doilea. Alte cazuri, care nu se încadrează în aceste categorii excepționale, apar nejustificate și contrare intereselor noastre economice. Un asemenea caz a fost constatat recent de Arbitrajul de stat al regiunii Baia Mare. Este adevărat că faptele s-au întîmplat încă în anul 1956, dar pentru că constituie un fenomen economic dăunător, am considerat util de a-l face cunoscut pentru evitarea lui în viitor, ca să atragem atenția asupra lui. Cu un an și ceva în urmă a intervenit un contract de livrare între întreprinderea regională de industrializare a cărnii I.R.I.C. cu sediul la Satu Mare și U.R.C.C. Cehu Silvaniei pentru livrarea unui număr de porci grași. Din cauza neîndeplinirii parțiale a obligațiunilor contractuale I.R.I.C. a introdus acțiune contra U.R.C.C. Cehu Silvaniei. Printre altele , aceasta s-a apărat cu faptul că abatorul Baia Mare, beneficiara din contract a cerut să se livreze porci și sub greutatea de 130 kg.—greutate ce reprezintă limita inferioară stabilită prin plan, dîndu-le asigurare că nu va deferi cazul Arbitrajului de stat pentru acest caz, adică pentru neîndeplinirea cantitativă a obligațiunilor de livrare. S-a constatat într-adevăr că aceasta a fost dată printr-o adresă eliberată de abatorul din Baia Mare., Conducerea I.R.I.C., pe bună dreptate n-a ținut cont de adresă și a introdus acțiunea la Arbitrajul de stat obligând A.R.C.C. la plata unor penalități în sumă de 17.661 lei pentru neîndepliinirea obligațiunilor contractuale. Poziția justă luată de conducerea I.R.I.C. constituie o condamnare a atitudinii greșite a unității sale, manifestată cu ocazia executării contractului. Această atitudine a abatorului Baia Mare o considerăm a fi nejustă, pentru că ea s-a bazat pe ignorarea consecințelor nefavorabile ce se leagă de tăierea animalelor sub greutatea minimă admisă. Intr-uadevăr, prin tăierea unor animale sub greutatea admisă s-a pus capăt unor surse vii ale producției de carne și grăsime, diminuind prin aceasta posibilitatea de producție a regiunii noastre, iar asigurarea dată de a nu sezisa Arbitrajul de stat pentru neîndeplinirea corespunzătoare a contractului încheiat, înseamnă lipsa pătrunderii esenței intereselor economice ale organizațiilor socialiste. Dar nici poziția A.R.C.C. luată în momentul cînd a cedat cererii ,abatorului Baia Mare nu stă la adăpostul criticii, pentru aceleași considerente. Această unitate a ignorat și principiul, extrem de important în relațiile dintre unitățile socialiste potrivit căruia o unitate socialistă nu are dreptul de a comite nici o faptă care ar duce la păgubirea altei unități, chiar dacă aceasta cere sau se învoiește, deoarece păgubirea acesteia înseamnă păgubirea însăși a economiei naționale și prin urmare o asemenea faptă este contrară principiilor economice socialiste planificate. G. S. > PENTRU SOCIALISM Efectuarea lucrărilor cu mijloace mecanizate contribuie la sporirea producției agricole Obiectivul principal în mecanizarea lucrărilor agricole îl constituie ridicarea continuă a producției agricole la hectar. Efectuarea muncilor agricole pe ogoarele unităților agricole cooperatiste cu tractoarele și mașinile agricole constituie un mijloc eficace pentru a smulge pămîntului cît mai multe roade și a ușura munca omului. De aceea activitatea stațiunilor de mașini și tractoare nu se poate judeca numai după volumul de lucrări efectuate în hectare arătură normală, ci după recoltele dobîndite de gospodăriile unde lucrează. Ce arată în această privință cifrele? Să luămi de exemplu gospodăria colectivă din satul Cărpleni (Cărei). In urma mecanizării lucrărilor agricole la cultura griului de toamnă ei au obținut peste 2.200 kg la hectar. Nu mai puțin grîu au recoltat colectiviștii din Berveni sau Urziceni (Cărei) unde muncesc