Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)

1958-10-22 / nr. 1487

2 ^ooo<>oocoo<>c><xx><x><><x><xxx><><xxxxx><x>xxx>o<x>o<><x><><>oo<xx><> ♦ Un film pentru educatori Școala părinților In curînd pe ecranele cinema­tografelor din regiune va rula filmul „Școala părinților", o producție a studiourilor cehoslo­vace, film care se adresează deo­potrivă tineretului, părinților și cadrelor didactice. In situațiile prin care trece profesorul Jindro Pelikan s-au putut, sau se pot, re­găsi nenumărați educatori care luptă pentru triumful ideilor pe­dagogice înaintate. La Școala elementară din Mi­­lenice — un tîrgușor de provin­cie — sosește un profesor nou de limba cehă, în locul fostului pro­fesor pensionat. Noul profesor, Jindro Pelikan, vine de la o școală din Praga și acest fapt trezește bănuieli. „Poate că-i mutat disciplinar! Poate că da­torită incapacității!" Nimenea nu știe că mutarea și-a cerut-o sin­gur, ca să se despartă de soția sa, cu care nu se înțelegea. la început, Pelikan e primit amical nu numai de profesori ci și de directorul școlii, Karel Pohianca, un retrograd ajuns in această funcție datorită .spărin­­ților, cu Influență" ai căror co­pii erau răsfățați ln școală cu note mari fără să le merite. Di­rectorul „recomandă“ și noului profesor să continue „tradiția" notelor mari, acordate copiilor de „familie bună“. Pelikan, profesor și pedagog conștient de răspun­derea ce-i revine, se opune aces­tor procedee retrograde. De aici se nasc o serie de conflicte. Pe­likan rămas fidel celor mai avan­sate principii pedagogice, va acorda elevilor clasei a V-a no­tele pe care le merită — adică slabe — avînd astfel de un timp u­­nat rînd pe rînd opoziția părin­ților și apoi a elevilor care, in­fluențați de unii părinți, se soli­darizează in acțiuni negative. Luînd poziție împotriva perse­cuțiilor clasei asupra micuțului Lalzik, pe care colegii ii stigma­tizează pe nedrept cu epitetul de „reacționar“, profesorul Pelikan servește cadrelor didactice un model de discuție etică cu mare efect educativ. Justa apreciere a cunoștințelor elevilor clasei — obișnuiți cu note mari chiar cînd nu le merită — alarmează pe di­rectorul școlii, îngrijorat de „faima“ școlii, care devenise pe nemeritate fruntașă. Făcînd ultimă încercare de a-l abate de­­ la calea cinstită pe Pelikan, di­rectorul încearcă să-l intimideze prin cuvinte tari în consiliul pe­dagogic. Pelikan rămîne însă ferm: „Nu pot da copiilor note bune dacă nu le merită". Revoltați, părinții copiilor des­fășoară unele acțiuni de compro­mitere a profesorului nou. La un bal e provocat un scandal împotri­va lui Pelikán; se nasc diferite zvo­nuri despre „imoralitatea“ pro­fesorului; se trimite o anonimă soției sale, etc. În înțelegere cu directorul, părinții ajung la convocarea unei ședințe, pînă în care să se hotărască excluderea lui Pelikan din corpul profesoral. Dar la ședință Pelikan nu mai e prezent. Singur, neputind în­frunta loviturile acestea, pără­sește localitatea îndurerat. Abia după plecarea lui Pelikán, părin­ții copiilor, supuși unui aspru rechizitoriu de profesorul Bartek, își dau seama de corectitudinea profesorului pe care l-au silă să plece și de atitudinea nejustă ce-au luat-o față de el. Prin caracterul său instructiv­­educativ pentru toți factorii șco­lari, filmul „Școala părinților" soluționează o serie de probleme generate de raporturile dintre școală și familie și se impune prin promovatul său efect etic moral. El ar putea fi intitulat foarte potrivit: „școaoa elevi­lor" și „școala dascălilor." MAXIMILIAN BOROȘ OOCO^OOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXKXXX^ sXX> Din frumusețile regiunii noastre: Spre complexul sportiv din Baia Mare. NOTE Condiții există, dar lipsește preocuparea Baia Sprie, orașul minier de la poalele Gutinului, este orașul tine­reții, nu numai prin numărul m­are de tineri atrași în procesul de pro­ducție, ci și prin caracterul avântat și spornic al celor 8 ore petrecute în întreprinderile vestite în întrea­ga țară. Dar cu ce se ocupă acest tineret după trecerea orelor de lu­cru? Cum își petrece el timpul li­ber? La întrebarea aceasta­ ne poate răspunde președintele comisiei cul­turale orășenești, tovarășul Schom­­pklu­gg. — In Baia Sprie există cîteva focare de cultură, un club sportiv, o bibliotecă, un cămin cultural în centru, un altul la flotație și un cinematograf. Activitatea sportivă se desfășoa­ră în condiții destul de bune, clu­bul posedă jocuri de șah, ping-pong, popice și alte materiale sportive. Biblioteca însă nu are o cap­aci­­tate prea mare. Doar 1.983 de vo­lume. Dar și acestea sînt răsfoite mai mult de elevi (cărora li se in­dică de la școală o anumită biblio­grafie obligatorie) decit de restul tineretului. De ce? Ne așteptăm ca cei ce nu citesc să fie în schimb a­­trași de alte manifestări culturale, dar nu prea este așa. In Biața Sprie există o echipă de cor, care înglo­bează 70 persoane, există două e­­chipe de dansuri populare. Echipă de teatru nu există. Președintele comisiei culturale știe că nu există în permanență o ast­fel de echipă, și își recrutează ca­drele „atunci cînd este nevoie“,­­dar cînd nu este nevoie?) din rân­durile membrilor celorlalte formații. Tov. Andrei Krompaczki, membru în comitetul sindical de la exploatarea minieră „Józsa Béla“ este în stare însă să „garanteze“ că totuși echi­pa există. Fie că este sau nu, e­­chipa nu-și trăiește, viața deși a­­tunci cînd se muncește serios și cînd se depun toate eforturile pen­tru o reușită frumoasă, aceasta nu întârzie să apară. Dovada: i un pre­miu I la concursul pe regiune și un premiu II la faza interraională dobîmdit de echipa culturală a sin­dicatului din învățământ. Ar fi fost totuși bine venit și aju­torul unei brigăzi artistice, în pre­zent absentă cu desăvîrșire, de pe listele formațiilor culturale din Ba­ia Sprie. Și aici, tovarășii care iar putea să organizeze ceva, scot la iveală problema căminului cultural și se ascund după ea ca sub o pa­văză: „dacă ar fi condiții“... Credem că e timpul ca, sub conducerea comitetului orășenesc de partid, organele locale să ia mă­suri de îmbunătățire­­a activității culturale în Baia Sprie. Condiții, de altfel, există. Trebuie să existe însă și preocupare.­ ­ Iosif Tasi lucrea­ză la presa ex­centrică de 75 to­ne. El își depă­șește pianul zil­nic cu 24 la sută. Iată pentru ce se bucură de a­­precierea tivului de la colec­u­­tina „Unio" din Satu Mare. O ȘCOALĂ CARE PREGĂTEȘTE CADRE PENTRU VITICULTURA In urma sarcinilor trasate de Congresul al II-lea al partidului nostru, privind dezvoltarea sectoru­lui pomi-viticol din țara noastră în următorii ani, Ministerul Agricul­turii și Silviculturii, departamentul Gostat, a hotărît ca la Școala profe­sională din comuna Diosig, raionul Săcuieni, regiunea Oradea, anul în­­trî să funcționeze de acum cu două clase :p­aralele, secția romînă și ma­ghiară. In acest scop școala pri­mește fii de țărani colectiviști, în­tovărășiți, muncitori din G.A.S. și țărani Individuali, care au vîrsta între 14—17 ani și au absolvit 7 clase elementare. Pentru înscriere sînt necesare ur­mătoarele acte: diplomă de absol­vire a 