Pentru Socialism, august 1960 (Anul 11, nr. 2036-2060)

1960-08-02 / nr. 2036

BIBLIOTECA NTR­ALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU“ IAȘI PROLETARI DIN TOATE TARILE, ONIȚI-V­ X—, ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RA»tWUH MMKITON­ESC ROMAN ȘI AL SIBIULUl POPULAR REGIONAL BAIA ÜE Pentru dezvoltare a continua învățămîntului seral și fără frecvența se despart mai puțin de două luni pînă la începutul noului an școlar în învățămîntul de cultură generală. Pentru cursurile care vor reîncepe se pregătesc nu numai pionierii și elevii care acum își pe­trec vacanța în tabere minunate, ca și alți școlari — tineri munci­tori din industrie și din agricul­tură—care s-au îndreptat spre în­­vățămîntul seral și fără frecvență. Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. pun în fața organizațiilor de partid și sindi­cale din întreprinderi și instituții sarcina de a lupta pentru succese noi în lărgirea continuă a învăță­mîntului seral și fără frecvență.­­ Prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. și Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frec­vență, pentru muncitorii dornici să-și completeze studiile s-au cre­at condiții deosebit de favorabile, care le asigură toate posibilitățile să-și ridice nivelul profesional și de cultură generală. Aceasta de altfel o cerință imperioasă a­­ prezentului — și mai ales a vii­torului apropiat — față de fiii clasei muncitoare. Este bine ca acum — în preaj­ma unui nou an școlar în învăță­mîntul seral și fără frecvență — să ne îndreptăm puțin privirile Spre anul școlar trecut, să-i valo­rificăm mai bine experiența pozi­tivă și să înlăturăm acele lipsuri care au frînat într-o măsură des­fășurarea optimă a activității­ cursurilor serale și fără frecvență. Ne amintim că în recrutarea muncitorilor-elevi pentru clasa a VIII-a a anului școlar trecut în­­­tr-un mare număr de întreprin­deri comisiile de selecționare au depus toate eforturile pentru îndruma spre învățătură cu­ mai­­ mulți tineri muncitori dintre cei mai merituoși. La Exploatarea mi­nieră din Baia Borșa, la între­prinderea „Petre Gheorghe“ din Baia Mare, la uzinele „1 Mai“ Ferneziu și în alte unități indus­triale mulți tineri muncitori au pășit astfel cu curaj spre cursu­rile clasei a VI­­­I-a, promovînd în cursul anului. Așa, de pildă, la Școala medie din Baia Mare elevii clasei a VIII-a B de la se­ral au promovat anul cu rezulta­te foarte bune. La Școala medie din Sighet elevii clasei a VIII-a seral au promovat de asemenea cu rezultate mulțumitoare, fără să aibă nici un corigent. Astfel, de rezultate s-au obținut datorită sîrguinței la învățătură a munci­torilor­ elevi și datorită sprijinului ce le-a fost oferit continuu din partea comisiilor de selecționare. In întreaga regiune, 1.176 ti­neri muncitori s-au înscris în a­­nul școlar trecut în clasa a VIII-a, număr apreciabil, care însă pu­tea fi mult mai mare dacă unele comisii de selecționare nu și-ar fi privit cu birocratism datoria și răspunderea ce le revine, mai a­­les în privința recrutării munci­torilor-elevi. La S.I.L. Vișeu de Sus, de pil­dă, candidați pentru clasa a VIII-a fuseseră „recrutați“ din birou, fără ca tinerii să fie măcar între­bați. Evident că „recrutarea“ a­­ceasta a eșuat și numai... doi­­ trei tineri au rămas ca să urme­ze totuși clasa a VIII-a. Sau: In pragul deschiderii anului șco­lar, directorul fostei întreprin­deri „I.C. Frimu“ din Tg. Lăpuș — membru al comisiei de selecți­onare — încă mai insista că el n-are nici în plin nici în mînecă cu muncitorii care vor să învețe, că pe el îl preocupă doar bunul mers al producției. Reamintim acestea pentru ca să nu mai repetăm greșelile