Pentru Socialism, februarie 1959 (Anul 10, nr. 1573-1596)
1959-02-03 / nr. 1574
Marțî, 3 februarie 1959. Puterea și înțelepciunea colectiva (Urmare din pag. I-a). Și a venit unul cu o propunere, altul cu alta. Fiecare din munca lui, pentru ceea ce-l dorea, Ladislau Csata a propus să se amenajeze un loc în apropierea cuptoarelor pentru depozitarea cuarțului. Să se facă adică un fel de mic depozit tampon. Și a mai propus să se studieze posibilitatea depozitării matei pe resturi. Topitorul Ioan Horea a propus să se monteze o linie decovil pină la halda de var, Gheorghe Cozma a cerut să se monteze linii separate pentru transportul cocsului și a cuarțului, Laurențiu Dragoș, organizarea mai bună a liniilor, pentru a nu fi nevoiți să aștepte unul după altul, pierzînd astfel mult timp cu aprovizionarea locurilor de muncă. Și au mai fost multe, multe. Toate au fost puse pe hîrtie. S-a întocmit astfel o listă lungă, lungă de idei, de înțelepciune. Intr-o zi s-au adunat inginerii și maiștrii din secție. A venit si inginerul Trandafirescu, și inginerii A. Nagy și Rosprim, și maistrul Ștefan Meszaroș și mulți alții. Au studiat fiecare propunere în parte. Ce s-a putut rezolva, s-a rezolvat pe loc. Problemele mai grele, au constituit baza unui referat cu tema: îmbunătățirea transportului în uzină. Propunerile muncitorilor se completau una pe alta. La ele s-au adăugat propunerile și soluțiile de rezolvare ale inginerilor și tehnicienilor. Și așa picăturile mici s-au adunat, s-au cristalizat intr-un plan care a fost supus spre consultarea sfatului tehnic al uziei. Aici s-au sfătuit inginerii, maiștrii fruntași în producție. S-au adunat multe idei, multe soluții, s-au adunat ideile în variante, s-au discutat cheltuielile, economiile, eficiența economică stabilindu-se că, oricare dezlegare a problemei merge pe același drum, drumul mecanizării transportului, eliminarea „sfintei lopeți“ legate de munca grea, de eforturi mari, productivitate scăzută și preț de cost ridicat. E Deci mecanizarea tovarășilor proiectanți, să vă vedem la lucru. Studiați propunerile muncitorilor , și inginerilor din secția de topit. Citiți referatul sfatului tehnic, studiați terenul, măsurați, calculați și întocmiți proiectul. Țineți cont de sarcina trasată de conferința regională de partid. Va trebui să trecem la cuptoare cu pat fluidizat. Nu mai putem lucra cu tehnică veche. Totodată industria noastră se dezvoltă, se modernizează. Trebuie să producem acid sulfuric mai mult și mai ieftin. Astăzi avem încă pierderi de bioxid de sulf și se face risipă de materiale. Și s-au așternut proiectanții pe treabă. Au petrecut zile și nopți aplecați deasupra planșelor. Gândurile sutelor de muncitori, ingineri și tehnicieni se conturau în linii negre pe hîrtiia de calc. Inginerul D. Toth, inginerul Andrei Malu, Simion Griguța, Ioan Schiling i au stat săptămîni la planșe. Au calculat și iau schițat, au șters și au refăcut. S-a născut prima variantă, j Diar...? Dar prevedea un volum mare de demolări, transformări costisitoare. Iar sarcina trebuie rezolvată, ținind cont și de eficiența economică. Apoi a doua variantă s-ia născut, pe urmă a treia, și un sfîrșit din toate variantele și noi consultări cu oamenii, s-a născut ultima variantă, care îndeplinește cerințele. Linii perfecte, trase în tuș. U inete subțiri, altele mai groase, linii punctate, cifre, cerculețe, elipse. Toate înseamnă cite ceva. Dar deocamdată sînt doar linii simple, fine, de neînțeles pentru un neinițiat. De-abia cînd proiectantul șef începe să se citească, toate acestea semne încep să vibreze, se conturează, prind formele vieții, ale gîndurilor frămîntate în sute de creiere. Iată aici este depozitul de concentrate. E un depozit modern, mecanizat deservit cu un pod rulant cu greifer, pe toată lungimea lui. ... Un pod rulant, cu greifer. Un depozit modern. Și parcă văd materialele așezate pe sorturi. Și curtea uzinei, pavată, curată. Au