Pentru Socialism, august 1960 (Anul 11, nr. 2036-2060)
1960-08-02 / nr. 2036
BIBLIOTECA NTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU“ IAȘI PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONIȚI-VÂ X—, ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RA»tWUH MMKITONESC ROMAN ȘI AL SIBIULUl POPULAR REGIONAL BAIA ÜE Pentru dezvoltare a continua învățămîntului seral și fără frecvența se despart mai puțin de două luni pînă la începutul noului an școlar în învățămîntul de cultură generală. Pentru cursurile care vor reîncepe se pregătesc nu numai pionierii și elevii care acum își petrec vacanța în tabere minunate, ca și alți școlari — tineri muncitori din industrie și din agricultură—care s-au îndreptat spre învățămîntul seral și fără frecvență. Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. pun în fața organizațiilor de partid și sindicale din întreprinderi și instituții sarcina de a lupta pentru succese noi în lărgirea continuă a învățămîntului seral și fără frecvență. Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. și Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecvență, pentru muncitorii dornici să-și completeze studiile s-au creat condiții deosebit de favorabile, care le asigură toate posibilitățile să-și ridice nivelul profesional și de cultură generală. Aceasta de altfel o cerință imperioasă a prezentului — și mai ales a viitorului apropiat — față de fiii clasei muncitoare. Este bine ca acum — în preajma unui nou an școlar în învățămîntul seral și fără frecvență — să ne îndreptăm puțin privirile Spre anul școlar trecut, să-i valorificăm mai bine experiența pozitivă și să înlăturăm acele lipsuri care au frînat într-o măsură desfășurarea optimă a activității cursurilor serale și fără frecvență. Ne amintim că în recrutarea muncitorilor-elevi pentru clasa a VIII-a a anului școlar trecut într-un mare număr de întreprinderi comisiile de selecționare au depus toate eforturile pentru îndruma spre învățătură cu mai mulți tineri muncitori dintre cei mai merituoși. La Exploatarea minieră din Baia Borșa, la întreprinderea „Petre Gheorghe“ din Baia Mare, la uzinele „1 Mai“ Ferneziu și în alte unități industriale mulți tineri muncitori au pășit astfel cu curaj spre cursurile clasei a VII-a, promovînd în cursul anului. Așa, de pildă, la Școala medie din Baia Mare elevii clasei a VIII-a B de la seral au promovat anul cu rezultate foarte bune. La Școala medie din Sighet elevii clasei a VIII-a seral au promovat de asemenea cu rezultate mulțumitoare, fără să aibă nici un corigent. Astfel, de rezultate s-au obținut datorită sîrguinței la învățătură a muncitorilor elevi și datorită sprijinului ce le-a fost oferit continuu din partea comisiilor de selecționare. In întreaga regiune, 1.176 tineri muncitori s-au înscris în anul școlar trecut în clasa a VIII-a, număr apreciabil, care însă putea fi mult mai mare dacă unele comisii de selecționare nu și-ar fi privit cu birocratism datoria și răspunderea ce le revine, mai ales în privința recrutării muncitorilor-elevi. La S.I.L. Vișeu de Sus, de pildă, candidați pentru clasa a VIII-a fuseseră „recrutați“ din birou, fără ca tinerii să fie măcar întrebați. Evident că „recrutarea“ aceasta a eșuat și numai... doi trei tineri au rămas ca să urmeze totuși clasa a VIII-a. Sau: In pragul deschiderii anului școlar, directorul fostei întreprinderi „I.C. Frimu“ din Tg. Lăpuș — membru al comisiei de selecționare — încă mai insista că el n-are nici în plin nici în mînecă cu muncitorii care vor să învețe, că pe el îl preocupă doar bunul mers al producției. Reamintim acestea pentru ca să nu mai