Pentru Socialism, aprilie 1962 (Anul 13, nr. 2553-2578)

1962-04-13 / nr. 2563

2 Plantarea pomilor - o acțiune care trebuie terminată în cel mai scurt timp___ in primăvara aceasta gospodăriile agricole colective din regiunea Maramureș plantează peste 184.000 de pomi fructiferi. Această acțiu­ne, — care va duce la folosirea unor însemnate suprafețe de teren situat pe pante, supus ero­ziunii și impropriu pentru cultura cerealelor,­­ are o mare însemnătate pentru consolidarea economico organizatorică a gospodăriilor colec­tive. Ea va permite acestora să dezvolte po­micultura și să realizeze astfel însemnate ve­nituri bănești prin valorificarea pe bază de contract a unor cantități tot mai mari de fructe, Iată de ce organizațiile de partid și consiliile de conducere ale gospodăriilor co­lective trebuie să acorde cea mai mare atenție grăbirii lucrărilor de plantare a pomilor. A­­ceasta cu atît mai mult, cu cit timpul este înaintat. Pînă la 12 aprilie a.c. în întreaga regiune s-au plantat peste 70.000 de pomi, ceea ce re­prezintă peste 40 la sută din plan. In afară de raionul Cehu Silvaniei și ora­șul Baia Mare, unde plantările sînt mai avan­sate, celelalte raioane sînt încă rămase in urmă la această lucrare. Deosebit de întîrziate sînt aceste lucrări în raioanele Cărei, Oaș și Șomcuta, unde sînt de plantat între 20.000— 30.000 de pomi și au fost plantați abia 3.300— 4.400 de pomi. Trebuie spus că în raioanele Oaș și Șomcuta mai este de ridicat de la pepi­niere un număr însemnat de pomi. Astfel, în timp ce gospodăriile colective din Cehu Sil­­vaniei, Tg. Lăpuș, Sighet și altele au ridicat toți sau aproape toți pomii ce le-au fost re­partizați, cele din raionul Șomcuta n-au adus decit 7.000 de pomi din cei peste 30.000 plani­ficați, iar din Oaș numai 7.600 din 19.400 de pomi. După cum se știe, plantarea pomilor tre­buie să se facă în primele zile ale primăverii, astfel ca procentul de prindere să fie cut mai ridicat. Umezeala existentă în sol creează condiții optime pentru plantarea pomilor. Este deci necesar ca organizațiile de partid și consiliile de conducere ale gos­podăriilor colective să ia de îndată mă­suri pentru a ridica de la pepiniere toți pomii ce le-au fost repartizați, grăbind totodată lu­crările de plantare fără să neglijeze însămîn­­țările de primăvară. Inginerii agronomi tre­buie să îndrume pe toți colectiviștii in buna executare a lucrărilor de plantare, incepînd cu pichetatul, săpatul gropilor și plnă la planta­rea propriu zisă, ca să se asigure acestei ac­țiuni un succes deplin. In raionul Lăpuș In planurile de producție ale gospodăriilor colective din raio­nul Lăpuș este prevăz­ută "sta­­rea cu pomi fructiferi a unei suprafețe de 180 de hectare. Pînă la data de 11 aprilie s-au plantat 13.100 de pomi fruc­tiferi pe o suprafață de 108 hectare. In fruntea acestor lucrări s-au situat gospodăriile colective din Dealu Mare, care a și realizat planul plantărilor de 2.050 pomi fructiferi. De ase­menea, au terminat cu plantările gospodăriile colective din Vima Mare (1.211 bucăți), Brebenii (1.050 bucăți) și altele. La gospodăria colectivă din Coruieni este în curs de termi­nare plantarea a 15.000 bucăți coacăz negru și a 2.040 de pom­i fructiferi. In ziua de 11 aprilie echipa pomicolă condusă de Lau­­rențiu Indre a început plantările în cele 1.600 gropi care au fost săpate de către colectiviști. 