Pentru Socialism, februarie 1959 (Anul 10, nr. 1573-1596)

1959-02-03 / nr. 1574

Marțî, 3 feb­ruarie 1959. Puterea și înțelepciunea colectiva (Urmare din pag. I-a).­­ Ș­i a venit unul cu o propunere, altul cu alta. Fiecare din munca lui, pentru ceea ce-l do­rea, Ladislau Csata a propus să se amenajeze un loc în apropie­rea cuptoarelor pentru depozita­rea cuarțului. Să se facă adică un fel de mic depozit tampon. Și a mai propus să se studieze posi­bilitatea depozitării matei pe resturi. Topitorul Ioan Horea a propus să se monteze o linie de­­covil pină la halda de var, Gheorghe Cozma a cerut să se monteze linii separate pentru transportul cocsului și a cuar­­țului, Laurențiu Dragoș, organi­zarea mai bună a liniilor, pen­tru a nu fi nevoiți să aștepte u­­nul după altul, pierzînd astfel mult timp cu aprovizionarea lo­curilor de muncă. Și au mai fost multe, multe.­­ Toate au fost puse pe hîrtie. S-a întocmit astfel o listă lun­gă, lungă de idei, de înțelep­ciune.­­ Intr-o zi s-au adunat ingine­rii și maiștrii din secție. A venit si inginerul Trandafirescu, și inginerii A. Nagy și Rosprim, și maistrul Ștefan Meszaroș și mulți alții. Au studiat fiecare pro­punere în parte. Ce s-a putut rezolva, s-a rezolvat pe loc.­ Problemele mai grele, au con­stituit baza unui referat cu te­ma: îmbunătățirea transportului în uzină. Propunerile muncitori­­­lor se completau una pe alta. La ele s-au adăugat propu­nerile și soluțiile de rezolvare ale inginerilor și tehnicienilor. Și așa picăturile mici s-au a­­dunat, s-au cristalizat intr-un plan care a fost supus spre consultarea sfatului tehnic al u­­zi­­ei. Aici s-au sfătuit inginerii, maiștrii fruntași în producție. S-au adunat multe idei, multe soluții, s-au adunat ideile în va­riante, s-au discutat cheltuielile, economiile, eficiența economică stabilindu-se că, oricare dezlega­re a problemei merge pe ace­lași drum, drumul mecanizării­­ transportului, eliminarea „sfin­tei lopeți“ legate de munca grea, de eforturi mari, productivitate scăzută și preț de cost ridicat. E Deci mecanizare­­a tovarășilor proiectanți, să vă vedem la lu­cru. Studiați propunerile muncitorilor , și inginerilor din secția de topit. Citiți referatul sfatului tehnic, studi­ați terenul, măsurați, calculați și întocmiți proiectul. Țineți cont de sarcina trasată de con­ferința­ regională de partid. Va trebui să trecem la cuptoare cu pat fluidizat. Nu mai putem lu­cra cu tehnică veche. Totodată industria noastră se dezvoltă, se modernizează. Trebuie să pro­ducem acid sulfuric mai mult și mai ieftin. Astăzi avem încă pierderi de bioxid de sulf și se face risipă de materiale. Și s-au așternut proiectanții pe treabă. Au petrecut zile și nopți aplecați deasupra planșe­lor. Gândurile sutelor de munci­tori, ingineri și tehnicieni se conturau în linii negre pe hîrtiia de calc. Inginerul D. Toth, in­ginerul Andrei Malu­, Sim­ion Griguța, Ioan Schiling i au stat săptămîni la planșe. Au calculat și iau schițat, au șters și au re­­­făcut.