mecanizatorii de la S.M.T. Cărei. Producția medie de 2.018 kg la hectar a florii-soarelui recoltate de membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din Tășnad de pe tarlalele unde iau brăzdat pămîntiul roditor tractoarele de la S.M.T. Tășnad, sau cele 40.000 kg sfeclă de zahăr, recoltate acum de colectiviștii din Păulești de pe fiecare hectar cultivat cu această plantă tehnică, toate acestea constituie dovezile cele mai convingătoare asupra superiorității muncii tiranizate, pe terenuri mari. Avantajele muncii mecanizate au îndemnat în toamna acestui an tot mai multe unități agricole cooperatiste de a efectua cu mijloace mecanizate peângă arături, și lucrări de specialitate ca: semănatul cerealelor părorase, împrăștiatul îngrășămintelor chimice, discuitul, cultivatul etc. De exemiplu, mecanizatorii Martin Talericing, Iuliu Nagy și alții de la S.M.T. Cărei, lucrînd cu entuziasm și pricepere în mînuirea mașinilor,au însămînțat în cruce sute de hectare grîu de toamnă,pe tarlalele întinse ale colectiviștilor din Berveni. Brigada de tractoare de la S.M.T. Andud, care deservește gospodăriile colective din Baba Novac și Gelu (Satu Mare) au dat un ajutor eficace pentru terminarea grabnică a însămînțărilor de toamnă pe pămînturile urnite ale harnicilor colectiviști. Membrii gospodăriei colective „Horea, Cloșca și Crișan“ din Medieșu Aurit (Satu Mare) se bucură de sprijinul permanent al harnicilor mecanizatori Ioan Nicoară și Emeric Mészáros din brigada permanentă de la S.M.T. Apa, unde în aceste zile, muncesc la efectuarea arăturilor adînci de toamnă pe suprafețele ce vor fi însămânțate în primăvară. Trecînd la analiza modului cum stațiunile de mașini și tractoare se achită de sarcinile ce stau în față în efectuarea lucrărilor agricole de toamnă pe ogoarele unităților agricole cooperatiste, rezultă că pînă în aerate zile mecanizatorii sau efectuat 47,8 la sută din sarcina de lucrări planificate în campania de toamnă. Aceasta înseamnă că cu mașini s-a efectuat peste 80 la sută din planul de arătură pentru însămînțare, și 47 la sută din prevederile de însămînțare a cerealelor păroase cu mașini. In ultimele zile, colectivul de mecanizatori de la S.M.T. Cărei, folosind cu chibzuială fiecare oră și zi prielnică de lucru, exploatând întreaga capacitate de lucru a mașinilor agricole a efectuat aproape 2.600 hectare arătură normală în curs de zece zile, reușind astfel să execute 57 la sută din sarcina de lucrări din campania de toamnă. S.M.T. Ardud continuă să fie fruntașă în realizarea sarcinilor de plan. Aici mecanizatorii au efectuat pînă la data de 11 octombrie peste 63 la sută din sarcina de plan din campania agricolă de toamnă. Lucrările agricole efectuate de mecanizatorii de la S.M.T. Ardud, sînt de bună calitate, efectuate în timpul optim. Colectiviștii din comunele Mădăras, Ardud, Baba Novac și altele, muncind pămîntul cu tractoarele au obținut de asemenea rezultate frumoase. Ei au reușit să insămînțeze în aceste zile, în solul bine pregătit, ultimele boabe de grîu. Nu aceeași preocupare se observă la mecanizatorii de la S.M.T. Pribilești și Mărtinești, unde din cauza slabei îngrijiri și exploatări a parcului de mașini și tractoare, s-a realizat doar 29,89 respectiv, 32,43 la sută din sarcina lucrărilor agricole planificate în campania de toamnă. Cu totul este neglijată de aceste S.M.T.