dispărut și mocirlele și valorile călcate în picioare. In depozit,uite aici, va fi stația de omogenizare pentru pregătirea șarjei uniforme. Stația se compune din niște silozuri mici — aceste pe care le vedeți aici — pentru diferite materii prime. Dotarea șarjei se va face cu aceste discuri alimentatoare direct pe un transportor cu racleți. Acestea sunt transportoarele. > ■ ... Dar „sfînta lopată“, dar încărcătorii...? Nu mai sunt. Totul e mecanizat. Nici vagoneți împotmoliți nu mai văd. Iar rețeta de șarjare, va fi perfectă. La capul transportorului Va fi montat un amestecător tip tambur — acesta de aici — care va asigura omogenizarea pentru a forma șarja cu un conținut și granulație pentru cuptorul de prăjire... Tot fără lopată și vagoneți. " De la cuptorul de prăjire cu pat fluidizat materialul prăjit, în stare incandescentă, va fi evacuat printr-un transportor cu melc capsulat pentru a se evita risipirea materialului și infectarea atmosferei cu praf. Tot mecanizat, tot fără lopată și vagoneți. Materialul acesta va fi apoi amestecat, tot mecanic , cu restul de materiale necesare formării șarjei de topire. Șarja omogenizată in compoziție potrivită procesului de topire va fi transportată tot mecanizat prin transportoare aeriene cu racleți pe podul de aliimentare a cuptorului cu flacără. • Dar pentru vagoneți și locomotive, ce mai rămîne? Ramine și pentru ei ceva: evacuiarea zgurei. Cu singura deosebire că nu va mai fi transportată ca înainte in stare fierbinte, ci rece și granulată cu ajutorul jetului de apă. Se va elimina astfel munca grea, periculoasă, a transportului oalelor sau zgură in stare incandescentă. ată în mare, ideile oamenilor, cristalizate aici pe coala străvezie în linii simple trase cu tuș. Transportul a găsit o rezolvare, a fost mecanizat. La actuala producție, prin mecanizare actualul parc rulant ar fi necesar doar in proporție de 5d la sută. Iar podul rulant cu greifer, reduce in mod substanțial timpul de încărcare și descărcare a vagoneților, deci face să crească viteza lor de rulare, mobilizînd astfel capacitatea latentă a piarcului rulant. Am ascultat pină la capăt expunerea proiectantului. Și am simțit cum ideile a sute de oameni îmbrăcate in straie simple de linii fine, clocotesc de viață. Am simțit lacolo, în fața planșei albe cît e de mare puterea și înțelepciunea colectivă. 1 In lumina sarcinilor trasate de plenara a V-a a C. C. ia U.T.M., in 7 unități de pionieri vor lua ființă in primăvara acestui an pepiniere pomicole și viticole, care vor fi îngrijite pină la maturitate. Ele vor fi plantate cu puieți de pomi fructiferi ori viță de vie. Fiecare parcelă va cuprinde suprafața de 5—6 ari. Aceste pepiniere vor funcționa pe lîngă școlile din Șomcuta Mare, Remetea Chioarului, Chirlău, Seini, Groși, Șișești și Tăuții Măgherăuș. In unitățile de pionieri din raion vor mai lua ființă cîteva ferme de creștere a iepurilor de casă, în special în școlile din orașul Baia Sprie, Aciua etc., în așa fel, incit în vara acestui an vom da statului 100 iepuri de casă. In acest scop Comitetul raional U.T.M. Șomcuta Mare in colaborare cu secția de invățămint și cultură, va organiza în primăvara acestui an, schimburi de experiență la loturile demonstrative care au obținut cele mai bune rezultate. A. Hereș corespondent . Pionierii și școlarii trebuie să fie buni gospodari Edita Pop, una dintre cele mai harnice muncitoare a țesătoriei de panglici de la fabrica „Solidaritatea“ Satu Mare. Datorită grijii cu care lucrează, harnica utemistă a reușit să elimine rebuturile și să dea produse de o calitate superioară. ♦ Tragerea la sorți a obligațiunilor C.E.C. La 31 ianuarie 1959 a avut lc în orașul Hunedoara tragerea la sorți lunară a obligațiunilor C.E.C. pe întreaga țară. Cîștigul de 75.000 lei a revenit obligațiunii cu seria 16137 Nr. 25. Cîștigul de 50.000 lei a fost atribuit obligațiunii cu seria 18267 Nr. 26. Obligațiunile seria 