­­ S-a născut prima variantă, j Diar...? Dar prevedea un volum mare de demolări, transformări costi­sitoare. Iar sarcina trebuie re­zolvată, ținind cont și de efi­ciența economică. Apoi a doua variantă s-ia năs­cut, pe urmă a treia, și un sfîr­­șit din toate variantele și noi consultări cu oamenii, s-a năs­cut ultima variantă, care înde­plinește cerințele. L­inii perfecte, trase în tuș. U­ i­nete subțiri, altele mai groase, linii punctate, cifre, cerculețe, elipse. Toate în­seamnă cite ceva. Dar deocamdată sînt doar li­nii simple, fine, de neînțeles pentru un neinițiat. De-­abia cînd proiectantul șef începe să se citească, toate ac­estea semne încep să vibreze, se conturează, prind formele vieții, ale gîndu­­rilor frămîntate în sute de cre­­­iere. Iată aici este depozitul de concentrate. E un depozit modern, mecanizat deservit cu un pod rulant cu greifer, pe toa­­­tă lungimea lui. ... Un pod rulant, cu greifer. Un depozit modern. Și parcă văd materialele așezate pe sor­­­turi. Și curtea uzinei, pavată, curată. Au dispărut și mocirlele și valorile călcate în picioare. In depozit,­uite aici, va fi sta­ția de omogenizare pentru pre­gătirea șarjei uniforme. Stația se compune din niște silozuri mici — aceste pe c­are le vedeți aici — pentru diferite materii prime. Dotarea șarjei se va fa­ce cu aceste discuri alimenta­toare direct pe un transportor cu racleți. Acestea sunt transpor­toarele. > ■ ... Dar „sfînta lopată“, dar încărcătorii...? Nu mai sunt. Totul e mecani­zat. Nici vagoneți împotmoliți nu mai văd. Iar rețeta de șarjare, va fi per­fectă. La capul transportorului Va fi montat un amestecător tip tambur — acesta de aici — c­are va asigura omogenizarea pentru a forma șarja cu un con­ținut și granulație pentru cup­torul de prăjire... Tot fără lopată și vagoneți. " De la cuptorul de prăjire cu pat fluidizat materialul prăjit, în stare incandescentă, va fi evacuat printr-un transportor cu melc capsulat pentru a se evita risipirea materialului și infectarea atmosferei cu praf. Tot mecanizat, tot fără lopată și vagoneți. Materialul acesta va fi apoi amestecat, tot meca­nic , cu restul de materiale necesare formării șarjei de to­pire. Șarja omogenizată in com­poziție potrivită procesului de to­pire va fi transportată tot me­canizat prin transportoare ae­riene cu racleți pe podul de ali­­i­mentare a cuptorului cu flacără. • Dar pentru vagoneți și loco­motive, ce mai rămîne? Ramine și pentru ei ceva: e­­vacuiarea zgurei. Cu singura deosebire că nu va mai fi tran­sportată ca înainte in stare fier­­­­bi­nte, ci rece și granulată cu­­ ajutorul jetului de apă. Se va elimina astfel munca grea, peri­culoasă, a transportului oalelor sau zgură in stare incandescentă. ată în mare, ideile oamenilor, cristalizate aici pe coala străvezie în linii simple trase cu tuș. Transportul a găsit o rezol­vare, a fost mecanizat. La ac­tuala producție, prin mecanizare actualul parc rulant ar fi nece­sar doar in proporție de 5d la sută. Iar podul rulant cu greifer, reduce in mod substanțial tim­pul de încărcare și descărcare a vagoneților, deci face să creas­că viteza lor de rulare, mobili­­zînd astfel capacitatea latentă­ a piarcul­ui rulant.­­ Am ascultat pină la capăt ex­punerea proiectantului. Și am simțit cum ideile a sute de oa­meni îmbrăcate in straie sim­ple de linii fine, clocotesc de viață. Am simțit lacolo, în fața planșei albe cît e de mare pu­terea și înțelepciunea colectivă. 