-uri efectuarea lucrărilor de însămînțare, executîndu-se pînă acum doar 16 respectiv 21 la sută din plan. Rămînerea în urmă a realizării volumului de lucrări planificate la S.M.T. Pribilești și Mărtinești se explică prin faptul că în ultimele zile au lucrat doar 65—70 la sută din totalul tractoarelor agricole. Mecanizatorilor din stațiunea de mașini și tractoare le revine sarcina de mare răspundere de a efectua complexul lucrărilor agricole de toamnă la un înalt nivel agrotehnic, contribuind astfel la sporirea producției anului viitor. DIN RAIONUL CORUIENI . Prin contribuția cooperatorilor din localitate a început construcția unui nou local de cooperativă la Dealu Mare — sat aparținător comunei. In acest local va fi instalat încă în cursul acestui trimestru magazinul mixt al cooperativei de consum. In cursul trimestrului IV, la Coruieni își va începe activitatea o circumscripție medicală nou înființată în raionul Lăspuș. Aceasta va deservi cetățenii din satele Coruienii, Drăghia, Dealu Mare și Baba. DUMBRAVA .Pentru ca noul local de școală să fie cît mai grabnic ridicat, cetățenii din comună dau un ajutor substanțial la transportul și depozitatul materialului necesar. Pînă acum la construcția noii școli ei au efectuat 1.550 zile de muncă cu brațele și 450 zile de muncă cu atelajele. Valoarea totală a lucrărilor efectuate de ei pînă acum se cifrează la peste 61.000 lei. ■ Asemenea celor din Coruieni, cooperatorii din Borcut — sat aparținător comunei Dumbrava—construiesc și ei prin contribuție un magazin mixt pe care intenționează să-l dea în folosință chiar în cursul acestui trimestru. Printre cei care iau susținut cu mult interes acțiunea de construire a noului local se evidențiază Alexandru Bărbos, președinte al consiliului sătesc, Aurel Vaida și Alexandru Tulici. FĂUREȘTI ■ Bogata recoltă de fructe din i acest an a adus însemnate venituri cetățenilor din comună. Printre altele ei au valorificat prin cooperativă peste 30.000 kg fructe de pădure și 170.000 kg fructe de livadă în schimbul cărora au primit aproape 500.000 lei. RĂZOARE . Pentru rectificarea albiei rîului Lăpuș, cetățenii din comună au votat în acest an suma de 47.721 lei. Din această sumă se construiește un canal lung de 1.550 metri liniari care are o lățime de 6 metri. Pînă acum din canalul respectiv s-au excavat peste 6.800 metri cubi LAPUȘ pămînt. Lucrarea se execută pentru protejarea de Inundație a comunei Răzoare și scurtarea albiei Lăpușului cu aproape 3 kilometri. TIRGU LAPUȘ . Pentru modernizarea centrului comunei, statul a pus la dispoziție în acest an 550.000 lei. Pînă la 10 octombrie din suma respectivă s-au cheltuit pentru procurarea de materiale peste 251.000 lei. Printre altele s-au procurat 1.300 tone calupuri de piatră, 470 m.c. nisip, 700 m.c. bolovani de rîu. Se extrag în continuare noi cantități de nisip necesar lucrărilor de pavaj. După procurarea întregului material necesar, în comună vor începe lucrări pentru pavarea, canalizarea și construirea trotuarelor. loan Dumitrean este unul dintre cei mai buni cioplitori in piatra de la întreprinderea „Olga Banele“ din Baia Mare. El își depășește planul cu peste 10 la sută. Consignația Există un magazin în Satu Mare care se bucură de o deosebită atenție a cumpărătorilor. In orice oră din zi, în fața vitrinii magazinului întîlnești trecători, care se opresc pentru cîteva minute să privească noutățile. Dar dacă găsesc tocmai obiectul căutat? Acest magazin nu e altceva decît un factor intermediar între vizitator și cumpărător. Cetățeanul care are de vînzare un oarecare obiect îl aduce aici și totodată comunică și prețul pe care dorește să-l obțină. Dacă obiectul se vinde în mai puțin de 20 de zile cetățeanul — fostul proprietar primește banii, iar dacă nu se vinde în acest interval, atunci i se restituie fără a mai plăti nici o taxă. Magazinul este vizitat zilnic de 300—350 de oameni și se vînd obiecte în valoare de 3.000—4.000 lei. In prezent, rafturile magazinului sunt pline de obiecte variate la prețuri accesibile. Găsești aici patefoane, r~i vs de radio, atît indigene cît și importate, magnetofoane, aparate de proiecție, etc. Mai sunt și un număr însemnat de obiecte de artă