repetăm greșelile trecutului în pregătirea anului școlar ce ne stă în față în învățămîntul seral și fără frecvență. Pînă la data actuală peste 1.000 de tineri muncitori au fost selecționați pentru clasa a VIII-a (seral și fără frecvență) a anului școlar 1960/61. Numărul este frumos, dar nu ne poate încă mulțumi, gindindu-ne că n-am atins încă nici cifra muncitorilor-elevi înscriși în clasa a VIII-a a anului trecut (1176), cu toate că sunt posibilități ca în următorul an școlar să cuprindem cu 20 la sută mai mulți muncitori-elevi. La cursurile de pregătire desfășurate în primele 6 luni ale anului au participat doar 529 candidați, iar restul pînă la 1.000 au fost recrutați dintre muncitorii absolvenți ai școlilor profesionale sau agricole, cu vechime de un an în producție și care nu sînt obligați să urmeze cursurile pregătitoare. (Continuare în pag. a 2-a.) . I ..===== Lucreția Vătămanu este ingineră la uzinele. I.Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Baia Mare. In secția unde lucrează ca o nouă metodă introdusă pentru ■fabricarea sulfidului de natriu făcindu-se astfel o economie de 314.000 lei anual. IN FOTOGRAFIE: inginera Lucreția Vatămanu in biblioteca tehnică a uzinei. Anul XI. Nr. 2036 ★ Marți, 2 august 1960+ 1 4 pag. — 20 bani %000 xxx>c0f00000 xxx>000 In cadrul secției de întreținere a întreprinderii regionale de electricitate lucrează tinerii Emil Tămaș, Francisc Reizer, Adalbert Keller și Vasile Terheș, fruntași în producție. Pe luna trecută, împreună cu colectivul din care fac parte, și-au depășit planul pe secție cu 10 la sută. IN FOTOGRAFIE: Sub îndrumarea șefului stației de transformatoare, Iosif Pfeilmaier (dreapta), tinerii execută repararea unui transformator de 35.000 volți. ----------------------- -------(SC: ■ ■ [UNK] ---------------------- G.A.S. Cărei a primit diploma de „Evidențiat“ III pe țară Au trecut doar câteva luni de cînd muncitorii și tehnicienii de la G.A.S. Cărei au sărbătorit un eveniment mare. De atunci, în biroul tovarășului director, inginerul Adrian Rogojan, un drapel așezat la loc de cinste atrage atenția fiecărui nou venit. Acest drapel a fost acordat gospodăriei de către C.C. al Sindicatului muncitorilor agricoli din R.P.R. și de Departamentul G.A.S. pentru merite deosebite în lupta pentru creșterea producției agricole. Pe el scrie cu litere de aur: „Gospodărie agricolă de stat cerealieră fruntașă pe țară“. Și acum o nouă sărbătoare. Oamenii s-au adunat în sala Teatrului din Cărei să se bucure de încă o înaltă apreciere ce le-a fost acordată. Aceleași cifre erau ascultate cu viu interes. Era vorba iarăși de munca lor, a mecanizatorilor, de hărnicia tuturor, a lui Ignațiu Gabor, mecanizator fruntaș, care, a luat premiul I pe țară și o medalie de aur, iar Alexandru Rozs, medalia de bronz. Tresăriră și alții cînd tovarășul Rogojan le citi numele. De numele mecanizatorilor Carol Csiszár, Adalbert Iuhász, Martin Turdeanu sînt legate multe din realizările și depășirile de plan. Au contribuit la depășirea planului la cereale cu 1.026 tone. Asemenea succese au fost obținute și la alte culturi. Economiile și realizările din toate sectoarele se unesc într-o singură cifră mare, care exprimă de fapt o înaltă conștiință socialistă. Iată că acum se vorbește despre sectorul zootehnic: Mulți au devenit mai atenți. E vorba de ei acum, de Andrei Galambos, care cu brigada lui a obținut 3.041 litri lapte pe cap de vacă furajată. In sectorul porcin activitatea fructuoasă se exprimă tot prin cifre, prin cele peste un milion kg carne livrată statului. Sectorul zootehnic socotit cîndva nerentabil a înregistrat un