1 In lumina sarcinilor trasate de plenara a V-a a C. C. ia U.T.M., in 7 unități de pionieri vor lua ființă in primăvara aces­tui an pepiniere pomicole și vi­ticole, care vor fi îngrijite pină la maturitate. Ele vor fi plan­tate cu puieți de pomi fructiferi ori viță de vie. Fiecare parcelă va cuprinde suprafața de 5—6 ari. Aceste pepiniere vor funcțio­na pe lîngă școlile din Șomcuta Mare, Remetea Chioarului, Ch­­­irlău, Seini, Groși, Șișești și Tăuții Măgherăuș. In unitățile de pionieri din raion vor mai lua ființă cîteva ferme de creștere a iepurilor de casă, în special în școlile din orașul Baia Sprie, Aciua etc., în așa fel, incit în vara acestui an vom da statului 100 iepuri de casă. In acest scop Comitetul ra­ional U.T.M. Șomcuta Mare in colaborare cu secția de invăță­­mint și cultură, va organiza în primăvara acestui an, schimburi de experiență la loturile demon­strative care au obținut cele mai bune rezultate. A. Hereș corespondent . Pionierii și școlarii trebuie să fie buni gospodari Edita Pop, una dintre cele mai harnice munci­toare a țesători­­ei de panglici de la fabrica „Soli­daritatea“ Satu Mare. Datorită grijii cu care lu­crează, harnica utemistă a reu­șit să elimine re­buturile și să dea produse de o calitate supe­­rioară. ♦ Tragerea la sorți a obligațiunilor C.E.C. La 31 ianuarie 1959 a avut lc în orașul Hunedoara trage­rea la sorți lunară a obligațiu­nilor C.E.C. pe întreaga țară. Cîștigul de 75.000 lei a reve­nit obligațiunii cu seria 16137 Nr. 25. Cîștigul de 50.000 lei a fost atribuit obligațiunii cu seria 18267 Nr. 26. Obligațiunile seria 00108 Nr. 19; seria 11123 Nr. 39 și se­ria 13133 Nr. 33 au cîștigat fie­care Cite 25.000 lei.­ ­ Oblígatiuüilé éü seria Ö2519 Nr. 46; seria 12652 Nr. 08; seria 14506 Nr. 03; seria 19831 Nr. 48 și seria 23482 Nr. 27 au cîștigat cîte 10.000 lei fiecare. Obligațiunile ale căror serii­­ au terminația 110 Nr. 48 și 541 Nr. 48 au cîștigat fiecare cîte 5.000 lei. Obligațiunile ale căror au terminația 44 Nr. 17 și serii 78 Nr. 44 au cîștigat fiecare cîte­­ 1.000 lei. Pe lîngă cele 560 cștiguri în bani, în valoare totală de 1.000.000 lei, s-au acordat cîș­­tiguri suplimentare în obiecte următoarelor obligațiuni: seria 05361 Nr. 06; seria 24451 Nr. 25; seria 18892 Nr. 45; seria 02657 Nr. 11; seria 06281 Nr. 44; seria 23396 Nr. 16; seria 04990 Nr. 35; seria 03098 Nr. 04. N. A. OSTROV­SCHI „Vinovați fără LA TEATRUL DE STAT DIN BAIA MARE Un om părăsește o femeie pe care a iubit-o, o părăsește a­­tunci cînd dragostea lor și-a a­­dus rodul — un copil nelegitim. Omul acesta nu poate iubi. Ido­latria banului l-a orbit, a pus stăpînire pe întreaga-i ființă, l-a dezbrăcat de orice sentiment no­bil, omenesc. Tendința de a se îmbogăți prin mariaj este sin­gurul fel al vieții sale. Pentru realizarea acestui scop, renunță la sentimentele care-l leagă de Krucinina, își lasă copilul pradă vagabondajului și pe ascuns se căsătorește cu o femeie bogată, față de care nu are nici o afec­țiune. Ce se va intîmpla cu Kruci­nina, care va fi soarta micului Grișa? In condițiile oferite de Rusia țaristă, pe o mamă nefe­ricită și pe un copil al nimănui ce putea să-i aștepte decit cal­varul înjosirilor, al suferințelor. Tabloul zugrăvit aici de Os­trovski este sumbru, dureros, dar realist. Autorul atîtor nemu­ritoare opere — „Furtuna“, „Pă­durea"­, „Lupii și oile" ș. a. — și-a modelat eroii după oamenii care-i trăiau in jur. Petrecindu-și copilăria într-unul din cartiere­le Moscovei și ocupînd un post de funcționar la un tribunal, el cunoaște bine lumea micii bur­ghezii care va juca un rol în­semnat în opera sa. Ostrovski însă nu se mulțumește cu stu­diul psihologic al oamenilor cu care se intîlnește zilnic. El cau­tă explicația moravurilor aces­tora în însăși orînduirea socială a vremii. Or, perioada în care Ostrovski își scrie opera (1850 —1880) corespunde procesului de decădere accentuată a regi­mului feudal-moșieresc