printre care tablouri și picturi a căror preț variază între 200—1.500 lei. Gheorghe Moldovan corespondent — — ► • HMnsanrasH Miercuri, 22 octombrie 1958 «Nw Aw »am salozat cît mai multe furaje Furajele Insilozate constituie un nutreț de primă importanță în alimentația animalelor, mai ales în perioada de iarnă, cînd ele substituie pe drept cuvînt pășunea din timpul verii. De aceea, problema Insilozării nutrețurilor verzi trebuie să fie considerată ca o acțiune de frunte în completarea bazei furajere pentru animalele de producție. Acordând importanța cuvenită pentru completarea bazei furajere cu nutreț murat, gospodăria colectivă „înainte“ din Berveni (Căței) a conservat peste 2.000 tone siloz, față de 1.800 tone planificate. La fel, membrii gospodăriei colective din Aciș (Tășnad) pentru a asigura cîte 5 tone ,porumb siloz în perioada de stabulație a fiecărei bovine sau conservat 880 de tone de nutreț. Exemple asemănătoare ne mai servesc gospodăriile agricole colective din Medieșu Aurit (Satu Mare), Santău și Săcășeni (Tășnad), Ciumești și Ghenei (Carei), unde s-a trecut din timp la conservarea porumbului sibit. Deci, acolo unde conducerile gospodăriilor împreună cu toți colectiviștii au înțeles importanța economică a porumbului murat în hrana animalelor, s-au conservat importante cantități de furaje de bună calitate. Din păcate mai sînt încă multe gospodării agricole colective unde lucrările de însilorare sînt tărăgănate de la o zi la alta fără motiv. Așa, stau lucrurile de pildă, în gospodăria colectivă din comuna Lupura de Sus unde s-a planificat conservarea a 85 de tone de porumb siloz. Dar planul a rămas doar pe hîrtie deoarece pînă acum nu s-a trecut la însilozarea porumbului. La fel în comuna Lupura de Jos, colectiviștii au prevăzut 300 tone porumb siloz. Cu toate că gospodăria are posibilități de a conserva această cantitate, pînă acum au însilozat abia 56 de tone. In cuprinsul raionului Tășnad gospodăriile colective au realizat doar jumătate din necesarul de furaje conservate. Aceasta dovedește slaba preocupare a secției agricole raionale privind îndrumarea conducerilor unităților agricole socialiste spre asigurarea complexului de furaje în perioada de stabulație a întregului efectiv de animale. Cu totul este neglijată conservarea furajelor în raioanele Cehu Silvaniei și Șomcuta Mare, unde pînă în prezent s-au însiîuzat cantități foarte mici de nutrețuri. In raioanele Sighet și Vișeu, unde creșterea animalelor de producție constituie ramura de bază a gospodăriilor, totuși nu au preocuparea cuvenită pentru a completa baza furajeră cu nutrețuri murate. Pînă la data de 20 octombrie gospodăriile agricole colective din regiune au conservat 33,8 la sută din cantitățile de furaje planificate. Rămînerea în urmă cu însilozarea porumbului se explică prin aceea că organele raionale cît și cele comunale nu au acordat o atenție cuvenită sprijinirii unităților agricole cooperatiste în lupta pentru asigurarea bazei furajere necesare animalelor. Traducerea în practică a recomandărilor consfătuirii de la Constantța, care prevăd că dezvoltarea șeptelului de animale și obținerea unor producții sporite sînt strîns legate de asigurarea bazei furajere, trebuie să constituie o sarcină de ada it to pentru toți cei care lucrează în agricultură. De aceea, datoria organelor agricole regionale și raionale este de a îndruma și sprijini pe colectiviști și pe țăranii muncitori să însilozeze în aceste zile cantități cît mai mai de porumb furajer precum și alte esturi furajere cum ar fi: floarea, oare’ul, frunze de sfeclă, resturi de la grădinile de zarzavat. Intensificarea ritmului lucrărilor de conservare a nutrețurilor va permite completarea bazei furajere necesare animalelor de producție în perioada de stabulație.