trecutului în pregătirea anului școlar ce ne stă în față în învățămîntul seral și fără frecvență. Pînă la data actuală peste 1.000 de tineri muncitori au fost selecționați pentru clasa a VIII-a (seral și fără frecvență) a anu­lui școlar 1960/61. Numărul este frumos, dar nu ne poate încă mul­țumi, gindindu-ne că n-am atins încă nici cifra muncitorilor-elevi înscriși în clasa a VIII-a a anu­lui trecut (1­176), cu toate că sunt posibilități ca în următorul an școlar să cuprindem cu 20 la sută mai mulți muncitori-elevi. La cursurile de pregătire desfă­șurate în primele 6 luni ale anu­lui au participat doar 529 candi­dați, iar restul pînă la 1.000 au fost recrutați dintre muncitorii absolvenți ai școlilor profesiona­le sau agricole, cu vechime de un an în producție și care nu sînt o­­bligați să urmeze cursurile pre­gătitoare. (Continuare în pag. a 2-a.) . I ..===== Lucreția Vătămanu es­te ingineră la uzinele. I.Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Baia Mare. In secția unde lucrea­ză ca o nouă metodă introdus­ă pentru ■fabricarea sulfidului de natriu făcindu-se ast­fel o economie de 314.000 lei anual. IN FOTOGRAFIE: ingi­nera Lucreția Vată­­manu in biblioteca teh­nică a uzinei. Anul XI. Nr. 2036 ★ Marți, 2 august 1960­­+ 1 4 pag. — 20 bani %000 xxx>c0f00000 xxx>000 In cadrul secției de întreținere a întreprinderii regionale de elec­tricitate lucrează tinerii Emil Tămaș, Francisc Reizer, Adalbert Ke­ller și Vasile Terheș, fruntași în producție. Pe luna trecută, împre­ună cu colectivul din care fac parte, și-au depășit planul pe sec­ție cu 10 la sută. IN FOTOGRAFIE: Sub îndrumarea șefului sta­ției de transformatoare, Iosif Pfeilmaier (dreapta), tinerii execută repararea unui transformator de 35.000 volți. -----------------------­­ -------(SC: ■ ■ [UNK] ----------------------­ G.A.S. Cărei a primit diploma de „Evidențiat“ III pe țară Au trecut doar câteva luni de cînd muncitorii și tehnicienii de la G.A.S. Cărei au sărbătorit un eveniment mare. De atunci, în biroul tovarășului director, ingi­nerul Adrian Rogojan, un drapel așezat la loc de cinste atrage a­­tenția fiecărui nou venit. Acest drapel a fost acordat gospodăriei de către C.C. al Sindicatului mun­citorilor agricoli din R.P.R. și de Departamentul G.A.S. pentru me­rite deosebite în lupta pentru creș­terea producției agricole. Pe el scrie cu litere de aur: „Gospodă­rie agricolă de stat cerealieră fruntașă pe țară“. Și acum o nouă sărbătoare. Oa­menii s-au adunat în sala Teatrului din Cărei să se bucure de încă o­ înaltă apreciere ce le-a fost acor­dată. Aceleași cifre erau ascultate cu viu interes. Era vorba iarăși de munca lor, a mecanizatorilor, de hărnicia tuturor, a lui Ignațiu Gabor, mecanizator fruntaș, care, a luat premiul I pe țară și o me­dalie de aur, iar Alexandru Rozs, medalia de bronz. Tresăriră și al­ții cînd tovarășul Rogojan le ci­ti numele. De numele mecaniza­torilor Carol Csiszár, Adalbert Iu­­hász, Martin Turdeanu sînt legate multe din realizările și depășirile de plan. Au contribuit la depăși­rea planului la cereale cu 1.026 tone. Asemenea succese au fost obținute și la alte culturi. Econo­miile și realizările din toate sec­toarele se unesc într-o singură ci­fră mare, care exprimă de fapt o înaltă conștiință socialistă. Iată că acum se vorbește despre secto­rul zootehnic: Mulți au devenit mai atenți. E vorba de ei acum, de Andrei Galambos, care cu bri­gada lui a obținut 3.041 litri lapte pe cap de vacă furajată. In secto­rul porcin­ activitatea fructuoasă se exprimă tot prin cifre, prin ce­le peste un milion kg carne livra­tă statului. Sectorul zootehnic so­cotit cîndva nerentabil a înregis­trat un beneficiu de 1.478.004 lei, în