și de ascensiune a burgheziei — pe­rioadă cînd egoismul, escroche­ria, ipocrizia, in scopul îmbogă­țirii, făceau ravagii. Unul dintre oamenii generali de această societate este și Mu­rav — omul pe care tendința de parvenire l-a mutilat complet sufletește. Nici Murav însă nu este singurul vinovat pentru faptele sale. El trăiește intr-o societate bazată pe minciună și tiranie, unde toți cei de teapa lui își vind conștiința pe bani­, banul fiind unic tu­rnijtoc de a­sigurare a puterii, demnității și libertății de a exploata. Va veni insă timpul cînd, pentru un mo­ment, Murov se va căi. Ajuns mare proprietar se va reîntîlni cu Krucinina și-i va propune că­satorie. Dar văzînd că răul pe care l-a pricinuit Krucininei nu se poate răscumpăra cu bani storși de pe spinarea truditori­lor, el devine din nou monstrul în care s-a transformat societa­tea Rusiei țariste pe care Do­broliubov a denumit-o atît de sugestiv „Împărăția întunericu­lui".­­ Cu foarte multă sensibilitate și omenesc zugrăvește Ostrov­ski figura lui Grișa, care nu și-a cunoscut părinții, care n-a cu­noscut decit umilința și suferin­ța copilului părăsit, într-o lume unde cei slabi sunt striviți. Dar Grișa nu este un om slab. Lupta cu­ viața, suferințele, loviturile ce-l așteaptă din toate părțile, îl fac un răzvrătit, care-și caută singur dreptatea, lovind cu pumnul în cei care-l jignesc. Demnitatea lui pe care o apără chiar cu riscul vieții, este un simbol care exprimă că cei u­­miliți și obidiți refuză să mai suporte tirania, că se apropie timpul cînd faimosul edificiu al minciunii va fi sfărîmat de mi­­nia dreaptă a poporului. In dezvăluirea acestor idei constă valoarea socială a piesei lui Ostrovski, care in întreaga sa activitate literară a condam­nat fără rezerve tarele regimu­lui burghezo-moșieresc, in um­bra cărora se ofilește orice­ sim­­țire omenească, este înăbușit orice sentiment generos, este strivită familia. Opera lui Ostrovski are și o autentică valoare artistică nova­toare în teatrul epocii. El nu-și construiește piesele după regu­lile cunoscute. In „Vinovați fă­ră vină", de pildă, autorul îm­pletește în mod firesc comicul cel mai autentic cu situații de un dramatism sfîșietor, împle­tind în același timp studiul de caracter cu analiza fenomene­­lor sociale. Sub acest raport, piesa a im­pus regiei un stil de montare ca­re să asigure posibilitatea cu­prinderii acestei variate game de simțiri, a valorificării filonu­lui de critică socială a lucrării. După părerea noastră, regizorul Ion Deloreanu (prim-regizor al Teatrului de Stat din Arad) re­ușește în mare măsură să răs­pundă acestor cerințe. Specta­colul este corect, curat, cum se spune, are un stil destul de o­­mogen. Meritul cel mai de sea­mă al lui Deloreanu, este acela că a intuit clar sensul social al piesei, a precizat funcția drama­tică a personajelor de pe pozi­ția artistului combatant al zile­lor noastre. Dacă interpretarea are scăderile pe care le are, a­­ceasta se pune pe seama distri­buției, pentru care, de data a­­ceasta, nu-l putem învinui pe regizor. Rolul Krucininei, de pil­dă, ar cere o interpretă de dra­mă și nu de comedie. Nu pu­tem să ne exprimăm decât stima noastră pentru bunele intenții a­­le actriței Lulu Savu, care depus vădite eforturi pentru a a crea o Krucinină așa cum a vrut-o Ostrovski. Poate nici vina ei nu este că n-a reușit să facă acest lucru. Lulu Savu este o excelentă interpretă de comedie, deci n-avem dreptul