10 aprilie. In Medieșu Aurit — o dată cu primăvară — o parte din colectiviști, tineri­ii vîrstnici, în frunte cu comuniștii și depu­tații, au­­ unit-o în zori spre dea­lul viilor. Fiecare purta cazma sau lopată. Toată ziua ei au lu­crat la săpatul gropilor pentru pomi. A doua zi ei au plantat în cu ani in urmă, înainte de uni­­rea ogoarelor mici, fărîmițate — despărțite de zecile de haturi — în­­tr-o mare gospodărie agricolă co­lectivă, o bună parte din ogoa­rele celor din Turulung, și mai ales cele în pantă, erau lăsate in paragină. Zeci de fîșii, ce măsu­rau mai bine de 50 de hectare, de cu primăvară, cînd sub soarele de martie se topeau ultimele pe­tice de zăpadă, și pînă toamna tir­­ziu, cînd din nou covorul alb al zăpezii le acoperea, erau presă­rate cu tot felul de mărăcini și buruieni. Gospodăria colectivă a înlătu­rat această situație și a luat mă­suri pentru folosirea terenurilor. Avînd la bază un plan bine chib­zuit, întocmit cu ajutorul cadre­lor de specialitate, în vederea valorificării mai economicoase a masiv 520 de pomi fructiferi. In după amiezile celor două zile la săpatul gropilor pentru pomii fructiferi au luat parte și 120 de pionieri și școlari. In total s-au săpat 1.500 de gropi pentru vii­torii pomi fructiferi. (Prin telefon de la V. LIBO­­TEANU). terenurilor slab productive co­lectiviștii au început să planteze aceste suprafețe cu pomi fructi­feri. Pe fîșiile In pantă, pe care cînd­­va predominau mărăcinii și bu­ruienile sălbatice, au început să se întindă frumoase livezi. Două, șase, treisprezece ha... in. fiecare an livada creștea. In 1960 gos­podăria colectivă din Turulung (Oaș) a ajuns la 21 ha livezi pe rod. Veniturile realizate în acest an prin valorificarea fructelor s-au cifrat la peste 67.000 lei. — înainte, spunea președinte­le gospodăriei, dacă noi scoteam un venit de 7—8.000 lei prin va­lorificarea fînețelor de pe aceste 21 ha eram mulțumiți, dar de multe ori nici atît nu obțineam. Veniturile din 1960, precum și cele din anul trecut, au demon­strat colectiviștilor cit de avanta­joasă este extinderea suprafețe­lor de plan­tații cu pomi fructiferi pe suprafețele în pantă, nepriel­nice culturii cerealelor. Convinși de acest lucru și tra­­ducînd in viață sarcinile trasate de Congresul al 111-lea al parti­dului privitoare la dezvoltarea pomiculturii pe terenurile proprii culturilor de cerale, im­co­lectiviștii din Turulung au pre­văzut un planul de producție pe anul în curs să extindă suprafa­ța livezilor cu pomi fructiferi cu încă 30 ha. Pe această suprafață se plantează circa 40.000 de meri și peri. Din cele 30 ha pe care și le-au propus să le planteze cu pom­i, 15 ha se plantează în această pri­măvară, iar restul de 15 ha vor fi plantate in toamnă. Totodată, întreaga suprafață va fi arată și insămînțată cu lupin. Peste cițiva ani gospodăria agricolă colectivă „Drum nou“ din Turulung va avea 50 de ha livezi pe rod. Veniturile ce vor fi obținute prin valorificarea re­coltelor de fructe vor depăși cu mult valoarea ce ar fi fost obți­nută în urma valorificării fîne­­țelor care acopereau cele 50 ha. V. SOFRONIE La G. A. C. din Turulung LIVEZILE VOR RODI PE 50 HECTARE In două zile Șeful echipei pomicole, din Co­ruieni, comunistul Laurențiu Indre, arată colectiviștilor cum se face plantarea unui pom. Așa muncim pentru îndeplinirea planului de producție In iarna aceasta, ca urmare a muncii politice desfășurate în sat, toti țăranii muncitori din Vama s-au unit în gospodăria colectivă. In locul gospodăriei co­lective mici, cu numai 96 de fa­milii și 187 de ha, avem acum în sat o gospodărie mare și puter­nică, cuprinzînd aproape 700 de familii cu o suprafață de peste 2.400 de ha.