7 clase elementare, în origi­nal; certificat de naștere (copie le­galizată); adeverință de stare ma­terială; u­n certificat medical; reco­mandare din partea unei gospodă­rii de stat. Actele pot fi depuse pî­nă în ziua de 26 octombrie cînd în­cep cursurile. Candidații vor fi pri­miți în ordinea rezultatelor obținu­te la absolvirea școlii elementare. Durata școlarizării este de trei ani — cu învățămînt teoretic și practic. In timpul școlarizării elevii sunt întreținuți gratuit primind ma­să, cazare și îmbrăcăminte, rechi­zite școlare și costul biletelor C.F.R. la plecarea în vacanțe. îndeplinirea prevederilor contractuale este o obligație a organizațiilor economice Nu ne poate fi indiferent cum ne folosim de resursele economice, deoarece nu este indiferent în ce măsură necesitățile noastre sunt a­­coperite. Pentru satisfacerea cerințelor me­reu crescânde avem nevoie, printre altele, de o producție de carne din ce în ce mai mare. Cea mai importantă sursă pen­tru producția de carne, lucru bine cunoscut, este creșterea și îngrășa­­rea porcilor. Am aflat dintr-o lu­crare de specialitate că porcul este animalul cel mai rentabil pentru producerea cărnii. Pe lingă consu­mul aceleiași cantități de hrană, pro­duce de două ori mai multe sub­stanțe nutritive decît de pildă vite­le cornute, ovinele sau alte ani­male. In afară de aceasta, porcul dă produse de carne de calitate su­perioară, fiind mai prețioasă, mai nutritivă, în comparație cu produ­sele de carne provenind de la alte animale. Importanța acestei resurse eco­nomice trebuie înțeleasă de toți producătorii dar în primul rînd de către unitățile producătoare ale sec­torului economic socialist. Fiecare animal reprezintă o sur­să vie pentru mărirea producției de marfă. Diar tăierile făcute cu nesocotință dăunează producției de carne și de grăsime. Prin aceste tăieri se înțeleg acelea care se fac în cazul animalelor ce n-au ajuns la o anumită greutate ce reprezin­tă limita de jos a randamentului în domeniul creșterii porcilor. Nu vorbim, bineînțeles, că tăie­rea animalelor care au o greutate mai mică decît limita amintită și care se face potrivit și în limita prevederilor planului, pentru pro­ducția de specialități in vederea a­­coperirii cerințelor consumatorilor. .Nu vorbim de asemenea nici de tăierile­ de necesitate. Aceste două excepții își găsesc justificarea prin prevederile planului, bazate pe ne­cesitățile consumatorilor, în primul caz, și într-o stare de necesitate economică în cel de-al doilea. Alte cazuri, care nu se încadrează în aceste categorii excepționale, a­­par nejustificate și contrare inte­reselor noastre economice. Un asemenea caz a fost consta­tat recent de Arbitrajul de stat al regiunii Baia Mare. Este adevărat că faptele s-au întîmplat încă în anul 1956, dar pentru că constituie un fenomen economic dăunător, am considerat util de a-l face cunoscut pentru evitarea lui în viitor, ca să atragem atenția asupra lui. Cu un an și ceva în urmă a intervenit un contract de livrare în­tre întreprinderea regională de in­dustrializare a cărnii I.R.I.C. cu se­diul la Satu Mare și U.R.C.C. Cehu Silvaniei pentru livrarea unui nu­măr de porci grași. Din cauza ne­­îndeplinirii parțiale a obligațiunilor contractuale I.R.I.C. a introdus ac­țiune contra U.R.C.C. Cehu Silva­niei. Printre altele , aceasta s-a apă­rat cu faptul că abatorul Baia Ma­re, beneficiara din contract a cerut să se livreze porci și sub greuta­tea de 130 kg.