00108 Nr. 19; seria 11123 Nr. 39 și seria 13133 Nr. 33 au cîștigat fiecare Cite 25.000 lei. Oblígatiuüilé éü seria Ö2519 Nr. 46; seria 12652 Nr. 08; seria 14506 Nr. 03; seria 19831 Nr. 48 și seria 23482 Nr. 27 au cîștigat cîte 10.000 lei fiecare. Obligațiunile ale căror serii au terminația 110 Nr. 48 și 541 Nr. 48 au cîștigat fiecare cîte 5.000 lei. Obligațiunile ale căror au terminația 44 Nr. 17 și serii 78 Nr. 44 au cîștigat fiecare cîte 1.000 lei. Pe lîngă cele 560 cștiguri în bani, în valoare totală de 1.000.000 lei, s-au acordat cîștiguri suplimentare în obiecte următoarelor obligațiuni: seria 05361 Nr. 06; seria 24451 Nr. 25; seria 18892 Nr. 45; seria 02657 Nr. 11; seria 06281 Nr. 44; seria 23396 Nr. 16; seria 04990 Nr. 35; seria 03098 Nr. 04. N. A. OSTROVSCHI „Vinovați fără LA TEATRUL DE STAT DIN BAIA MARE Un om părăsește o femeie pe care a iubit-o, o părăsește atunci cînd dragostea lor și-a adus rodul — un copil nelegitim. Omul acesta nu poate iubi. Idolatria banului l-a orbit, a pus stăpînire pe întreaga-i ființă, l-a dezbrăcat de orice sentiment nobil, omenesc. Tendința de a se îmbogăți prin mariaj este singurul fel al vieții sale. Pentru realizarea acestui scop, renunță la sentimentele care-l leagă de Krucinina, își lasă copilul pradă vagabondajului și pe ascuns se căsătorește cu o femeie bogată, față de care nu are nici o afecțiune. Ce se va intîmpla cu Krucinina, care va fi soarta micului Grișa? In condițiile oferite de Rusia țaristă, pe o mamă nefericită și pe un copil al nimănui ce putea să-i aștepte decit calvarul înjosirilor, al suferințelor. Tabloul zugrăvit aici de Ostrovski este sumbru, dureros, dar realist. Autorul atîtor nemuritoare opere — „Furtuna“, „Pădurea", „Lupii și oile" ș. a. — și-a modelat eroii după oamenii care-i trăiau in jur. Petrecindu-și copilăria într-unul din cartierele Moscovei și ocupînd un post de funcționar la un tribunal, el cunoaște bine lumea micii burghezii care va juca un rol însemnat în opera sa. Ostrovski însă nu se mulțumește cu studiul psihologic al oamenilor cu care se intîlnește zilnic. El caută explicația moravurilor acestora în însăși orînduirea socială a vremii. Or, perioada în care Ostrovski își scrie opera (1850 —1880) corespunde procesului de decădere accentuată a regimului feudal-moșieresc și de ascensiune a burgheziei — perioadă cînd egoismul, escrocheria, ipocrizia, in scopul îmbogățirii, făceau ravagii. Unul dintre oamenii generali de această societate este și Murav — omul pe care tendința de parvenire l-a mutilat complet sufletește. Nici Murav însă nu este singurul vinovat pentru faptele sale. El trăiește intr-o societate bazată pe minciună și tiranie, unde toți cei de teapa lui își vind conștiința pe bani, banul fiind unic turnijtoc de asigurare a puterii, demnității și libertății de a exploata. Va veni insă timpul cînd, pentru un moment, Murov se va căi. Ajuns mare proprietar se va reîntîlni cu Krucinina și-i va propune căsatorie. Dar văzînd că răul pe care l-a pricinuit Krucininei nu se poate răscumpăra cu bani storși de pe spinarea truditorilor, el devine din nou monstrul în care s-a transformat societatea Rusiei țariste pe care Dobroliubov a denumit-o atît de sugestiv „Împărăția întunericului". Cu foarte multă sensibilitate și omenesc zugrăvește Ostrovski figura lui Grișa, care nu și-a cunoscut părinții, care n-a cunoscut decit umilința și suferința copilului părăsit, într-o lume unde cei slabi sunt striviți. Dar Grișa nu este un om slab. Lupta cu viața, suferințele, loviturile ce-l așteaptă din toate părțile, îl fac un răzvrătit, care-și caută singur dreptatea, lovind cu pumnul în cei care-l jignesc. Demnitatea lui pe care o apără chiar cu riscul vieții, este un simbol care exprimă că cei umiliți și obidiți refuză să mai suporte tirania, că se apropie timpul cînd faimosul edificiu al minciunii va fi sfărîmat de minia dreaptă a poporului. In dezvăluirea acestor idei constă