beneficiu de 1.478.004 lei, în Dar realizările și succesele sunt continuă creștere. Acum s-a putut vorbi și despre rezultatele obținute în acest an. Documentele Congresului al III-lea al partidului nostru au găsit un puternic ecou în rîndurile muncitorilor și tehnicienilor din această gospodărie. Ei au înțeles că trebuie să lupte și mai mult pentru a „asigura creșterea continuă a producțiilor la ha, să mărească productivitatea muncii și să scadă prețul de cost al produselor, încît gospodăriile agricole de stat să devină model de gospodărire socialistă pentru întreaga agricultură din țara noastră“, așa cum se arată în raportul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al IlI-lea al partidului. Acum, cînd gospodăria a primit titlul de „Evidențiat“ III pe țară, din partea C.£.S. s-a sărbătorit și prima victorie,'dinir acest-fand-terminarea^recoltării griului ‘și obținerea unei producții medii de 2.739 kg ' la' ha, depășindu-se astfel sarcinile de plan. „Nu ne vom opri aici!—au spus mulți vorbitori. Posibilitățile noastre sunt cu mult mai mari, producția poate fi încă mult mărită“. „La grîu, a spus mecanizatorul secției Jdanov, comunistul Mihai Mezei, noi vom obține în anul ce vine peste 3.000 kg la ha“. Și căile au fost arătate: soiuri productive, mecanizare, agrotehnică avansată... Părerile lui au fost împărtășite de toți cei prezenți în sală. Solemnitatea înmînării drapelului de către tovarășul Constantin Tudor, membru în prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, a fost un prilej de mare bucurie și entuziasm. O dată cu primirea distincției, lucrătorii G.A.S. * Cărei s-au angajat să lupte neobosit pentru a menține acest titlu de mare cinste, N. SZÓBÉL CONSERVE DE LEGUME CU PREȚ REDUS. In magazinele de alimente din Baia Mare se vînd cu mari reduceri de preț următoarele conserve: ardei umplut cu orez, ghiveci gătit cu bulion, vinete, ghiveci în ulei etc. AJUTA LA STRÎNGEREA NOII RECOLTE. La inițiativa comitetului orășenesc U.T.M., pe zi ce trece tot mai mulți tineri din întreprinderile și instituțiile sătmărene participă la diferite acțiuni patriotice. Duminică, peste 450 de tineri de la „Mondiala“, „Tudor Vladimirescu“ și combinatul „î Mai“ au muncit pe tarlalele G.A.S. din Satu Mare, Dorolț și Odoreu la strîngerea noii recolte.. PENTRU CREȘTEREA ȘEPTELULUI ȘI ASIGURAREA BAZEI FURAJERE. La sediul Sfatului popular raional Cehu Silvaniei a avut loc ieri o ședință a comitetuilui executiv. Membrii comitetului au analizat felul cum se dezvoltă șeptelul în G.A.C. și întovărășirile din raion, precum și unele probleme în legătură cu asigurarea furajelor necesare, mai ales a furajelor pentru siloz, 44 DE PROPUNERI DE INOVAȚII LA ÎNTREPRINDEREA ORĂȘENEASCA MIXTA DIN SATU MARE. De la începutul anului și pînă ieri, la întreprinderea orășenească mixtă din Satu Mare au fost înregistrate 44 de propuneri de inovații. Din acestea 20 au fost acceptate, iar 9 aplicate în producție. Valoarea economiilor antecalculate se ridică la suma de 278.000 lei. PIONIERII LUCREAZĂ LA ÎNTREȚINEREA PUIEȚILOR. Pionierii din orașul Sighet participă zi de zi la diferite acțiuni de interes obștesc. In cursul zilei de ieri peste 150 de pionieri din oraș au muncit la întreținerea puieților din pepiniera ocolului silvic. Tot ieri, 140 de țineri din oraș au șocit la săparea gropilor pentru si,loz la G.A.S. din Sighet. CONFERINȚA. Casa de cultură a sindicatelor, în colaborare cu Filiala S.R.S.C. Baia Mare, anunță pentru mîine conferința „Perspectivele mineritului în orașul Baia Mare în lumina sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului“. Conferința se va ține la orele 19 în sala casei de cultură și va fi urmată de un film artistic. ei/mrJh/’ Timpul probabil de mîine. Vreme frumoasă și călduroasă cu cerul noros după-amiază. Vînt potrivit din nord-est. Temperatura în creștere, noaptea va fi cuprinsă între 14 —20 grade, iar ziua între 24.