să-i repro­șăm că a fost distribuită intr-un rol cu care din punct de vedere temperamental nu are prea mul­te valențe. In rolul lui Grișa, Ion Simi­­nie încearcă poate pentru prima oară în decursul carierei sale un rol de dramă de mare răs­pundere. Dacă am compara rea­lizările lui cu cele din comediile „Slugă la doi stăpîni“, „O scri­soare pierdută", etc., — ar tre­bui să spunem că Siminie a iz­butit roluri mult mai bune de­cit de data aceasta. Monoloage­le pline de patetism pe care i le oferă textul, râmîn numai pe de o parte valorificate de către ac­tor, Siminie nereușind să înari­peze cuvîntul plin de patos fier­binte al lui Grișa. Creații bune au Ion Uță (Smaga), Liana Sandra Popes­­cu (Arina Arhipovna), Pia Vif­o­­reanu (Nina Pavlovna), Costin Iliescu (Murov), George Bos­­san (Petea), Ian­cu Economu (Ivan). Cu totul cenușie, fără vlagă a rămas însă figura lui M­ Stratonici în interpretarea lui G. Muscan. Decorul semnat de L. Sloven­­ski este simplu, corect, cu gust executat și aduce bune servicii spectacolului, care, se joacă cu săli in care nici un scaun nu rămine gol. I. CAT OCEAN <x>ooooooooooooooo<x>cooooooo<xxxxx><xxxxxxx>oo fZOOOO Cronica teatraU ■oo<x>-ocoooo<>oooooo<xxxx><>/uoooo<x>o<x>oo<>^oc>o<x><><>ry>c><> vina ■ V If A apărut: „Lupta de clasă“ nr. 1 ianuarie 1959 „Lupta de clasă" publică în acest număr Cuvîntarea tova­rășului Gheorghe Gheorghiu- Dej la cel de-al XXI-lea Con­gres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Editorialul, închinat Congresu­lui al XXI-lea al P.C.U.S. poar­tă titlul „Mărețul Congres al constructorilor comunismului“. Revista mai cuprinde artico­lele: „Progresul tehnic — pro­blemă principală a industriali­zării socialiste“ de ing. C. TUZU, „O sută de ani de la Unirea Principatelor“ de acad. AN­DREI OȚETEA, „Dezvoltarea cercetărilor științifice în dome­niul chimiei“ de ing. MIHAIL FLORESCU. Cu prilejul împli­nirii unui veac de la apariția lucrării lui Karl Marx „Con­tribuții la critica economiei po­litice“ este publicat articolul „O invincibilă armă teoretică în lupta pentru triumful socia­lismului“ de N. IVANCIU. Din sumar mai fac parte ma­terialele: Din experiența condu­cerii de partid în gospodăriile agricole de stat“ de GH. NE­­CULA și „Tot mai adînc în mo­cirla revizionismului“ de V. CEPRAKOV. La rubrica „Din mișcarea muncitorească internațională“ sînt prezentate articolele: „Pen­tru o Indonezie democratică și independentă“ de D. N. AIDIT, „Problema arabă și primejdia Imperialismului“ de HALED BAGDAS, „In luptă pentru pa­ce și democrație (Congresul al XVII-lea al Partidului Comu­nist din Uruguay)“ și „Proble­me ideologice și revistele par­tidelor frățești“. Uw De la întovărășirea agricolă „Drum nou“ La 24 ianuarie, membrii în­tovărășirii agricole „Drum nou" din Lucăceni s-au întru­nit pentru a aproba planul de producție pe anul­­ 1959. In cadrul discuțiilor purtate întovă­rășirii și-au manifestat hotărîrea de a contribui prin toate mijloacele la întărirea și dezvoltarea întovărășirii. Astfel, s-a hotărît ca mem­brii întovărășirii să-și aducă tot terenul în întovărășire. Tova­rășul Vasile Pop chiar în ca­drul adunării și-a prezentat ce­rerea pentru înscrierea în înto­vărășire a întregului pămînt ce-l posedă. In vederea măririi fondului de bază, tovarășul Ion Szabó a propus cumpărarea u­­nui număr însemnat de oi me­rinoi care vor aduce venituri importante. Pentru asigurarea belșugului recoltei anului viitor, întovără­șiții