valoarea socială a piesei lui Ostrovski, care in întreaga sa activitate literară a condamnat fără rezerve tarele regimului burghezo-moșieresc, in umbra cărora se ofilește orice simțire omenească, este înăbușit orice sentiment generos, este strivită familia. Opera lui Ostrovski are și o autentică valoare artistică novatoare în teatrul epocii. El nu-și construiește piesele după regulile cunoscute. In „Vinovați fără vină", de pildă, autorul împletește în mod firesc comicul cel mai autentic cu situații de un dramatism sfîșietor, împletind în același timp studiul de caracter cu analiza fenomenelor sociale. Sub acest raport, piesa a impus regiei un stil de montare care să asigure posibilitatea cuprinderii acestei variate game de simțiri, a valorificării filonului de critică socială a lucrării. După părerea noastră, regizorul Ion Deloreanu (prim-regizor al Teatrului de Stat din Arad) reușește în mare măsură să răspundă acestor cerințe. Spectacolul este corect, curat, cum se spune, are un stil destul de omogen. Meritul cel mai de seamă al lui Deloreanu, este acela că a intuit clar sensul social al piesei, a precizat funcția dramatică a personajelor de pe poziția artistului combatant al zilelor noastre. Dacă interpretarea are scăderile pe care le are, aceasta se pune pe seama distribuției, pentru care, de data aceasta, nu-l putem învinui pe regizor. Rolul Krucininei, de pildă, ar cere o interpretă de dramă și nu de comedie. Nu putem să ne exprimăm decât stima noastră pentru bunele intenții ale actriței Lulu Savu, care depus vădite eforturi pentru a a crea o Krucinină așa cum a vrut-o Ostrovski. Poate nici vina ei nu este că n-a reușit să facă acest lucru. Lulu Savu este o excelentă interpretă de comedie, deci n-avem dreptul să-i reproșăm că a fost distribuită intr-un rol cu care din punct de vedere temperamental nu are prea multe valențe. In rolul lui Grișa, Ion Siminie încearcă poate pentru prima oară în decursul carierei sale un rol de dramă de mare răspundere. Dacă am compara realizările lui cu cele din comediile „Slugă la doi stăpîni“, „O scrisoare pierdută", etc., — ar trebui să spunem că Siminie a izbutit roluri mult mai bune decit de data aceasta. Monoloagele pline de patetism pe care i le oferă textul, râmîn numai pe de o parte valorificate de către actor, Siminie nereușind să înaripeze cuvîntul plin de patos fierbinte al lui Grișa. Creații bune au Ion Uță (Smaga), Liana Sandra Popescu (Arina Arhipovna), Pia Viforeanu (Nina Pavlovna), Costin Iliescu (Murov), George Bossan (Petea), Iancu Economu (Ivan). Cu totul cenușie, fără vlagă a rămas însă figura lui M Stratonici în interpretarea lui G. Muscan. Decorul semnat de L. Slovenski este simplu, corect, cu gust executat și aduce bune servicii spectacolului, care, se joacă cu săli in care nici un scaun nu rămine gol. I. CAT OCEAN <x>ooooooooooooooo<x>cooooooo<xxxxx><xxxxxxx>oo fZOOOO Cronica teatraU ■oo<x>-ocoooo<>oooooo<xxxx><>/uoooo<x>o<x>oo<>^oc>o<x><><>ry>c><> vina ■ V If A apărut: „Lupta de clasă“ nr. 1 ianuarie 1959 „Lupta de clasă" publică în acest număr Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej la cel de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Editorialul, închinat Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. poartă titlul „Mărețul Congres al constructorilor comunismului“. Revista mai cuprinde articolele: „Progresul tehnic — problemă principală a industrializării socialiste“ de ing. C. TUZU, „O sută de ani de la Unirea Principatelor“ de acad. ANDREI OȚETEA, „Dezvoltarea cercetărilor științifice în domeniul chimiei“ de ing. MIHAIL FLORESCU. Cu prilejul împlinirii unui veac de la apariția lucrării lui Karl Marx „Contribuții la critica economiei politice“ este publicat articolul „O invincibilă armă teoretică în lupta pentru triumful socialismului“ de N. IVANCIU. Din sumar mai fac parte materialele: Din experiența conducerii de partid în gospodăriile agricole