Dar realizările și succesele sunt continuă creștere. Acum s-a putut vorbi și despre rezultatele obținute în acest an. Documentele Congresului al III-lea al partidului nostru au găsit un puternic ecou în rîndurile muncitorilor și tehni­cienilor din această gospodărie. Ei au înțeles că trebuie să lupte și mai mult pentru a „asigura creș­terea continuă a­­ producțiilor la ha, să mărească productivitatea muncii și să scadă prețul de cost al produselor, încît gospodăriile agricole de stat să devină model de gospodărire socialistă pentru în­treaga agricultură din țara noas­tră“, așa cum se arată în rapor­tul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al IlI-lea al partidului. Acum, cînd gospodăria a primit titlul de „Evi­dențiat“ III pe țară, din partea C.£.S. s-a sărbătorit și prima vic­­tori­e,'dinir acest-fan­d-terminarea^re­coltării griului ‘și obținerea unei producții medii de 2.739­ kg ' la' ha, depășindu-se astfel sarcinile de plan. „Nu ne vom opri aici!—au spus mulți vorbitori. Posibilitățile noas­tre sunt cu mult mai mari, pro­ducția poate fi încă mult mărită“. „La grîu, a spus mecanizatorul­­ sec­ției Jdanov, comunistul Mihai Me­zei, noi vom obține în anul ce vi­ne peste 3.000 kg la ha“. Și căile au fost arătate: soiuri productive, mecanizare, agrotehnică avansată... Părerile lui au fost împărtășite de toți cei prezenți în sală. Solemnitatea înmînării drapelu­lui de către tovarășul Constantin Tudor, membru­ în prezidiul­ Con­siliului Central al Sindicatelor, a fost un prilej de mare bucurie și entuziasm. O dată cu primirea distincției, lucrătorii G.A.S. * Cărei s-au angajat să lupte neobosit pentru a menține acest titlu­­ de mare cinste, N. SZÓBÉL CONSERVE DE LEGUME CU PREȚ REDUS. In magazinele de alimente din Baia Mare se vînd cu mari reduceri de preț următoa­rele conserve: ardei umplut cu o­­­rez, ghiveci gătit cu bulion, vine­­te, ghiveci în ulei etc. AJUTA LA STRÎNGEREA NOII RECOLTE. La inițiativa comitetu­­lui orășenesc U.T.M., pe zi ce tre­­­ce­ tot mai mulți tineri din între­­­prinderile și instituțiile sătmărene participă la diferite acțiuni patrio­­­tice. Duminică, peste 450 de tineri de la „Mondiala“, „Tudor Vladimi­­rescu“ și combinatul „î Mai“ au muncit pe tarlalele G.A.S. din Satu Mare, Dorolț și Odoreu la strîngerea noii recolte.. PENTRU CREȘTEREA ȘEPTE­­LULUI ȘI ASIGURAREA BAZEI FURAJERE. La sediul Sfatului popular raional Cehu Silvaniei a avut loc ieri o ședință a comitetu­i­lui executiv. Membrii comitetului au analizat felul cum se dezvoltă șeptelul în G.A.C. și întovărășirile din raion, precum și un­ele proble­­­m­e în legătură cu asigurarea fu­rajelor necesare, mai ales a fu­­­rajelor pentru siloz, 44 DE PROPUNERI DE INO­VAȚII LA ÎNTREPRINDEREA ORĂȘENEASCA MIXTA DIN SA­TU MARE. De la începutul anului și pînă ieri, la întreprinderea oră­­­șenească mixtă din Satu Mare au fost înregistrate 44 de propuneri de inovații. Din acestea 20 au fost acceptate, iar 9 aplicate în pro­ducție. Valoarea economiilor ante­­calculate se ridică la suma de 278.000 lei. PIONIERII LUCREAZĂ LA ÎN­TREȚINEREA PUIEȚILOR. Pio­­nierii din orașul Sighet participă zi de zi la diferite acțiuni de in­teres obștesc. In cursul zilei de ieri peste 150 de pionieri din oraș au muncit la întreținerea puieților din pepiniera ocolului silvic. Tot ieri, 140 de țineri din oraș au șo­­cit la săparea gropilor pentru si­,­loz la G.A.S. din Sighet. CONFERINȚA. Casa de cultură a sindicatelor, în colaborare cu Filiala S.R.S.C. Baia Mare, a­­nunță pentru mîine conferința­ „Perspectivele mineritului în ora­șul Baia Mare în lumina sarcini­lor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului“. Conferința se va ține la orele 19 în sala casei d­e cultură și va fi urmată de un film artistic. ei/mrJh/’ Timpul probabil de mîine. Vre­me frumoasă și călduroasă cu ce­rul noros după-amiază. Vînt po­trivit din nord-est. Temperatura în creștere, noaptea va fi cuprin­să între 14 —20 grade, iar ziua între 24.