au dezbătut pe larg pre­gătirile pentru campania agri­colă de primăvară. Pe lîngă buna pregătire a uneltelor și a semințelor selecționate, la pro­punerea tovarășului Ilie Berta­lan s-a hotărît transportarea a 240 sănii de îngrășămînt natu­ral pe tarlalele întovărășirii. Cornel Sălăgeanu coresp. Din activitatea S.R.S.C. UNIVERSITĂȚI POPULARE Printre multiplele forme pe care filiala S.R.S.C. din Baia Mare le folosește pentru răs­­pîndirea științei și culturii în rîndul oamenilor muncii, un loc de frunte îl ocupă universitățile populare. Pe teritoriul regiunii în prezent desfășoară o rodnică activitate 11 asemenea univer­sități pe care le frecventează peste 1.200 oameni ai muncii, tineri și vîrstnici. Ele sînt deo­sebit de atractive datorită faptu­lui că a­jută pe cei ce le frecven­tează sa-și însușească noțiuni­ de bază ale unor ramuri științi­fice. I­­n programul universității populare din Sighet, bunăoară, deși la început figurau două discipline obligatorii doar, — științele naturii și socialismul științific — la cererea cursanților, au fost incluse și discipline facultative cum ar fi de pil­­­dă, medicina, geografia, etc. Totodată din lecții ca „Ste­le și constelații“, predate în cadrul acestei universități, cursanții au început să facă cu­noștință cu astronomia.­­ Cele 11 universități funcțio­nează în localități diferite și au un program variat. Astfel, la universitatea populară din comuna Tiream, raionul Carta sătenilor care frecventează uni­versitatea populară din localita­­­te li s-au predat lecții și li s-au făcut proiecții de diafilma prin care se explică formarea­ anotimpurilor și cauza fenome­­­nelor ce au loc în natură. In al­­­te universități sătești, cum ar fi, de pildă, cele din Sanislău și Foieni, lecțiile predate au imbo­­i­gătit cunoștințele cursanților, cu noi metode de lucrare a pâ­­mîntului în vederea obținerii u­­nor recolte cît mai bogate. CONFERINȚE PENTRU: OAMENII MUNCII . Datorită activității sale romd­­nice, filiala S.R.S.C. din Baia­ Mare, mijlocește în fiecare lu­ni întîlniri ale oamenilor mun­cii din regiune cu oameni de știință, conferențiari și lectori universitari. In luna aceasta,­­de pildă, la Baia Mare, Șomcu­ta Mare și Satu Mare peste­ 2.400 de cetățeni au avut prile­jul să asculte conferințele ingi­nerilor Nicolae Popa și Ioant Pascu de la­ A.T.M. București care au vorbit despre posibilită­ț­­ile de explorare a cosmosului­ și despre racheta sovietică în cosmos. O altă expunere intere­santă a fost făcută de lectorul universitar Gheorghe din București, care a Pușcași­ susținut conferința „Despre originea­ creștinismului, religie și mora­lă“. !­­ In același timp alți peste 12.000 cetățeni din regiune au audiat peste 100 conferințe ex­puse de lectorii filialei S.R.S.C. Baia Mare, care s-au deplasat la sate în luna ianuarie. Filiala S.R.S.C. Baia Mare a pregătit luna aceasta un nou ciclu de conferințe destinate oa­menilor muncii de la sate. Ele îi vor ajuta să înțeleagă pe ban­ze științifice fenomenele naturii.­­ Asemenea conferințe urmează a­ fi ținute în luna ce urmează, în comune și sate ca: Firiza, Pe­trova, Leordina, Coruia, Ciolt, Coaș, Fersig și altele. v' k» • Miercuri, 4 februarie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și bule­tin meteorologic. 5.14 Muzică ușoară. 5.30 Marșuri pentru fanfară. 5.45 Secția de gimnasti­că. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri și buletin meteo­rologic. 