-32 grade.. H :■*( Toată atenția executării lucrărilor de recoltare și treieris Situația pe regiune Potrivit ultimei situații statistice, pînă ieri pe cuprinsul regiunii noastre s-a efectuat recoltatul cerealelor păioase de pe 81 la sută din suprafața cultivată. In raioanele Cărei și Tășnad această importantă lucrare agricolă este pe terminate. In raioanele Satu Mare și Șomcuta Mare au mai rămas de recoltat cerealele păioase de pe cîte 2.000 hectare. Cu totul nesatisfăcător este ritmul recoltărilor în raioanele de munte. In prezent nu se mai poate afirma că în satele maramureșene grînele nu sînt coapte. Totuși, în raionul Sighet secerișul s-a efectuat pînă în prezent într-o proporție de numai 15 la sută, iar în raionul Vișeu — abia 5 la sută. Și mai nesatisfăcătoare este situația treierișului. Decalajul mare ce există între treieriș și seceriș în toate raioanele denotă că nu este folosită pe deplin capacitatea agregatelor de treier. Cum altfel s-ar putea explica faptul că, de pildă, în raionul Cehu Silvaniei, unde secerișul s-a efectuat în proporție de 90 la sută, încă nu s-a treierat nici măcar un procest din grînele recoltate? Trebuie să subliniem că aproape aceeași situație există și în raioanele Șomcuta Mare, Oaș, Satu Mare. Se știe că paralel cu secerișul și treierișul trebuie să se execute alături de vară pe toate miriștile. Ritmul acestei lucrări agricole poate fi mai intens pentru că tractoarele pot lucra fără pic de întrerupere. Dar din ultima situație statistică rezultă că, deși recoltatul pe regiune s-a efectuat în proporție de 81 la sută, alături de vară s-au efectuat numai pe 18 la sută din suprafețele eliberate de culturile păioase. Acestea dovedesc că nu au fost antrenate pretutindeni toate forțele în campanie. Trebuie luate măsuri urgente și eficace pentru înlăturarea acestei deficiențe. In lupta pentru strîngerea și înmagazinarea fără pierderi a recoltei de grîne, orice clipă trebuie folosită cu maximum de randament. Rămași în urmă Timpul prielnic din ultimele zile este folosit cu tot mai multă chibzuință în gospodăriile colective din raionul Cărei pentru impulsionarea treierișului. Astfel, colectiviștii din Marna se situează în fruntea raionului, fiind pe terminate (95,7 la sută) cu treierișul. Obținînd o producție de 1700 kg grîu în medie la ha, după ce și-au achitat obligațiile contractuale către stat, ei au împărțit drept avans la zi muncă cîte 5 kg grîu. Avansate sînt la treieriș și gospodăriile colective din Berea (70,4 la sută), Portița (66,6 la sută). Colectiviștii din Foeni au treierat griul de pe o suprafață de 230 ha (50 la sută din întreaga suprafață cultivată cu cereale). Este adevărat că în Moftinu Mic, Sînmiclăuș, Crișeni etc. sunt oarecum alte condiții. Totuși diferențele sunt prea mari. Nu-și poate găsi justificarea faptul că în aceste sate încă la data de 31 iulie nici nu începuse treierișul. Mult rămași în urmă sînt și cei din Terebești, unde pînă la aceeași dată sau la sută, iar la treierat doar 4,2 Ghirolt 1,3 la sută. Organele raionale trebuie să ia măsuri pentru a sprijini efectiv pe cei rămași în urmă cu muncile de recoltare și treieriș. MECANIZATORII INFRONTE In gospodăriile agricole colective din Urziceni, Berveni, Foeni, Ghenci și Petrești din raionul Cărei își desfășoară activitatea: brigăzi permanente de tractoare de