de stat“ de GH. NECULA și „Tot mai adînc în mocirla revizionismului“ de V. CEPRAKOV. La rubrica „Din mișcarea muncitorească internațională“ sînt prezentate articolele: „Pentru o Indonezie democratică și independentă“ de D. N. AIDIT, „Problema arabă și primejdia Imperialismului“ de HALED BAGDAS, „In luptă pentru pace și democrație (Congresul al XVII-lea al Partidului Comunist din Uruguay)“ și „Probleme ideologice și revistele partidelor frățești“. Uw De la întovărășirea agricolă „Drum nou“ La 24 ianuarie, membrii întovărășirii agricole „Drum nou" din Lucăceni s-au întrunit pentru a aproba planul de producție pe anul 1959. In cadrul discuțiilor purtate întovărășirii și-au manifestat hotărîrea de a contribui prin toate mijloacele la întărirea și dezvoltarea întovărășirii. Astfel, s-a hotărît ca membrii întovărășirii să-și aducă tot terenul în întovărășire. Tovarășul Vasile Pop chiar în cadrul adunării și-a prezentat cererea pentru înscrierea în întovărășire a întregului pămînt ce-l posedă. In vederea măririi fondului de bază, tovarășul Ion Szabó a propus cumpărarea unui număr însemnat de oi merinoi care vor aduce venituri importante. Pentru asigurarea belșugului recoltei anului viitor, întovărășiții au dezbătut pe larg pregătirile pentru campania agricolă de primăvară. Pe lîngă buna pregătire a uneltelor și a semințelor selecționate, la propunerea tovarășului Ilie Bertalan s-a hotărît transportarea a 240 sănii de îngrășămînt natural pe tarlalele întovărășirii. Cornel Sălăgeanu coresp. Din activitatea S.R.S.C. UNIVERSITĂȚI POPULARE Printre multiplele forme pe care filiala S.R.S.C. din Baia Mare le folosește pentru răspîndirea științei și culturii în rîndul oamenilor muncii, un loc de frunte îl ocupă universitățile populare. Pe teritoriul regiunii în prezent desfășoară o rodnică activitate 11 asemenea universități pe care le frecventează peste 1.200 oameni ai muncii, tineri și vîrstnici. Ele sînt deosebit de atractive datorită faptului că ajută pe cei ce le frecventează sa-și însușească noțiuni de bază ale unor ramuri științifice. In programul universității populare din Sighet, bunăoară, deși la început figurau două discipline obligatorii doar, — științele naturii și socialismul științific — la cererea cursanților, au fost incluse și discipline facultative cum ar fi de pildă, medicina, geografia, etc. Totodată din lecții ca „Stele și constelații“, predate în cadrul acestei universități, cursanții au început să facă cunoștință cu astronomia. Cele 11 universități funcționează în localități diferite și au un program variat. Astfel, la universitatea populară din comuna Tiream, raionul Carta sătenilor care frecventează universitatea populară din localitate li s-au predat lecții și li s-au făcut proiecții de diafilma prin care se explică formarea anotimpurilor și cauza fenomenelor ce au loc în natură. In alte universități sătești, cum ar fi, de pildă, cele din Sanislău și Foieni, lecțiile predate au imboigătit cunoștințele cursanților, cu noi metode de lucrare a pâmîntului în vederea obținerii unor recolte cît mai bogate. CONFERINȚE PENTRU: OAMENII MUNCII . Datorită activității sale romdnice, filiala S.R.S.C. din Baia Mare, mijlocește în fiecare luni întîlniri ale oamenilor muncii din regiune cu oameni de știință, conferențiari și lectori universitari. In luna aceasta,de pildă, la Baia Mare, Șomcuta Mare și Satu Mare peste 2.400 de cetățeni au avut prilejul să asculte conferințele inginerilor Nicolae Popa și Ioant Pascu de la A.T.M. București care au vorbit despre posibilitățile de explorare a cosmosului și despre racheta sovietică în cosmos. O altă expunere interesantă a fost făcută de lectorul universitar Gheorghe din București, care a Pușcași susținut conferința „Despre originea creștinismului, religie și morală“. ! In același timp alți peste 12.000 cetățeni din regiune au audiat peste 100 conferințe expuse de lectorii filialei S.R.S.C. Baia Mare, care s-au deplasat la sate în luna ianuarie. Filiala S.R.S.C. Baia Mare a pregătit luna aceasta un nou ciclu de conferințe destinate oamenilor muncii de la sate. Ele îi vor ajuta să înțeleagă pe banze științifice fenomenele naturii. Asemenea conferințe urmează a fi ținute în luna ce urmează, în comune și sate ca: Firiza, Petrova, Leordina, Coruia, Ciolt, Coaș, Fersig și altele. v' k» • Miercuri, 4 februarie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Muzică ușoară. 