-32 grade.. H :■*( Toată atenția executării lucrărilor de recoltare și treieris Situația pe regiune Potrivit ultimei situații statistice, pînă ieri pe cuprinsul regiu­nii noastre s-a efectuat recoltatul cerealelor păioase de pe 81 la su­tă din suprafața cultivată. In raioanele Cărei și Tășnad această importantă lucrare agricolă este pe terminate. In raioanele Satu Mare și Șomcuta Mare au mai rămas de recoltat cerealele păioase de pe cîte 2.000 hectare. Cu totul nesatisfăcător este ritmul recoltărilor în raioanele de munte. In prezent nu se mai poate afirma că în sa­tele maramureșene grînele nu sînt coapte. Totuși, în raionul Sighet secerișul s-a efectuat pînă în prezent într-o proporție de numai 15 la sută, iar în raionul Vișeu — abia 5 la sută. Și mai nesatisfăcătoare este situația treierișului. Decalajul ma­re ce există între treieriș și seceriș în toate raioanele denotă că nu este folosită pe deplin capacitatea agregatelor de treier. Cum altfel s-ar putea explica faptul că, de pildă, în raionul Cehu Silvaniei, un­de secerișul s-a efectuat în proporție de 90 la sută, încă nu s-a treierat nici măcar un procest din grînele recoltate? Trebuie să sub­liniem că aproape aceeași situație există și în raioanele Șomcuta Mare, Oaș, Satu Mare. Se știe că paralel cu secerișul și treierișul trebuie să se execute alături de vară pe toate miriștile. Ritmul acestei lucrări agricole poate fi­­ mai intens pentru că tractoarele pot lucra fără pic de în­trerupere. Dar din ultima situație statistică rezultă că, deși recolta­tul pe regiune s-a efectuat în proporție de 81 la sută, alături de va­ră s-au efectuat numai pe 18 la sută din suprafețele eliberate de culturile păioase. Acestea dovedesc că nu au fost antrenate pretutindeni toate forțele în campanie. Trebuie luate măsuri urgente și eficace pentru înlăturarea acestei deficiențe. In lupta pentru strîngerea și înma­­gazinarea fără pierderi a recoltei de grîne, orice clipă trebuie fo­losită cu maximum de randament. Rămași în urmă Timpul prielnic din ultimele zile este­ folosit cu tot mai multă chib­zuință în gospodăriile colective din raionul Cărei pentru impulsi­­­onarea treierișului. Astfel, colecti­viștii din Marna se situează în fruntea raionului, fiind pe termi­nate (95,7 la sută) cu treierișul. Obținînd o producție de 1700 kg grîu în medie la ha, după ce și-au achitat­ obligațiile contractuale că­tre stat, ei au împărțit drept a­­vans­ la zi­ muncă cîte 5 kg grîu. Avansate sînt la treieriș și gospo­dăriile colective din Berea (70,4 la sută), Portița (66,6 la sută). Colectiviștii din Foeni au treierat griul de pe o suprafață de 230 ha (50 la sută din întreaga supra­față cultivată cu cereale). Este adevărat că în Moftinu Mic, Sînmiclăuș, Crișeni etc. sunt oarecum alte condiții. Totuși dife­rențele sunt prea mari. Nu-și poa­te găsi justificarea faptul că în aceste sate încă la data de 31 iu­lie nici nu începuse treierișul. Mult rămași în urmă sînt și cei din Terebești, unde pînă la ace­eași dată s­au la sută, iar la treierat doar 4,2 Ghirolt 1,3 la sută. Organele raionale trebuie să ia măsuri pentru a sprijini efectiv pe cei rămași în urmă cu muncile de recoltare și treieriș. MECANIZATORII IN­FRONTE In gospodăriile agricole colecti­ve din Urziceni, Berveni, Foeni, Ghenci și Petrești din raionul Că­rei își desfășoară activitatea: bri­găzi permanente de tractoare de la S.M.T. C­arei. Aceste