­­ Lărgirea gospodăriei ne-a im­pus și întocmirea unui nou plan de producție. Cu sprijinul spe­cialiștilor repartizați să sprijine gospodăria noastră, această sar­cină a și fost îndeplinită. Sub în­drumarea organizației de bază, la elaborarea noului plan de pro­ducție a fost atras și un număr important de colectiviști frun­tași. Prevederile planului nostru de producție sunt pe măsura posibi­lităților și a sarcinilor care ni se pun în față. Ne-am stabilit ca pe 363 de ha, din cele 1.227 de hectare arabile, să cultivăm po­rumb pentru boabe, în mare parte p porumb dublu hibrid. De pe o importantă suprafață ne-am promis să obținem cîte 5.000 kg de porumb boabe la hectar. Vom mai cultiva apoi floarea-soarelui pe 70 de ha, cartofi pe 60 de hec­tare, porumb pentru siloz pe 50 de hectare etc. " Am hotărît ca legumi­cultura, care ne poate asigura un venit de cel puțin 20.000 lei la hectar, să o extindem pe 10 hec­tare, avînd pentru aceasta pă­­mînt fertil în lunca rîului Taina. O puternică dezvoltare va cu­noaște încă în acest an și creș­terea animalelor. Ne-am propus ca prin folosirea judicioasă a cre­ditelor, cît și prin creșterea ra­țională a tineretului animal din prăsilă proprie, să ajungem pînă la sfîrșitul anului la un efectiv de 533 de bovine. La 286 de porcine, 1.300 ovine, 2.100 de păsări. Pro­ducția de lapte va trebui să ajungă la cel puțin 2.000 litri de fiecare vacă furajată. In urma valorificării unor can­tități sporite de produse pe bază de contracte cu statul, vom ob­ține în acest an un venit bănesc important, din care mai mult de jumătate din creșterea animale­lor. Planul de producție a fost adoptat cu entuziasm de aduna­rea generală. Acum se desfășoa­ră din plin munca pentru înde­plinirea prevederilor sale. O eta­pă importantă a acestei­­ bătălii o constituie campania însămîn­­țărilor de primăvară. Membrii gospodăriei au fost repar­tzați pe brigăzi, înnedinzindu -i se aces­tora atelajele, uneltele de mun­că, terenurile și sarcinile de pro­ducție, pe cît posibil în mod egal. Avem de arat o supra­față de aproape 600 de ha. 250 de ha din acestea vor fi arate cu tractoarele S.M.T. Gos­podăria are aproape 60 de atela­je, precum și plugurile necesare, un număr important de semă­nători și prășitori, care au fost reparate. Folosindu-le din plin, cu atelajele noastre putem ara zilnic pînă la 30 de hectare, ceea ce înseamnă că în 10—12 zile bune de lucru putem termina aratul. O chezășie în plus a suc­cesului nostru o constituie între­cerea socialistă pe care o desfă­șoară brigăzile și echipele gospo­dăriei ca răspuns la chemarea brigăzii conduse de Mihai Con­tra, care s-a angajat, printre al­tele, să depășească producția planificată la porumb cu 200 kg la hectar, cea de floarea-soarelui cu 100 kg, iar la cartofi să ob­țină în plus 1.000 kg la hectar față de plan. Consiliul de con­ducere al gospodăriei sprijină această Inițiativă și va populari­za operativ rezultatele întrece­rii, fruntașii ei, precum și me­todele lor de muncă. Concomitent cu însămânța­rile de primăvară, executăm și plan­tarea pomilor pe 8 hectare cu puiet­ de la pepiniera Lura. Sub conducerea organizației de bază, colectiviștii noștri sunt ho­­tărîți să muncească cu elan spo­rit pentru îndeplinirea tuturor prevederilor planului de produc­ție al gospodăriei colective. GHEORGHE CRĂCIUN președintele G.A.C. „1 Mai" din Same, raionul Qaa* _ PENTRU SafelAi ISM Tovarășii Ana Leșa și Andrei Buteanu de la Întreprinderea „Cloșca" din Baia Mare fac o ultimă verificare a cazanului, constatînd cu bucurie calitatea bună a execuției. O OoOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO' La Borșa ...anul acesta se vor adăuga 6 noi săli de clasă la școlile existente. In vederea termină­rii la timp a lucrărilor planifi­cate comitetul executiv al sfa­tului popular comunal a pro­curat 70 de bușteni de molid din care vor rezulta după debi­tare peste 25 m.c. cherestea. La această acțiune și-au adus con­­tribuția deputații Simion Malic, Ioana Danci Surdu, Ioan Ti­miș Cepărița, Petre Timiș Be­­șa și alții. (De la GH. BUZU­­RA). n acest an ...cooperativele de consum din regiunea Maramureș au achizi­ționat peste 3.000.000 de ouă. In fruntea acestei acțiuni se află cooperativele de consum din­­ raioanele Cared, Sighet, care au Satu Mare și achiziționat 607.000, 443.000 și respectiv 398.000 bucăți de ouă. Rezultate bune au obținut și cooperative­ Numărul cititorilor ...bibliotecilor care funcționea­ză în cadrul cooperativelor meșteșugărești din Baia Mare a ajuns la peste 500. Aceștia au citit în primul trimestru al anului aproximativ 2.000 de volume. In aceeași perioadă bi­blioteca U.R.C.M. s-a îmbogă­țit cu 200 de noi volume. (De la ELENA SLUȚ). Colectiviștii ...din Fărcașa, raionul Cehu Silvaniei, au început recent lucrările de întreținere în li­vezi. In cîteva zile cele două echipe ale brigăzii au curățit de rapăn și au văruit peste 1.200 de pomi fructiferi. S-au evidențiat colectiviștii Gheorghe Nistor, Silvia Mureșan, Terezia Balaj, Silvia Pop, Ludovic Bar­­tha și alții. (De la V. LAP­­ȘANSCHI). le din comunele Hodod și Să­­lățig din raionul Cehu Silva­­niei. (De la LOTICA ÜVE" GHES). c -60000000000000000000< PE SCURT din unitățile comerciale (De la subredacția din Vișeu). * Prin cele 194 de unități co­merciale din raionul Vișeu au fost desfăcute anul trecut cu 13,8 la sută mai multe mărfuri ca în anul precedent. La fel și sarcini­le din trimestrul I al anului 1962 au fost îndeplinite și chiar depă­șite. * La Baia Borșa nu se găsesc vase emailate pentru bucătărie, aparate de radio, becuri electri­ce, încălțăminte pentru copii, deși asemenea mărfuri există din abundență la bazele comerciale. * Cu sprijinul I.F. Vișeu s-au organizat mai multe spații comerciale la locurile de mun­că ale muncitorilor forestieri, chiar în pădure, cu scopul de a îmbunătăți deservirea lor. * In multe localități din raio­nul Vișeu anul acesta se vor da în folosință noi spații comercia­le. Printre aceste localități figu­rează: Baia Borșa, Repedea, Rus­­cova și altele. A. DALTA . SOOOOOQQQOOQOQOQOOOQOOOi Vineri f? -'--iile 1962 Cuvîntul brigăzii artistice Există brigăzi și brigăzi. Unora li se arată, in titlu, natura sau preocupările: de producție, de muncă patriotică ș.a.m.d. Esența o constituie insă avîntul colec­tiv, puterea de muncă și dăruire. Poate prin analogie, formația de artiști amatori menită să prezin­te programe antrenante, mobiliza­toare, exprimînd o atitudine față de aspectele de viață ale colecti­vului de muncă, a primit același nume: brigadă. E și aici o muncă intensă, o aspirație pasionantă pentru re­zultate pozitive. Frontul de lucru al unei asemenea brigăzi îl con­stituie insă cel mai dificil și mai minunat material: sufletul omu­lui, conștiința lui. Pretutindeni unde a susținut spectacole, brigada artistică a clubului întreprinderii miniere „Petre Gheorghe“ — Săsar a tre­zit vie animație. Ea a dus departe în regiune, și chiar pînă la Bu­curești, faima și succesele unor mineri fruntași, ca: Alexandru Șandor, Petru Horea și alții. Pro­gramele i-au fost comentate pre­tutindeni cu însuflețire, disecate pînă la amănunt, de unii cu ad­mirație („TU, dar bine le-a zis-o!