Pentru Socialism, septembrie 1960 (Anul 11, nr. 2061-2086)
1960-09-01 / nr. 2061
«( Oamenii muncii își exprimă deplina adeziune față de politica externă a partidului și guvernului 'Lucrurile sesiunii extraordinare a 'Mării 'Adunări Naționale a R. P. Române au stîrnit un viu interes. Oamenii muncii își exprimă deplina adeziune față de politica externă a partidului și guvernului prezentată în 'Raportul tovarășului 'Gheorghe Gheorgiu-Dej cu privire la situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romînei 1 1 1 •" De asemenea, într-o serie de întreprinderi, instituții, gospodării de stat și colective, cluburi muncitorești din regiune. Raportul a fost audiat în colectiv la radio,sau citit din presă. In multe locuri agitatorii au organizat convorbiri cu oamenii muncii pe principalele teme ale Raportului. Știrile primite de pe cuprinsul regiunii noastre subliniază 'deplina adeziune și hotărîrea oamenilor, muncii 'de a lupta din toate puterile pentru infăptuirea politicii partidului și guvernului, . vla Star La uzinele „Hutira Dezideriu“ Miercuri, 31 august, orele 10. Muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii uzinelor mecanice „Hutira Dezideriu“ Baia Mare au intrat într-o scurtă pauză. Incă dimineața agitatorii le-au adus vestea publicării Raportului cu privire la situația internațională și politica externă a R.P.R., prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunării Naționale. Turnătorii, forjării, lăcătușii, strungarii, frezarii, s-au interesat cu vie atenție de cuprinsul Raportului. — 11 discutăm în pauza de lă orele 10, au anunțat agitatorii. Și, într-adevăr, după consumarea alimentelor antidot, au venit agitatorii cu ziarele. In secția turnătorie, Traian Toldaș citi cu glas tare. . .Convocarea în acest scop a organului suprem al puterii de stat subliniază marea însemnătate pe care partidul și guvernul nostru o acordă vieții internaționale și îndeosebi problemei dezarmării. Este un izvor de forța al puterii populare faptul că politica noastră externă se i identifică cu cerințele, și aspirațiile poporului, că ea se bucură de sprijinul activ al acestuia“. Și, pe măsură ce agitatorul continua citirea Raportului, expresia feței fiecărui exprimă o vie și vizibilă satisfacție. Politica de pace și coexistență pașnică promovată de țara noastră nu este dictată de considerente de conjunctură, ci este o orientare permanentă, luminată de farul învățăturii martist-leniniste, fundamentată pe aprecierea științifică a raportului de forțe și a tuturor factorilor care influențează mersul evenimentelor pe Arena Internațională. r Ne exprimăm deplina adeziune față de această politică înțeleaptă promovată de țara noastră și de întregul sistem socialist internațional, în frunte cu marea și invincibila Uniune Sovietică — a arătat în cuvîntul său inginerul Cornel Pavel. In fiecare secție, și-au exprimat profundul muncitori atașament față de politica partidului și guvernului nostru, față de principiile coexistenței pașnice. Ei au reliefat faptul că dezarmarea generala și totală este, într-adevăr, o sarcină urgentă și realistă. — Uzina în care lucrez, a spus frezorul Simion Botoș de la secția mașini-unelte, este construită în anii puterii noastre populare. Pe urmă, ca atîtea alte sute și mii de muncitori din țara noastră, m-am mutat și ea recent într-un apartament nou. Ca sa putem construi și pe viitor cu mai multe uzine, cu mai multe locuințe elegante și confortabile, avem nevoie de liniște, de pace trainică, durabilă. Dacă imperialismul va încerca să ne răpească cuceririle noastre revoluționare, noi, oamenii muncii, ne vom ridica toți ca unul la luptă și vom ști să dăm riposta cuvenită agresorului. La uzinele „1 Mai“ Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la uzinele „1 Mai“ din Baia Mare, au aflat prin posturile noastre de radio și din ziare despre conținutul Raportului „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Române“, prezentat de tovarășul Gheorghiu-Dej la sesiunea Gheorghe extraordinară a Marii Adunări Naționale. Ascultînd la radio, topitorii au urmărit cu deosebit interes textul Raportului tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. La discuțiile ce au avut loc cu acest prilej au lut parte topitorii Vasile Pop, Vasile Hogea, Vaier Ionuț, Ioan Fagnl, muncitoarea Iustina Vida, inginerul Gheorghe Lazăr, șeful secției, și alții. Toți au aprobat cu însuflețire