brigăzi au în dotare 30 de tractoare, 7 com­bine, 9 semănători de 1 porumb, cultivatoare și alte mașini și uti­laje cu ajutorul cărora execută lu­crări agricole la un înalt nivel a­­grotehnic. Ca urmare, în aceste gospodării se obțin recolte tot mai bogate. In acest an, de pildă, acum cînd treierișul se desfășoa­ră din plin, primele calcule arată că aci se obține la hectar o pro­­ducție de­ peste 2.000 kg grîu, iar de pe unele parcele 3.000 și chiar­ 3.500 kg la hectar. Cu s­prijinul prețios al harnici­­lor mecanizatori, pînă în prezent în aceste gospodării s-a treierat recolta de pe suprafețe ce totali­­zează peste 800 ha și s-au execu­tat arături adinei de vară ,pe a­­proape 1.000 ha, întinse suprafețe însămînțîndu-se cu plante furajere. Fruntașă este brigada permanen­­ta ce, lucrează pe ogoarele­ gospo­dăriei agricole colective, din Urzi­ceni, condusă de Nagy Abel, care și-a realizat planul cam­paniei de vară în proporție de peste 55 la sută și aceea condusă de Kínczler Balazs de la G.A.C. Berveni, care S-a realizat planul campaniei de vară în proporție de 30 la 1 sută. 5.370 conferințe Filiala S.R.S.C. Ba­ia Mare desfășoară o rodnică activitate. In primul semestru a. c. s-au obținut noi suc­cese de seamă. Secții­le științifice au elabo­rat 43 de conferințe pe cele mai diverse te­me. Cei 1.100 de confe­rențiari recrutați din­tre cei mai buni ac­tiviști de partid și de stat, ingineri, profesori, juriști, medici, con­ducători din econo­mie au ținut în ora­șele și satele regiunii 5.370 de conferințe pe teme din domeniul in­dustriei, agriculturii, as­tronomiei, științelor so­ciale și de politică in­ternațională. Conferin­țele au fost audiate de peste o jumătate de mi­lion de oameni ai mun­cii. Numai la sate au fost ținute 2.224 con­ferințe care au fost audiate de peste 250.000 cetățeni. La cele 779 de conferințe pe teme de politică internaționa­lă au participat­­ pes­te 75.000 de oameni. In cadrul universități­lor populare au fost ținute, peste 670 de lecții. Brigăzile știin­țifice au: făcut, 78 de deplasări ■ în­­ întreprin­deri și la sate, ■ răspun­­­zînd la peste­­ 1.700 întrebări . Subfilialele cu cea mai rodnică activitate în această perioadă au fost acelea din Satu Mare, Tîrgu Lăpuș și Cehu S­ihaniei. Colaborarea intre marile întreprinderi producătoare de mașini și in­dustr­ia locală se dezvoltă pe zi ce trece tot mai mult. Astfel, întreprinder­ea de industrie locală .,Cloșca“ din Baia­­ Mare produce Pentru întreprinderile „Steagul roșu“ Orașul Stalin, „Unio“ Satu Mare etc. IN FOTO­­GRAFIE: Matrițeru Teodor Durajinschi, Vasile Roatiș, Gheorghe Martin, șef de secție, Ioan Sas și­icolae Sándor discuta despre măsurile de îmbunătățire a ridicătorului de geam pentru autocamion­ "Au trecut mai bine de cinci , ani d­e cind a fost­­ constituită brigada de producție nr. 11 de la fabrica „Unitatea“ din Si­ghet. Poate chiar și virsta a­­cesteia m.a îndemnat să o vi­zitez la locul de producție. Și acum, cind scriu aceste rinduri, simt bucuria ce mi-a făcut-o a­­ceastă intîlnire. Secția tricotaj nr. 1 unde lucrează brigada este mare și luminoasă, care domnește In plus, curățenia aici te obligă neapărat să te gindești la grija pentru frumos, pentru munca omului. Cu toate că o­­ brigadă lu­­crează șase băieți, responsabilul acesteia este o fată înaltă, cu buclele negre, cu ochii ca mura. A împlinit abia 18 ani. In schimb, in privința experienței conducerii unei brigăzi dove­dește o mult mai mare maturi­­tate. Atunci, în 1955, cind Ro­zalia Székely a venit în această fabrică poate nimeni n-ar fi crezut. Era scundă, cu o înfă­țișare copilărească și privea curioasă la mașini și la oamenii care le mînuiau. Rozalia a dorit