6.15 Emisiune pentru sate. 6.25 Melodii populare ro­­mînești. 6.45 Salut voios de pio­nier. 7.00 Buletin de știri și su­marul presei centrale. 7.15 Cin­­tece. 7.30 Muzică ușoară. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Ma­­­teriale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică ușoară de Novikov și Miliutin. 9.30 Vreau să știu. 10.00 Concert de muzică din o­­pere. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Folclorul in prelucrarea compo­zitorilor noștri. 11.45 Suita de Moscovski. 12.00 Mari ansam­bluri corale romînești. 12.20 E­­misiune literară. 12.35 Buchet de melodii de muzică ușoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Simfonia nr 48 în Do major de Josef Haydn. 13.30 Melodii populare romînești executate la vioară de Stan Sim­ion. 13.45 Cafele apelor Dunării. 14.00 Mu­zică romînească de estradă. 14.40 Muzică. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din program. 15.10 Muzică. 15.40 Note de lector. 15.50 Uverturi clasice. 16.15 Vorbește Mosco­­va. 16.45 M” ă ușoară. 17.00 Radiojurnal și rologic. 17.15 „Interpretul săp­­tămînii“. 17.50 Știința și pro­ducția. Folosirea izotopilor ra­dioactivi în producție. 18.00 In slujba patriei. 18.30 Soliști de muzică populară romînească din diferite orașe ale țării. 19.00 Bu­letin de știri. 19.05 Jurnalul sa­telor. 19.35 Cîntece despre mi­neri și oțelari. 19.52 „Noapte bună, copii“ 20.00 Radiojurnal. 20.15 „Maeștri ai pedagogiei muzicale romînești. 21.00 Școala și viața. 21.40 Melodii și ritm. 22.00 Radiojurnal, buletin me­teorologic și sport. 22.30 Cinte­­ce despre tineret. 22.45 Muzică populară romînească. 23.13 Concert simfonic. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Melodii populare romînești din Ardeal. 14.30 Să citim împreună. „Riul negru“ de Alfredo Varela. 14.50 Concert de estradă. 15.40 „Strâns uniți“. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Concert de muzică populară­ ro­­mânească. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Recital dat de so­prana Valentina Crețoiu, acom­paniată la pian de Mariana Parnîca. 17.20 Răspundem a­­scultătorilor. 17.30 Muzică ușoa­­ră. 17.55 Sfatul medicului. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Pagini din istoria muzicii“. 19.00 Tea­tru la microfon: „Doctor fără voie“ Comedie de Molliere. 20.21 Muzică de estradă. 20.45 Cînte­ce românești. 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic. 21.15 Din muzica popoarelor vietice. 21.45 Scriitori și țările lor: Poezia Africii partea I-a. 22.00 Baletul „Călin“ de Alfred Mendelsohn — în montaj mu­­­zical-literar. 23.00 Buletin de știri. 23.15—24.00 Valsuri de concert, ^ Miercuri, 4 februarie 1959 CINEMATOGRAFEI BAIA MARE — Minerul: A­-A­devăratul sfârșit al războiului:; Flacăra; Muzică cu bucluc; 1 Mai: Garnizoana nemuritoare; SATA MARE — Popular; Drum spre stele; Victoria: Idolul de Sa­re; Metalul: Călătorie misterioa­să. CĂRBI: Pe Donul liniștit (se­ria II-a). SIGHET: Aventurile lui Ariton. BAIA SPRIE: Umbre în plină zi. CEHU SILVANIEI: Ofițer pentru 0 zi. TASNAD: Fiii munților. LAP­US: Ali Baba și cei 40 de hoți. VIȘEU DE­ SUS: Duelul. HALMEU: Cehi Caș (înainte de a sosi noul di­rector) ȘOMCUTA MARE: Poz­nașii din Barenburg. BAIUT: U­­ la moarte a evadat.­­CAV­NIC : Minerul: Prieteni credincioși; Gutinul: Roza­vina BERVENI: Prăpastia. CIMPULUNG LA TISA: Fiica Tibetului. SANISLĂU: Lumea tăcerii. SEM­I: Reprezentat­­e de gala“. NEGREȘTI: Neamul turbinilor.

Next