la S.M.T. Carei. Aceste brigăzi au în dotare 30 de tractoare, 7 combine, 9 semănători de 1 porumb, cultivatoare și alte mașini și utilaje cu ajutorul cărora execută lucrări agricole la un înalt nivel agrotehnic. Ca urmare, în aceste gospodării se obțin recolte tot mai bogate. In acest an, de pildă, acum cînd treierișul se desfășoară din plin, primele calcule arată că aci se obține la hectar o producție de peste 2.000 kg grîu, iar de pe unele parcele 3.000 și chiar 3.500 kg la hectar. Cu sprijinul prețios al harnicilor mecanizatori, pînă în prezent în aceste gospodării s-a treierat recolta de pe suprafețe ce totalizează peste 800 ha și s-au executat arături adinei de vară ,pe aproape 1.000 ha, întinse suprafețe însămînțîndu-se cu plante furajere. Fruntașă este brigada permanenta ce, lucrează pe ogoarele gospodăriei agricole colective, din Urziceni, condusă de Nagy Abel, care și-a realizat planul campaniei de vară în proporție de peste 55 la sută și aceea condusă de Kínczler Balazs de la G.A.C. Berveni, care S-a realizat planul campaniei de vară în proporție de 30 la 1 sută. 5.370 conferințe Filiala S.R.S.C. Baia Mare desfășoară o rodnică activitate. In primul semestru a. c. s-au obținut noi succese de seamă. Secțiile științifice au elaborat 43 de conferințe pe cele mai diverse teme. Cei 1.100 de conferențiari recrutați dintre cei mai buni activiști de partid și de stat, ingineri, profesori, juriști, medici, conducători din economie au ținut în orașele și satele regiunii 5.370 de conferințe pe teme din domeniul industriei, agriculturii, astronomiei, științelor sociale și de politică internațională. Conferințele au fost audiate de peste o jumătate de milion de oameni ai muncii. Numai la sate au fost ținute 2.224 conferințe care au fost audiate de peste 250.000 cetățeni. La cele 779 de conferințe pe teme de politică internațională au participat peste 75.000 de oameni. In cadrul universităților populare au fost ținute, peste 670 de lecții. Brigăzile științifice au: făcut, 78 de deplasări ■ în întreprinderi și la sate, ■ răspunzînd la peste 1.700 întrebări . Subfilialele cu cea mai rodnică activitate în această perioadă au fost acelea din Satu Mare, Tîrgu Lăpuș și Cehu Sihaniei. Colaborarea intre marile întreprinderi producătoare de mașini și industria locală se dezvoltă pe zi ce trece tot mai mult. Astfel, întreprinderea de industrie locală .,Cloșca“ din Baia Mare produce Pentru întreprinderile „Steagul roșu“ Orașul Stalin, „Unio“ Satu Mare etc. IN FOTOGRAFIE: Matrițeru Teodor Durajinschi, Vasile Roatiș, Gheorghe Martin, șef de secție, Ioan Sas șiicolae Sándor discuta despre măsurile de îmbunătățire a ridicătorului de geam pentru autocamion "Au trecut mai bine de cinci , ani de cind a fost constituită brigada de producție nr. 11 de la fabrica „Unitatea“ din Sighet. Poate chiar și virsta acesteia m.a îndemnat să o vizitez la locul de producție. Și acum, cind scriu aceste rinduri, simt bucuria ce mi-a făcut-o această intîlnire. Secția tricotaj nr. 1 unde lucrează brigada este mare și luminoasă, care domnește In plus, curățenia aici te obligă neapărat să te gindești la grija pentru frumos, pentru munca omului. Cu toate că o brigadă lucrează șase băieți, responsabilul acesteia este o fată înaltă, cu buclele negre, cu ochii ca mura. A împlinit abia 18 ani. In schimb, in privința experienței conducerii unei brigăzi dovedește o mult mai mare maturitate. Atunci, în 1955, cind Rozalia Székely a venit în această fabrică poate nimeni n-ar fi crezut. Era scundă, cu o înfățișare copilărească și privea curioasă la mașini și la oamenii care le mînuiau. Rozalia a