politica externă a țării noastre, politică care are la temelie prietenia și alianța indestructibilă cu Uniunea Sovietică și celelalte țări ale lagărului socialist, cu care în strînsă unire luptă consecvent pentru înfăptuirea coexistenței pașnice, pentru dezarmarea generală și totală. Ei au înfierat acțiunile agresive ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele din Statele Unite ale Americii. — Noi, a declarat tovarășul Gheorghe Lazăr, luptăm pentru traducerea în viață a prevederilor Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului. Noi luptăm pentru a da patriei cît mai mult metal necesar construcției socialiste a țării noastre, a viitorului tot mai fericit al poporului nostru. Iată de ce, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, și noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii din uzinele „1 Mai“, aprobăm în unanimitate conținutul Raportului cu privire la situația internațională și la politica externă a țării noastre prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Agitatorul Traian Taloș de la Uzinele mecanice „Hutira Dezideriu“ Baia Mare, citind raportul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale a R.P. Rominc AU ÎNCEPUT EXAMENELE DE ADMITERE. In cursul zilei de ieri, la Școala medie din Tg. Lăpuș au început examenele de admitere în clasa a VIII-a pentru noul an de învățămînt 1960—1961. La examene participă un număr de peste 60 de elevi. Tot ieri după-amiază la Școala medie din Tg. Lăpuș au fost predate primele lecții elevilor din clasa a Xl-a care urmează cursurile serale. , i ., II EXCURSIE LA BUCUREȘTI. Comitetul orășenesc al femeilor din Baia Mare organizează nimic o excursie la București în care vor pleca peste 80 femei din întreprinderile, instituțiile și cartierele orașului Baia Mare. In drum spre Capitala patriei, excursionistele vor vizita Poiana Stalin, Doftana și alte localități. Excursia va dura pînă la 6 septembrie. ADUNAREA UTEMIȘTILOR. Ieri, la gospodăria agricolă colectivă din Andrid, raionul Cărei a avut loc o adunare a organizației a U. T. M. Cu această a fost analizată activitatea ocazie comitetului U.T.M. de la alegere și pînă în prezent și au fost primiți noi tineri în organizația U.T.M. din gospodărie. MECI DE FOTBAL. Azi, pe stadionul „23 August“ va avea loc un meci de fotbal între echipele Dinamo Săsar Baia Mare și Topitorul Baia Mare în vederea verificării stadiului de pregătire a echipei pentru întîlnirea de duminică cu Recolta Cărei. Meciul are loc începînd cu orele 17.. Timpul probabil de mîine. Vreme ușor instabilă, cu cerul schimbător, mai mult noros. Ploi temporare și sub forme de averse însoțite de descărcări electrice. Temperatura în ușoară scădere, minimele vor oscila între 10—16 grade, iar maximele între 22—28 de grade. Vint slab din sectorul vestic. f Anul XI, Nr. 2061 I Jol, I 1 septembrie 1960 | Succese ale colectiviștilor din satul Ady Endre V * $ 4 pag. — 20 banl | ooooooooooooooo^oo^o Tfr ★ ★ - | -------i .. iW . Recuiia peste așteptari O dată cu prima zi din a două decadă a lunii trecute a început treieratul griului și în cadrul tinerei gospodării colective „23 August“ din satul Ady Endre, raionul Tășnad. La această dată însă toată recolta, de pe cele 168 de hectare cu grîu, era la arie în stoguri, așa că batoza (cu excepția primelor zile cînd s-au înregistrat unele defecte, iar munca a fost mai slab organizată), a lucrat din plin întrecerea pornită între cele două schimburi a dus la depășirea normei zilnice planificate pe bactoză. De exemplu, schimbul din ziua de 20 august ( din care evidențiem îndeosebi pe Ludovici Funckenhauzer și Gheorghe Vancea P.) și-a depășit planificatul cu 6.000 kg grîu treierat. Recolta totală obținută la terminarea treierișului a fost mai mare cu peste 40.000 kg decît jașteptările în* tarife, de stogul de Experiență formmat din părți egale de grîu de peste tarlalele și treierat îri prima . Acest fapt a făcut de altfel să se mărească ulterior, și cantitatea de grîu stabilită ’drept avans de 40 la sută* tu încă unu kilogram pentru fiecare zi-muncă. - inițiativă și 100 zile-muncă economisite Ultimele patru stoguri de grîu nu au fost clădite, cum era normal, pe locul stabilit pentru arie, ci la marginea dinspre sat a pășunii.’ Aici se construise mai înainte un saivan modern (de 40 pe 10 metri) ce urmează să adăpostească pe timp de toamnă și iarnă cele 430 de oi ale tinerei gospodării. Saivanul însă nu era gata; mai trebuia să fie acoperit cu paie. Cînd batoza a ajuns la stogurile amintite, cele două brigăzi de cîmp conduse de Gheorghe Balog și Alexandru Babos au inițiat o acțiune demnă de toată lauda. Paiele de la batoză, în loc să fie făcute stoguri, au fost duse lîngă saivan și de acolo date colectiviștilor care au învelit saivanul. In acest fel, o dată cu terminarea treierișului, echipele de la batoză au terminat și învelirea saivanului. După calculele unor fruntași în această acțiune, (Ian Levay, Gavril Moldovan și Iosif Doboș) s-au economisit mai bine de 100 zile-muncă. Recoltează cînepa .Odată cu terminarea treierișului în satul Ady Endre, sat colectivizat, se apropie de sfîrșit și arăturile de vară pe suprafața eliberată de păioase. In aceste condiți, colectiviștii au început recoltatul cînepii semănată pe 30 hectare conform contractului încheiat cu fabrica din Berveni. — Avem o adevărată pădure de cînepa, se bucură președintele Nicolae Sabău. Cred că nici un mănunchi din această cînepa nu va intra în categoria a IlI-a și probabil nici în a II-a... Toată-i de calitatea I.. Colectiviștii au evaluat recolta lor de cînepa de pe cele 30 hectare la circa 18 vagoane și sînt hotărîți să termine recoltatul în aceste zile. Pînă în prezent la recoltat s-au evidențiat în special colectivistele Elisabeta Vancea, văduva Raveica Barnovici, Elisabeta Onocean și altele. ▼» j Hotărârile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române I. Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române, întrunită în zilele de 30 și 31 august a c., înn Sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar i al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale cu privire la situația intențională și politica externă a guvernului Republicii Populare Romîne.[ II. [] Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române hotărăște ca delegația Republicii Populare Române la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. , j - Cuvîntarea tovarășului ION GHEORGHE MAURER, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale TOVARĂȘI DEPUTAȚI ȘI DEPUTATE. Am ascultat cu toții, cu un deosebit interes raportul prezentat feri de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej despre:„Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Romîne“. Acest raport a făcut o profundă fanaliză a factorilor, principali care determina evoluția vieții contemporane, a definit cu claritate și vigoare caracterul constructiv al politicii noastre externe, a exprimat avîntul, impetuozitatea cu care poporul romîn, constructor al socialismului, apără cauza păcii. " In zilele noastre, problema coexistenței pașnice a țărilor cu orînduiri sociale diferite a devenit problema centrală a relațiilor internaționale. Stabilirea poziției față de coexistența pașnică are o însemnătate capitală atît pentru orientarea politicii externe a fiecărei țări, cît și pentru politica Sa internă.fi îmi Așa cum' ’se’ subliniază puternic raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, 'Republica Populară Romînă este o putere a păcii, datorită caracterizicii orînduirii sale economice și sociale. Ea și-a îndreptat și își îndreaptă eforturile, toate mijloacele spre dezvoltarea industriei, a Tamurilor pașnice ale economiei. Spreconstrucția de locuințe și de școli, reducerea impozitelor, continua ridicarea nivelului spre de trai al populației. Socialism înseamnă dezvoltarea fără precedent a forțelor de producție,înflorirea științei și culturii, în scopul creării unui mare belșug de bunuri materiale și spirituale pentru mase. Tocmai acestea sunt obiectivele trasate de Congresul al III-lea al partidului nostru, obiective care nu pot fi atinse decit în condițiile unei păci durabile. De aceea în politica externă, țara noastră, călăuzindu-se după principiile coexistenței pașnice, se orientează spre dezvoltarea colaborării economice, culturale, științifice cu celelalte țări, a militat și militează cu sinceritate, cu consecvență pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor, litigioase. Piatra unghiulară a politicii externe a Republicii Populare Române o constituie alianța de nezdruncinat, colaborarea economică multilaterală, relațiile de asistență mutuală cu țările sistemului mondial socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, glorioasa constructoare a comunismului. întregul