—greutate ce repre­zintă limita inferioară stabilită prin plan, dîndu-le asigurare că nu va deferi cazul Arbitrajului de stat pentru acest caz, adică pentru neîndeplinirea cantitativă a obliga­țiunilor de livrare. S-a constatat în­­tr-adevăr că aceasta a fost dată prin­­tr-o adresă eliberată de abatorul din Baia Mare., Conducerea I.R.I.C., pe bună dreptate n-a ținut cont de adresă și a introdus acțiunea la Arbitra­jul de stat obligând A.R.C.C. la plata unor penalități în sumă de 17.661 lei pentru neîndepliinirea o­­bligațiunilor contractuale. Poziția justă luată de conducerea I.R.I.C. constituie o condamnare a atitudinii greșite a unității sale, manifestată cu ocazia executării contractului. Această atitudine a abatorului Baia Mare o considerăm a fi nejus­tă, pentru că ea s-a bazat pe ig­norarea consecințelor nefavorabile ce se leagă de tăierea animalelor sub greutatea minimă admisă. Intr-uadevăr, prin tăierea unor a­­nimale sub greutatea admisă s-a pus capăt unor­­ surse vii ale produc­ției de carne și grăsime, diminuind prin aceasta posibilitatea de pro­ducție a regiunii noastre, iar asi­gurarea dată de a nu sezisa Arbi­trajul de stat pentru neîndeplinirea corespunzătoare a contractului în­cheiat, înseamnă lipsa pătrunderii esenței intereselor economice ale or­ganizațiilor socialiste. Dar nici po­ziția A.R.C.C. luată în momentul cînd a cedat cererii ,abatorului Ba­ia Mare nu stă la adăpostul criticii, pentru aceleași con­side­rente. Această unitate a ignorat și principiul, ex­trem de important în relațiile dintre unitățile socialiste potrivit căruia o unitate socialistă nu are dreptul de a comite nici o faptă care ar duce la păgubirea altei unități, chiar dacă­­ aceasta cere sau se în­­voiește, deoarece păgubirea acesteia înseamnă păgubirea însăși a econo­miei naționale și prin urmare o a­­semenea faptă este contrară princi­piilor economice socialiste planifi­cate. G. S. > PENTRU SOCIALISM Efectuarea lucrărilor cu mijloace mecanizate contribuie la sporirea producției agricole Obiectivul principal în mecani­zarea lucrărilor agricole îl consti­tuie ridicarea continuă a producți­ei agricole la hectar. Efectuarea muncilor agricole pe ogoarele uni­tăților agricole cooperatiste cu trac­toarele și mașinile agricole consti­tuie un mijloc eficace pentru a smulge pămîntului cît mai multe roade și a ușura munca omului. De aceea activitatea stațiunilor de mașini și tractoare nu se­­ poate judeca numai după volumul de lu­crări efectuate în hectare arătură normală, ci după recoltele dobîn­­dite de gospodăriile unde lucrează. Ce arată în această privință cifrele? Să luăm­i de exemplu gospodăria colectivă din satul Cărpleni (Cărei). In urma mecanizării lucrărilor a­­g­ricole la cultura griului de toam­nă ei au obținut peste 2.200 kg la hectar. Nu mai puțin grîu au recoltat colectiviștii din B­erven­i sau Urziceni (Cărei) unde muncesc mecanizatorii de la S.M.T. Cărei. Producția medie de 2.018 kg la hec­tar a florii-soarelui recoltate de membrii gospodăriei colective „Dru­mul lui Lenin“ din Tășnad de­­ pe tarlalele unde iau brăzdat pămîn­­tiul roditor tractoarele de la S.M.T. Tășnad, sau cele 40.000 kg sfeclă de zahăr, recoltate acum de colec­tiviștii din Păulești de pe fiecare hectar cultivat cu această plantă tehnică, toate acestea constituie do­vezile cele mai convingătoare asu­pra superiorității muncii tiraniza­te, pe terenuri mari. Avantajele muncii mecanizate au îndemnat în toamna acestui an tot mai multe unități agricole coopera­tiste de a efectua cu mijloace me­canizate pe­ângă arături, și lu­crări de specialitate ca: semănatul cerealelor părorase, împrăștiatul în­grășămintelor chimice, discuitul, cultivatul etc. De