“), de alții cu ciudă (pen­tru propriile greșeli, ce le erau comentate și „urzicate“). Suges­tiile brigăzii se dovediră pline de eficiență. Fruntașilor în muncă le-a insuflat elan, celorlalți do­rința de a le semăna. Cu­ despre neajunsurile semnalate, critica brigăzii a dat mai totdeauna re­zultatul scontat. S-a întîmplat, de pildă, cu așa-zisa poveste a scărilor din mină. In timp ce scările mineri­lor Horea, Braica și alții erau bi­ne întreținute, asigurind o depla­sare lesnicioasă pe ele, în secto­rul 5 erau alți mineri care nu-și făcuseră scări ca lumea, ceea ce le îngreuna mult munca. Briga­da artistică a trecut pe acolo, a observat, a notat în repertoriu, iar cînd a fost prezentat progra­mul toată lumea a înțeles că, aducindu-se pe scenă povestea cu scările, se țintea în fond mult mai departe, pe ridicarea produc­ției. După cum au arătat sâptă­­mînile următoare, ințeleseseră aceasta chiar cei in cauză. Cînd, în același program, mais­trul Liviu Darolui a auzit cîn­­tîndu-i-se un cuplet în care era asemuit cu un gondolier, legănîn­­du-se pe... valurile de spumă de la „cianurație“, a vrut, mai în­­tîi, să protesteze. Dar, chemin­­du-și înaintea ochilor aspectul secției pe care o conducea, s-a do­molit, dezarmat, din mori și ca­­zane spuma de minereu curgea pe jos cu îmbelșugare, ca pe fantastică mare de frișca cenu­o­șie... Urmarea a fost cea sconta­tă. Conducerea minei a luat toa­te măsurile, faptul a fost reme­diat. i­dei din comisia de inovații a întreprinderii ar fi uitat poate că, după trei luni de „somn“, se pronunțaseră intr-o singură șe­dință asupra a 41 de dosare cu pro­puneri, dacă aceeași brigadă nu ar fi captat în program și acest­a,amănunt“. La sesizarea ei, con­ducerea a hotărît reexaminarea dosarelor cu pricina, avertizînd totodată asupra ținerii cu prevxti­­tudine a ședințelor viitoare, fapt pe care comisia respectivă l­a notat și, în lunile din urmă, l-a respectat cu strictețe. Urmarea ? Trecerea deja la experimentarea unor valoroase propuneri, cana­­lizindu-se totodată eforturile pa­sionaților inovatori îndeosebi spre problemele-cheie ale producc­ției.­­ Cu asemenea dovezi, și cu atâ­­tea altele, ale eficienței progra­melor susținute, te întrebi pe bu­nă dreptate de ce totuși pentru întocmirea unui program trebuie să treacă luni de zile, cînd există forțe suficiente pen­tru ca frun­tașii întrecerii să fie popularizați, iar neajunsurile semnalate in în­treprindere să fie sesizate și ne­­intîrziat îndreptate. Obținerea unui loc fruntaș la concursul pe țară de anul trecut obligă această brigadă artistică să se mențină în pas cu viața, cu cerințele colec­­tivului de muncă. Trebuie culti­vate cu mai multă stăruință for­­mele operative de activitate, să nu treacă luni de zile pînă ce faptul sesizat va fi înclis intr-un program. Muncitorii așteaptă cu încredere ajutorul brigăzii — și se pare că brigada e hotărîtă să prezinte in scurt timp un pro­gram nou — în rezolvarea unor neajunsuri care le dau bătaie de cap, atît pe linie administrativă,­­baia și spălătoarele de la gura minei, de pildă, nu funcționează in bune condiții de luni de zi­le; amenajarea dormitoarelor co­mune ar prezenta și ea un izvor de inspirații), cît și în efortul lor de a-și îndrepta tovarășii rămași în urmă la capitolul „conștiin­­ță“: cei care — puțini la număr — mai trag chiulul, cei care duc salariul la circiumă, în loc să îl ducă acasă, și alții. Pe cînd o ati­tudine, pe cînd toate acestea în­fățișate pe