popor român acordă o înaltă prețuire politicii constante de pace dusă de Uniunea Sovietică, caracterului ei științific bazat pe analiza profundă a ceea ce este esențial în lupta pentru preîntîmpinarea războiului, spiritului ei dinamic, ofensiv, principialității cu care demască pe adepții „războiului rece“. Politica externă a țărilor socialiste s-a impus în mintea și în inima majorității oamenilor ca o politică care are ca țel suprem apărarea păcii, ea a determinat profunde schimbări pozitive în atitudinea și mentalitatea opiniei publice din occident, a întărit prestigiul sistemului socialist mondial și al ideilor socialismului. Ca putere iubitoare de pace, Romînia și-a adus contribuția sa în cadrul lagărului socialist, în activitatea diverselor organisme în internaționale, în spațiul geografic în care se află situată, pentru însănătoșirea relațiilor internaționale. Așa cum au arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul său, țara noastră a adus contribuția ei la rezolvarea unor probleme importante ,sprijinind propunerile Uniunii Sovietice pentru destindere în relațiile internaționale, pentru încetarea experiențelor nucleare, realizarea dezarmarii, rezolvarea problemei germane în spiritul păcii, manifestîndu-și în același timp inițiativa pentru promovarea unor relații de bună vecinătate și de colaborare multi- laterală între statele din Balcani, ani După cum am văzut, în ultimii s-au dezvoltat schimburile culturale, științifice și tehnice ale R.P. Române cu diverse state ale lumii. Noi pornim de la ferma convingere că reciproca cunoaștere a culturii pusă în slujb a idealurilor umaniste, capodoperele artei și literaturii mondiale, toate valorile spiritului care cultivă ideile păcii și progresului sunt un excelent mijloc de Cunoaștere și prețuire reciprocă a popoarelor. In același timp, noi ne pronunțăm pentru extinderea schimburilor științifice, pentru însușirea reciprocă a tot ceea ce reprezintă descoperire și cucerire modernă în știință și tehnică, servind cauza ridicării nivelului de trai al popoarelor, ușurării muncii omului.Acordurile culturale și științifice încheiate de R.P.R., ca și cele de ordin economic, sunt o mărturie a voinței guvernului nostru de a promova și dezvolta acest ansamblu schimburi care contribuie la o mai bună înțelegere între state, la înflorirea civilizației umane’. Datorită acestei politici cari* secvențe de pace, Romînia a devenit în anii noștri o putere politică respectată, suverană și independentă, ori rin serios prestigiu Internațional, factor activ al păcii. Considerînd că orice stat are o serioasă răspundere cursului evenimentelor în orientarea internaționale, Republica noastră va continua să militeze, neabătut, pentru triumful principiilor coexistenței pașnice.Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este o nouă și puternică confirmare a acestei linii consecvente în politica noastră externă. Deși principiile coexistenței pașnice, recunoscute ca singurele raționale de către popoare, sînt principii ,după care ar trebui să se călăuzească în mod normal relațiile tuturor statelor, există însă imperialiste care exercită încă forțe puternică influență asupra politicii externe a unor puteri occidentale, dispun de prîghii și mijloace economice, propagandistice și militare cu care încearcă să se împotrivească din răsputeri destinderii internaționale, statornicirii unor relații firești, bazate pe încredere între state, la fel cu săvîrșirea unei serii Pade acțiuni agresive, menite să otrăvească atmosfera internațională. . (Continuare în pag. 4-a.) In comuna Borșa Prin grija conducerii cooperațivei de consum din comuna Borșa, raionul Vișeu, zilele trecute a fost înființată în centrul comunei o nouă unitate de desfacere. Este vorba de unitatea de desfacere a legumelor, zarzavaturilor și a fructelor. Noua unitate este aprovizionată în permanență cu fructe și zarzavaturi proaspete și în cantități îndestulătoare.BAIA SPRIE. Sub îndrumarea comitetului de partid, în urma realizărilor remarcabile oamenii muncii din obținute de exploatarea minieră „Iozsa Beta“ Baia Sprie în îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, comitetul sindical a organizat o reușită excursie la „Izvoare“ In mijlocul pitoresc al naturii de pe Igniș, familiile muncitorilor mineri și flotatori, împreună cu Prin înființarea acestei noi unități de desfacere, numărul total al unităților