exemiplu, mecanizatorii Martin Talericing, Iuliu Nagy și alții de la S.M.T. Cărei, lucrînd cu entuziasm și pricepere în mînuirea mașinilor,­­au însămînțat în cruce sute de hec­tare grîu de toamnă,pe tarlalele întin­se ale colectiviștilor din Berveni. Bri­gada de tractoare de la S.M.T. Andud, care deservește gospodăriile colective din Baba Novac și Gelu (Satu Mare) au dat un ajutor eficace pentru terminarea grabnică a însămînțărilor de toamnă pe pă­­mînturile urnite ale harnicilor colec­tiviști. Membrii gospodăriei colec­tive „Horea, Cloșca și Crișan“ din Medieșu Aurit (Satu Mare) se bu­cură de sprijinul permanent al har­nicilor mecanizatori Ioan Nicoară și Emeric Mészáros din brigada permanentă de la S.M.T. Apa, unde în aceste zile, muncesc la efectua­rea arăturilor adînci de toamnă pe suprafețele ce vor fi însămânțate în primăvară. Trecînd la analiza modului cum stațiunile de mașini și tractoare se achită de sarcinile ce stau în față în efectuarea lucrărilor agricole de toamnă pe ogoarele unităților agri­cole cooperatiste, rezultă că pînă în aerate zile mecanizatorii sau efec­tuat 47,8 la sută din sarcina de lucrări planificate în campania de toamnă. Aceasta înseamnă că cu mașini s-a efectuat peste 80 la sută din planul de arătură pentru în­­sămînțare, și 47 la sută din pre­vederile de însămînțare a cerealelor păroase cu mașini. In ultimele zile, colectivul de me­canizatori de la S.M.T. Cărei, fo­losind cu chibzuială fiecare oră și zi prielnică de lucru, exploatând întreaga capacitate de lucru a ma­șinilor agricole a efectuat aproape 2.600­­ hectare arătură normală în curs de zece zile, reușind astfel să execute 57 la sută din sarcina de lucrări din campania de toamnă. S.M.T. Ardud continuă să fie fruntașă în realizarea sarcinilor de plan. Aici mecanizatorii au efectuat pînă la data de 11 octombrie peste 63 la sută din sarcina de plan din campania agricolă de toamnă. Lu­crările agricole efectuate de mecani­zatorii de la S.M.T. Ardud, sînt de bună calitate, efectuate în timpul optim. Colectiviștii din comunele Mădăr­as, Ardud, Baba Novac și altele, muncind pămîntul cu tractoa­rele au obținut de asemenea rezul­tate frumoase. Ei au reușit să in­­sămînțeze în aceste zile, în solul bine pregătit, ultimele boabe de grîu. Nu aceeași preocupare se obser­vă la mecanizatorii de la S.M.T. Pribilești și Mărtinești, unde din cauza slabei îngrijiri și exploatări a parcului de mașini și tractoare, s-a realizat doar 29,89 respectiv, 32,43 la sută din sarcina lucrărilor agricole planificate în campania de toamnă. Cu totul este neglijată de aceste S.M.T.-uri efectuarea lucră­rilor de însămînțare, executîndu-se pînă acum doar 16 respectiv 21 la sută din plan. Rămînerea în urmă a realizării volumului de lucrări planificate la S.M.T. Pribilești și Mărtinești se explică prin faptul că în ultimele zile au lucrat doar 65—70 la sută din totalul tractoarelor agricole. Mecanizatorilor din stațiunea de mașini și tractoare le revine sarci­na de mare răspundere de a efec­tua complexul lucrărilor agricole de toamnă la un înalt nivel agrotehnic, contribuind astfel la sporirea pro­ducției anului viitor. DIN RAIONUL CORUIENI . Prin contribuția cooperatorilor din localitate a început construc­ția unui nou local de cooperativă la Dealu Mare — sat aparținător comunei. In acest local va fi insta­lat încă în cursul acestui trimestru magazinul mixt al cooperativei de consum.