scenă, în fața munci­torilor? M. FINTINELE LA CĂMINUL CULTURAL Activitate atractivă și folositoare La întărirea economico-organi­­zatorică a G.A.C. din Andrid, raionul Cărei, un aport prețios l-a adus și căminul cultural, care, urmînd indicațiile organizației de partid, și-a axat întreaga activi­tate în vederea bunei desfășurări a muncii în gospodărie, a întări­rii economico-organizatorice acesteia și a popularizării rezul­a­tatelor obținute de fruntași. Colectivul căminului cultural (director Francisc Șipoș) s-a preo­cupat de popularizarea documen­telor Consfătuirii pe țară a țăra­nilor colectiviști, insisitînd în mod deosebit asupra sarcinilor de plan local în vederea obținerii de pro­ducții mari la toate culturile. In scopul înarmării țăranilor colectiviști cu cunoștințe agro­­tehnice, pe lingă cele două cercuri agrozootehnice care funcționează în comună, la căminul cultural s-au ținut anul acesta 21 de confe­rințe pe teme agricole și științi­fice. Ciclul de conferințe a fost adoptat după profilul unei, fiind audiate de un gospodă­număr de oameni. Valoroasă mare fost contribuția adusă de învă­a­țătorii Alexandru Svabic, Adal­bert Nagy, Ion Seleș și Maria Fa­bian în ținerea acestor conferințe. Căminul cultural a organizat „seri de calcul" care s-au bucurat de un interes deosebit. In cadrul acestor seri s-au calculat pe lin­gă alte teme și ce venituri vor putea obține colectiviștii în urma recoltării a cite 5.000 kg de po­rumb boabe la hectar de pe su­prafața de 320 de hectare, desti­nată în acest scop. Foarte atractive sunt „călăto­riile pe hartă“ care se organizea­ză în cadrul căminului cultural. O asemenea călătorie s-a făcut nu demult pe harta regiunii Ma­ramureș. Tovarășul Francisc Și­poș, care a condus această plim­bare, a făcut popasuri la gospo­dăriile colective din Tiream, Ur­zicând și Păulești, unde s-au ob­ținut cu piese de seamă în ridica­rea producției la hectar, în spo­rirea numărului de animale și de păsări. O activitate asiduă se desfă­șoară în Andrid pentru popu­larizarea cărții agrotehnice și a literaturii beletristice cu teme din viața satelor colectivizate. De menționat că din totalul de 5.120 cărți citite pînă în prezent 2.095 sunt cărți agrotehnice, cele mai solicitate fiind cărțile: „Agricul­tură generală“, „Sfaturi pentru cultura legumelor“, „Cum putem obține producții mari de lapte“, „Cultura roșiilor timpurii“ etc. Mult interes se manifestă din­ partea colectivului de conducere al căminului cultural în desfă­șurarea activităților artistice și in special în alegerea repertoriu­­­lui echipei de teatru și a texte­lor brigăzii artistice de agitație. Programele brigăzilor artistice de agitație cuprind texte care, pe lângă popularizarea succeselor fruntașilor, se ocupă și de pro­­­paganda metodelor agrozootehni­ce. De pildă, brigada a ilustrat cu mijloace artistice cum trebuie lucrat pămîntul pentru a obține 5.000 kg de porumb boabe hectar pe teren neirigat. Progra­m­­mele brigăzii s-au dovedit a fi deosebit de eficiente. La fel, pie­sele d­e teatru puse în scenă ca: „Rîsul pământului“ de G. Tenti­rescu, „Baba Dochia și brigadie­­rul“ de M. Davidoglu și „Dra­goste, nu te pripi“ de Sütő An­drás s-au bucurat de un bineme­ritat succes în rîndul colectiviș­tilor. Pe drept cuvînt se poate spu­ne că la căminul cultural din comuna Andrid se desfășoară ac­tivități atractive și folositoare, menite să ajute la întărirea eco­­nomico-organizatorică a gospodă­riei colective. I. CENARU Oră de zoologie la clasa a V- a a școlii din Negrești, » f f k k

Next