cooperatiste din comună se ridică astăzi la 28. Cu ajutorul sfatului popular comunal, unitatea de desfacere pîinii, care se afla instalată într-un local necorespunzător, a fost mutată într-unul curat și reamenajat. Gh. Codrea familiile inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor au petrecut o zi plină de voioșie și de destindere. Printre cele peste 100 de persoane care au luat parte la excursie se aflau fruntași în producție ca minerul șef de echipă Ștefan Drinkal, prim-flotatorul Gavrilă Danciu cu familiile lor și mulți alții. Victor Nemeș La „Izvoare“ V ietem lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale Miercuri dimineața ami continuat lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a R.P. Române. Ședința a fost deschisă de tovarășul Constantin Pîrvulescu, președintele Marii Adunări Naționale. S-a trecut la discuția asupra raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.G. al P.M.R.. .. membru al Prezidiului Marii ;• Adunări Naționale, privind: „Situația internațională și politica externă a Republicii Populare Române“. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Prezidiului « Marii Adunări Naționale a R.P. Române. Subliniind că actuala dezbatere din cadrul Marii Adunări Naționale în legătură cu situația internațională și politică externă a Republicii Populare Române demonstrează avîntul impetuos cu care poporul nostru apără cauza păcii și hotărîrea țării noastre de a milita ca șî pînă acum pentru promovarea coexistenței pașnice, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a propus în numele Prezidiului Marii Adunări Naționale și a guvernului ca în fruntea delegației romîne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. ,să fie desemnat tovarășul Gheorghe II Gheorghiu-Dej. Propunerea a fost primită de deputații Marii Adunări Naționale cu puternice și îndelungate I I aplauze. In continuare au luat cuvîntul I la discuții deputații: Victor Bolojan, circumscripția electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionașcu, circumscripția electorală Fundulea, regiunea București, Ioan Moldovan, circumscripția electorală Filimon Sîrbu, orașul București, general de armată Iacob Teclu, circumscripția electorală Buziaș, regiunea Timișoara, Nicolae Micșan, circumscripția electorală Coșereni, regiunea București, Anton Breitenhofer, circumscripția electorală Săcălaz, regiunea Timișoara, Virgil Trofin, circumscripția electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscripția electorală Hîrlău, regiunea Iași, Maria Rosetti, circumscripția electorală Călimănești, I , regiunea Pitești. După o scurtă pauză, primită cu vii aplauze, a luat cuvîntul I tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Consiliului Central al Sindicatelor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuții deputații Ludovic Takacs, circumscripția electorală Luduș, regiunea Cluj, Agripina Chișcă, circumscripția electorală Buhuși, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscripția electorală Balotești, regiunea București, Stanciu Stoian, circumscripția electorală Buzău-Vest, regiunea Ploești, Nicolae Dașcovici, circumscripția electorală Alexandru Sahia, orașul București, Mihail Ralea, circumscripția electorală Huși, regiunea Iași. Primit cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunării Naționale, deputatul Mihail Cruceanu, președintele comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adunare Națională a raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la situația internațională și politica externă a guvernului Republicii Populare Romîne. Marea Adunare Națională aprobat în unanimitate raportul a prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a arătat că avînd în vedere importanța deosebită a sesiunii a 15-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care urmează să dezbată problema dezarmării generale și totale, precum și alte probleme internaționale de importanță deosebită, în ședința comună a Prezidiului Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne din 31 august a. s-a hotărît să se supună spre aprobare Marii Adunări Naționale ca delegația Republicii Populare Romîne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate o hotărîre prin care aprobă această propunere. Tovarășul Constantin Pîrvulescu a declarat apoi închise lucrările sesiunii extraordinare a Marii, Adunări Naționale., (Agerpres)’.