­­ In cursul trimestrului IV, la Co­­ruieni își va începe activitatea o circumscripție medicală nou înfiin­țată în raionul Lăspuș. Aceasta va deservi cetățenii din satele Coru­­ienii, Drăghia, Dealu Mare și Baba. DUMBRAVA .Pentru ca noul local de școală să fie cît mai grabnic ridicat, cetă­țenii din comună dau un ajutor substanțial la transportul și depo­zitatul materialului necesar. Pînă acum la construcția noii școli ei au efectuat 1.550 zile de muncă cu brațele și 450 zile de muncă cu atelajele. Valoarea totală a lu­crărilor efectuate de ei pînă acum se cifrează la peste 61.000 lei. ■ Asemenea celor din Coruieni, cooperatorii din Borcut — sat apar­ținător comunei Dumbrava—constru­iesc și ei prin contribuție un ma­gazin mixt pe care intenționează să-l dea în folosință chiar în cursul acestui trimestru. Printre cei care iau susținut cu mult interes acțiunea de construire a noului local se evidențiază Ale­xandru Bărbos, președinte al consi­liului sătesc, Aurel Vaida și Ale­xandru Tulici. FĂUREȘTI ■ Bogata recoltă de fructe din i a­­cest an a adus însem­nate venituri cetățenilor din comună. Printre al­tele ei au valorificat prin coopera­tivă peste 30.000 kg fructe de pă­dure și 170.000 kg fructe de livadă în schimbul cărora­­ au primit aproa­­pe 500.000 lei. RĂZOARE . Pentru rectificarea albiei rîului Lăpuș, cetățenii din comună au vo­tat în acest an suma de 47.721 lei. Din această sumă se construiește un canal lung de 1.550 metri liniari care are o lățime de 6 metri. Pînă acum din canalul respectiv s-au excavat peste 6.800 metri cubi LAPUȘ pămînt. Lucrarea se execută pen­tru­­ protejarea de Inundație a comu­nei Răzoare și scurtarea albiei Lă­­pușului cu aproape 3 kilometri. TIRGU LAPUȘ . Pentru modernizarea centrului comunei, statul a pus la dispoziție în acest an 550.000 lei. Pînă la 10 octombrie din suma respectivă s-au cheltuit pentru procurarea de materiale peste 251.000 lei. Printre altele s-au procurat 1.300 tone calupuri de piatră, 470 m.c. nisip, 700 m.c. bolovani de rîu. Se extrag în continuare noi cantități de nisip necesar lucrărilor de pa­vaj. După procurarea întregului mate­rial necesar, în comună vor începe lucrări pentru pavarea, canalizarea și construirea trotuarelor. loan Dumitrean este unul dintre cei mai buni cioplitori in piatra de la întreprinderea „Olga Banele“ din Baia Mare. El își depășește planul cu peste 10 la sută. Consignația Există un magazin în Satu Mare care se bucură de o deosebită a­­tenție a cumpărătorilor. In orice o­­ră din zi, în fața vitrinii magazi­nului întîlnești trecători, care se opresc pentru cîteva minute să pri­vească noutățile. Dar dacă găsesc tocmai obiectul căutat? Acest magazin nu e altceva decît un factor intermediar între vizita­tor și cumpărător. Cetățeanul care are de vînzare un oarecare obiect îl aduce aici și totodată comunică și prețul pe care dorește să-l obți­nă. Dacă obiectul se vinde în mai puțin de 20 de zile cetățeanul — fostul proprietar primește banii, iar dacă nu se vinde în acest inter­val, atunci i se restituie fără a mai p­lăti nici o taxă. Magazinul este vizitat zilnic de 300—350 de oameni și se vînd o­­biecte în valoare de 3.000—4.000 lei. In prezent, rafturile magazinului sunt pline de obiecte variate la pre­țuri accesibile. Găsești aici patefoa­ne, r­­­~i vs de radio, atît indigene cît și importate, magnetofoane, apa­rate de proiecție, etc. Mai sunt și un număr însemnat de obiecte de artă printre care ta­blouri și picturi a căror preț va­riază între 200—1.500 lei. Gheorghe Moldovan corespondent — — ► • HMnsanrasH Miercuri, 22 octombrie 1958 «N­w A­w »a­m salozat cît mai multe furaje Furajele Insilozate constituie un nutreț de primă importanță în ali­mentația animalelor, mai