5.30 Marșuri pentru fanfară. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 6.15 Emisiune pentru sate. 6.25 Melodii populare romînești. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 Cintece. 7.30 Muzică ușoară. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică ușoară de Novikov și Miliutin. 9.30 Vreau să știu. 10.00 Concert de muzică din opere. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Folclorul in prelucrarea compozitorilor noștri. 11.45 Suita de Moscovski. 12.00 Mari ansambluri corale romînești. 12.20 Emisiune literară. 12.35 Buchet de melodii de muzică ușoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Simfonia nr 48 în Do major de Josef Haydn. 13.30 Melodii populare romînești executate la vioară de Stan Simion. 13.45 Cafele apelor Dunării. 14.00 Muzică romînească de estradă. 14.40 Muzică. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din program. 15.10 Muzică. 15.40 Note de lector. 15.50 Uverturi clasice. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 M” ă ușoară. 17.00 Radiojurnal și rologic. 17.15 „Interpretul săptămînii“. 17.50 Știința și producția. Folosirea izotopilor radioactivi în producție. 18.00 In slujba patriei. 18.30 Soliști de muzică populară romînească din diferite orașe ale țării. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Jurnalul satelor. 19.35 Cîntece despre mineri și oțelari. 19.52 „Noapte bună, copii“ 20.00 Radiojurnal. 20.15 „Maeștri ai pedagogiei muzicale romînești. 21.00 Școala și viața. 21.40 Melodii și ritm. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic și sport. 22.30 Cintece despre tineret. 22.45 Muzică populară romînească. 23.13 Concert simfonic. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Melodii populare romînești din Ardeal. 14.30 Să citim împreună. „Riul negru“ de Alfredo Varela. 14.50 Concert de estradă. 15.40 „Strâns uniți“. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Concert de muzică populară românească. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Recital dat de soprana Valentina Crețoiu, acompaniată la pian de Mariana Parnîca. 17.20 Răspundem ascultătorilor. 17.30 Muzică ușoară. 17.55 Sfatul medicului. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Pagini din istoria muzicii“. 19.00 Teatru la microfon: „Doctor fără voie“ Comedie de Molliere. 20.21 Muzică de estradă. 20.45 Cîntece românești. 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic. 21.15 Din muzica popoarelor vietice. 21.45 Scriitori și țările lor: Poezia Africii partea I-a. 22.00 Baletul „Călin“ de Alfred Mendelsohn — în montaj muzical-literar. 23.00 Buletin de știri. 23.15—24.00 Valsuri de concert, ^ Miercuri, 4 februarie 1959 CINEMATOGRAFEI BAIA MARE — Minerul: A-Adevăratul sfârșit al războiului:; Flacăra; Muzică cu bucluc; 1 Mai: Garnizoana nemuritoare; SATA MARE — Popular; Drum spre stele; Victoria: Idolul de Sare; Metalul: Călătorie misterioasă. CĂRBI: Pe Donul liniștit (seria II-a). SIGHET: Aventurile lui Ariton. BAIA SPRIE: Umbre în plină zi. CEHU SILVANIEI: Ofițer pentru 0 zi. TASNAD: Fiii munților. LAPUS: Ali Baba și cei 40 de hoți. VIȘEU DE SUS: Duelul. HALMEU: Cehi Caș (înainte de a sosi noul director) ȘOMCUTA MARE: Poznașii din Barenburg. BAIUT: U la moarte a evadat.CAVNIC : Minerul: Prieteni credincioși; Gutinul: Rozavina BERVENI: Prăpastia. CIMPULUNG LA TISA: Fiica Tibetului. SANISLĂU: Lumea tăcerii. SEMI: Reprezentate de gala“. NEGREȘTI: Neamul turbinilor.