să devină și ea tricotoare și a reușit. Nu forța brațelor i-a îm­plinit vocația, ci forța voinței. Și nu puțini sînt aceia care știu că fetița timidă, neindemîna­­tică de acum cinci ani este azi nu o tricotoare oarecare, ci una harnică și pricepută. Oamenii care­­ au înconjurat-o, membrii de partid și utemiștii sunt plini de grijă pentru ea. Rozalia Székely a cucerit tainele trico­tatului numai și numai sub pri­virile și îndrumarea acestora. Un an i-a fost chiar suficient pentru a dovedi că și-a însușit meseria aleasă. Sirguința de care a dat dovadă i-a adus pri­mul ei titlu. In 1956 a fost a­­leasă ca responsabila brigăzii. Cei din brigadă au avut la început impresia că noua lor brigadieră trebuie să fie o fată ursuză și rea. își ridica de multe ori privirea de pe­ mașinta ei și și-o îndrepta apoi cu agerime cind la unul cînd la altul. De multe ori privirea de pe mașina studiind parcă mișcările fiecă­ruia și se tot gindea la ceva. Cei nouă credeau că poate are vreun necaz. După cîteva zile Rozalia și-a adunat brigada ținîn­d o scurtă consfătuire. Le-a spus atunci tot ce observase ea că nu mer­ge bine și lipsurile pe care și le notase într-un carnețel, erau prietene foarte bune. Deși n-a putut să nu spună că Ida Oros și Irina Goia din neglijență fac prea mare risipă de tină, că prea des rup acele de la mașină, că din cauza plimbărilor nu-și în­deplinesc planul. „Gîndiți-vă că suntem­ ca o familie — le-a zis Rozalia. Majoritatea muncim bi­ne, dăm tricotaje de calitate, fa­cem economii de materiale, cîș­­tigă­m mai bine. Dar oare tu Ida n-ai putea face mai mult? Uite, în luna aceasta ai primit cu o sută și ceva mai puțin de­cât Floarea Godja. De ce? Ai muncit mai puțin și mai slab...“ însemnările pe care le nota­se în carnet pot fi o oglindă a unei activități rodnice și a vieții celor zece oameni constitu­iți într-o brigadă. Anii au tre­cut și fiecare din ei au adus Rozaliei noi satisfacții. Toți cei din brigadă se intrajutorează in muncă. Dacă unul face vreo greșeală, celălalt o sesizează, a­­poi împreună o repară... După Congresul partidului, în toate secțiile fabricii au apă­rut noi lozinci mobilizatoare, care cheamă pe tricoteri să lup­te pentru a realiza cu­ mai mul­te economii. — Ce economii să mai fa­cem? — ziceți unii. La noi în bri­gadă toate rezervele sînt folo­site. Că se mai întîmplă să se rupă cîte un ac sau să fie cite un deșeu, e oarecum și normal, că doar așa e unde se mun­cește. Rozalia Székely și majoritatea celor din brigadă au fost insă de altă părere: „Acele se rup doar din neatenție, deșeurile­ se fac la fel. Trebuie să fim cu o­­chii in patru și să nu dăm oca­zie la așa ceva". Membrii bri­găzii au înțeles rostul acestor cu­vinte și au început să lucreze mult mai gospodărește. In luna iulie, de pildă, săgeata de pe graficul de producție al brigăzii a­ urcat pină in dreptul cifrei 130. Pentru fiecare mașină se scot din magazie trei ace pe zi. Foarte atenți, membrii brigăzii consumă doar două ace, iar u­­nul îl economisesc. Deci zece oameni, zece ace economisite. Asta ar veni cam 20 iei economii pe zi. Nu­-i mult, dar totuși sunt bani economisiți. La consu­mul de tină însă economiile sunt mai mari. In fiecare zi cei zece economisesc lună din care se poate confecționa un pulovăr. Carol Korzsuk și Floarea Oros zic că aceste economii pot in­­că să crească. Și vor crește cu siguranță! Lupta pentru calitatea tricotajelor, pentru ieftinirea pre­țului lor de cost este una din cele mai de seamă obiective ale brigăzii. La aceasta s-a anga­jat Rozalia Székely in fața or­ganizației de partid cînd a fost primită în grndul candidaților de partid. PAUL CRESULA FILE DE REPORTER B­R­I­H­A. D­i­|

Next