ales în pe­rioada d­e iarnă, cînd ele substituie pe drept cuvînt pășunea din timpul verii. De aceea, problema Insilozării nutrețurilor verzi trebuie să fie considerată ca o acțiune de frunte în completarea bazei furajere pen­tru animalele de producție. Acordând importanța cuvenită pentru completarea bazei furajere cu nutreț murat, gospodăria colec­tivă „înainte“ din Berveni (Căței) a conservat peste 2.000 tone siloz, față de 1.800 tone planificate. La fel, membrii gospodăriei colective din Aciș (Tășnad) pentru a asigura cîte 5 tone ,porumb siloz în perioa­da de stabulație a fiecărei bovine sau conservat 880 de tone de nutreț. Exemple asemănătoare ne mai ser­vesc gospodăriile­­ agricole colective din Medieșu Aurit (Satu Mare), Santău și Săcășeni (Tășnad), Ciu­­mești și Ghenei (Carei), unde s-a trecut din timp la conservarea po­rumbului sib­it. Deci, acolo unde conducerile gos­podăriilor împreună cu toți colecti­viștii au înțeles importanța econo­mică a porumbului murat în hrana animalelor, s-­au conservat impor­tante cantități de furaje de bună ca­litate. Din păcate mai sînt încă multe gospodării agricole colective unde lucrările de însilorare sînt tărăgă­nate de la o zi la­­ alta fără motiv. Așa, stau lucrurile de pildă, în gos­podăria colectivă din comuna Lu­pura de Sus unde s-a planificat con­servarea a 85 de tone de porumb siloz. Dar planul a rămas doar pe hîrtie deoarece pînă acum nu s-a trecut la însilozarea porumbului. La fel în comuna Lupura de Jos, colec­tiviștii au prevăzut 300 tone porumb siloz. Cu toate că gospodăria are­­ posibilități de a conserva această cantitate, pînă acum au însilozat abia 56 de tone. In cuprinsul raionului Tășnad gospodăriile colective au realizat doar jumătate din necesarul de fu­raje conservate. Aceasta dovedește slaba preocupare a secției agricole raionale privind îndrumarea condu­cerilor unităților agricole socia­liste spre asigurarea complexului de furaje în perioada de stabulație a întregului efectiv de animale. Cu totul este neglijată conservarea fu­rajelor în raioanele Cehu Silvaniei și Șomcuta Mare, unde pînă în pre­zent s-au însiîuzat cantități foarte mici de nutrețuri. In raioanele Si­­ghet și Vișeu, unde creșterea ani­malelor de producție constituie ra­mura de bază a gospodăriilor, to­tuși nu a­u preocuparea cuvenită pentru a completa baza furajeră cu nutrețuri murate. Pînă la data de 20 octombrie gospodăriile agricole colective din regiune au conservat 33,8 la sută din cantitățile de furaje planificate. Rămînerea în urmă cu însilozarea porumbului se explică prin aceea că organele raionale cît și cele comu­nale nu au acordat o atenție cuve­nită sprijinirii unităților agricole cooperatiste în lupta pentru asigu­rarea bazei furajere necesare ani­malelor. Traducerea în practică a recoman­dărilor consfătuirii de la Constant­ța, care prevăd că dezvoltarea șep­­telului de animale și obținerea unor­­ producții sporite sînt strîns legate de asigurarea bazei furajere, tre­buie să constituie o sarcină de ad­­­­­a it to pentru toți cei care lucrea­ză în agricultură. De aceea, dato­ria organelor agricole regionale și raionale este de a îndruma și spri­jini pe colectiviști și­­ pe țăranii muncitori să însilozeze în aceste zile cantități cît mai mai de po­rumb furajer precum și alte­­ esturi furajere cum ar fi: floarea­, oare’ul, frunze de sfeclă, resturi de la gră­dinile de zarzavat. Intensificarea ritmului lucrărilor de conservare a nutrețurilor va per­mite completarea bazei furajere ne­cesare animalelor de producție în perioada de stabulație.

Next