dorit să devină și ea tricotoare și a reușit. Nu forța brațelor i-a împlinit vocația, ci forța voinței. Și nu puțini sînt aceia care știu că fetița timidă, neindemînatică de acum cinci ani este azi nu o tricotoare oarecare, ci una harnică și pricepută. Oamenii care au înconjurat-o, membrii de partid și utemiștii sunt plini de grijă pentru ea. Rozalia Székely a cucerit tainele tricotatului numai și numai sub privirile și îndrumarea acestora. Un an i-a fost chiar suficient pentru a dovedi că și-a însușit meseria aleasă. Sirguința de care a dat dovadă i-a adus primul ei titlu. In 1956 a fost aleasă ca responsabila brigăzii. Cei din brigadă au avut la început impresia că noua lor brigadieră trebuie să fie o fată ursuză și rea. își ridica de multe ori privirea de pe mașinta ei și și-o îndrepta apoi cu agerime cind la unul cînd la altul. De multe ori privirea de pe mașina studiind parcă mișcările fiecăruia și se tot gindea la ceva. Cei nouă credeau că poate are vreun necaz. După cîteva zile Rozalia și-a adunat brigada ținînd o scurtă consfătuire. Le-a spus atunci tot ce observase ea că nu merge bine și lipsurile pe care și le notase într-un carnețel, erau prietene foarte bune. Deși n-a putut să nu spună că Ida Oros și Irina Goia din neglijență fac prea mare risipă de tină, că prea des rup acele de la mașină, că din cauza plimbărilor nu-și îndeplinesc planul. „Gîndiți-vă că suntem ca o familie — le-a zis Rozalia. Majoritatea muncim bine, dăm tricotaje de calitate, facem economii de materiale, cîștigăm mai bine. Dar oare tu Ida n-ai putea face mai mult? Uite, în luna aceasta ai primit cu o sută și ceva mai puțin decât Floarea Godja. De ce? Ai muncit mai puțin și mai slab...“ însemnările pe care le notase în carnet pot fi o oglindă a unei activități rodnice și a vieții celor zece oameni constituiți într-o brigadă. Anii au trecut și fiecare din ei au adus Rozaliei noi satisfacții. Toți cei din brigadă se intrajutorează in muncă. Dacă unul face vreo greșeală, celălalt o sesizează, apoi împreună o repară... După Congresul partidului, în toate secțiile fabricii au apărut noi lozinci mobilizatoare, care cheamă pe tricoteri să lupte pentru a realiza cu mai multe economii. — Ce economii să mai facem? — ziceți unii. La noi în brigadă toate rezervele sînt folosite. Că se mai întîmplă să se rupă cîte un ac sau să fie cite un deșeu, e oarecum și normal, că doar așa e unde se muncește. Rozalia Székely și majoritatea celor din brigadă au fost insă de altă părere: „Acele se rup doar din neatenție, deșeurile se fac la fel. Trebuie să fim cu ochii in patru și să nu dăm ocazie la așa ceva". Membrii brigăzii au înțeles rostul acestor cuvinte și au început să lucreze mult mai gospodărește. In luna iulie, de pildă, săgeata de pe graficul de producție al brigăzii a urcat pină in dreptul cifrei 130. Pentru fiecare mașină se scot din magazie trei ace pe zi. Foarte atenți, membrii brigăzii consumă doar două ace, iar unul îl economisesc. Deci zece oameni, zece ace economisite. Asta ar veni cam 20 iei economii pe zi. Nu-i mult, dar totuși sunt bani economisiți. La consumul de tină însă economiile sunt mai mari. In fiecare zi cei zece economisesc lună din care se poate confecționa un pulovăr. Carol Korzsuk și Floarea Oros zic că aceste economii pot incă să crească. Și vor crește cu siguranță! Lupta pentru calitatea tricotajelor, pentru ieftinirea prețului lor de cost este una din cele mai de seamă obiective ale brigăzii. La aceasta s-a angajat Rozalia Székely in fața organizației de partid cînd a fost primită în grndul candidaților de partid. PAUL CRESULA FILE DE REPORTER BRIHA. Di|