Pentru Socialism, aprilie 1962 (Anul 13, nr. 2553-2578)
1962-04-13 / nr. 2563
2 Plantarea pomilor - o acțiune care trebuie terminată în cel mai scurt timp___ in primăvara aceasta gospodăriile agricole colective din regiunea Maramureș plantează peste 184.000 de pomi fructiferi. Această acțiune, — care va duce la folosirea unor însemnate suprafețe de teren situat pe pante, supus eroziunii și impropriu pentru cultura cerealelor, are o mare însemnătate pentru consolidarea economico organizatorică a gospodăriilor colective. Ea va permite acestora să dezvolte pomicultura și să realizeze astfel însemnate venituri bănești prin valorificarea pe bază de contract a unor cantități tot mai mari de fructe, Iată de ce organizațiile de partid și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective trebuie să acorde cea mai mare atenție grăbirii lucrărilor de plantare a pomilor. Aceasta cu atît mai mult, cu cit timpul este înaintat. Pînă la 12 aprilie a.c. în întreaga regiune s-au plantat peste 70.000 de pomi, ceea ce reprezintă peste 40 la sută din plan. In afară de raionul Cehu Silvaniei și orașul Baia Mare, unde plantările sînt mai avansate, celelalte raioane sînt încă rămase in urmă la această lucrare. Deosebit de întîrziate sînt aceste lucrări în raioanele Cărei, Oaș și Șomcuta, unde sînt de plantat între 20.000— 30.000 de pomi și au fost plantați abia 3.300— 4.400 de pomi. Trebuie spus că în raioanele Oaș și Șomcuta mai este de ridicat de la pepiniere un număr însemnat de pomi. Astfel, în timp ce gospodăriile colective din Cehu Silvaniei, Tg. Lăpuș, Sighet și altele au ridicat toți sau aproape toți pomii ce le-au fost repartizați, cele din raionul Șomcuta n-au adus decit 7.000 de pomi din cei peste 30.000 planificați, iar din Oaș numai 7.600 din 19.400 de pomi. După cum se știe, plantarea pomilor trebuie să se facă în primele zile ale primăverii, astfel ca procentul de prindere să fie cut mai ridicat. Umezeala existentă în sol creează condiții optime pentru plantarea pomilor. Este deci necesar ca organizațiile de partid și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective să ia de îndată măsuri pentru a ridica de la pepiniere toți pomii ce le-au fost repartizați, grăbind totodată lucrările de plantare fără să neglijeze însămînțările de primăvară. Inginerii agronomi trebuie să îndrume pe toți colectiviștii in buna executare a lucrărilor de plantare, incepînd cu pichetatul, săpatul gropilor și plnă la plantarea propriu zisă, ca să se asigure acestei acțiuni un succes deplin. In raionul Lăpuș In planurile de producție ale gospodăriilor colective din raionul Lăpuș este prevăzută "starea cu pomi fructiferi a unei suprafețe de 180 de hectare. Pînă la data de 11 aprilie s-au plantat 13.100 de pomi fructiferi pe o suprafață de 108 hectare. In fruntea acestor lucrări s-au situat gospodăriile colective din Dealu Mare, care a și realizat planul plantărilor de 2.050 pomi fructiferi. De asemenea, au terminat cu plantările gospodăriile colective din Vima Mare (1.211 bucăți), Brebenii (1.050 bucăți) și altele. La gospodăria colectivă din Coruieni este în curs de terminare plantarea a 15.000 bucăți coacăz negru și a 2.040 de pomi fructiferi. In ziua de 11 aprilie echipa pomicolă condusă de Laurențiu Indre a început plantările în cele 1.600 gropi care au fost săpate de către colectiviști. 10 aprilie. In Medieșu Aurit — o dată cu primăvară — o parte din colectiviști, tineriii vîrstnici, în frunte cu comuniștii și deputații, au unit-o în zori spre dealul viilor. Fiecare purta cazma sau lopată. Toată ziua ei au lucrat la săpatul gropilor pentru pomi. A doua zi ei au plantat în cu ani in urmă, înainte de unirea ogoarelor mici, fărîmițate — despărțite de zecile de haturi — într-o mare gospodărie agricolă colectivă, o bună parte din ogoarele celor din Turulung, și mai ales cele în pantă, erau lăsate in paragină. Zeci de fîșii, ce măsurau mai bine de 50 de hectare, de cu primăvară, cînd sub soarele de martie se topeau ultimele petice de zăpadă, și pînă toamna tirziu, cînd din nou covorul alb al zăpezii le acoperea, erau presărate cu tot felul de mărăcini și buruieni. Gospodăria colectivă a înlăturat această situație și a luat măsuri pentru folosirea terenurilor. Avînd la bază un plan bine chibzuit, întocmit cu ajutorul cadrelor de specialitate, în vederea valorificării mai economicoase a masiv 520 de pomi fructiferi. In după amiezile celor două zile la săpatul gropilor pentru pomii fructiferi au luat parte și 120 de pionieri și școlari. In total s-au săpat 1.500 de gropi pentru viitorii pomi fructiferi. (Prin telefon de la V. LIBOTEANU). terenurilor slab productive colectiviștii au început să planteze aceste suprafețe cu pomi fructiferi. Pe fîșiile In pantă, pe care cîndva predominau mărăcinii și buruienile sălbatice, au început să se întindă frumoase livezi. Două, șase, treisprezece ha... in. fiecare an livada creștea. In 1960 gospodăria colectivă din Turulung (Oaș) a ajuns la 21 ha livezi pe rod. Veniturile realizate în acest an prin valorificarea fructelor s-au cifrat la peste 67.000 lei. — înainte, spunea președintele gospodăriei, dacă noi scoteam un venit de 7—8.000 lei prin valorificarea fînețelor de pe aceste 21 ha eram mulțumiți, dar de multe ori nici atît nu obțineam. Veniturile din 1960, precum și cele din anul trecut, au demonstrat colectiviștilor cit de avantajoasă este extinderea suprafețelor de plantații cu pomi fructiferi pe suprafețele în pantă, neprielnice culturii cerealelor. Convinși de acest lucru și traducînd in viață sarcinile trasate de Congresul al 111-lea al partidului privitoare la dezvoltarea pomiculturii pe terenurile proprii culturilor de cerale, imcolectiviștii din Turulung au prevăzut un planul de producție pe anul în curs să extindă suprafața livezilor cu pomi fructiferi cu încă 30 ha. Pe această suprafață se plantează circa 40.000 de meri și peri. Din cele 30 ha pe care și le-au propus să le planteze cu pomi, 15 ha se plantează în această primăvară, iar restul de 15 ha vor fi plantate in toamnă. Totodată, întreaga suprafață va fi arată și insămînțată cu lupin. Peste cițiva ani gospodăria agricolă colectivă „Drum nou“ din Turulung va avea 50 de ha livezi pe rod. Veniturile ce vor fi obținute prin valorificarea recoltelor de fructe vor depăși cu mult valoarea ce ar fi fost obținută în urma valorificării fînețelor care acopereau cele 50 ha. V. SOFRONIE La G. A. C. din Turulung LIVEZILE VOR RODI PE 50 HECTARE In două zile Șeful echipei pomicole, din Coruieni, comunistul Laurențiu Indre, arată colectiviștilor cum se face plantarea unui pom. Așa muncim pentru îndeplinirea planului de producție In iarna aceasta, ca urmare a muncii politice desfășurate în sat, toti țăranii muncitori din Vama s-au unit în gospodăria colectivă. In locul gospodăriei colective mici, cu numai 96 de familii și 187 de ha, avem acum în sat o gospodărie mare și puternică, cuprinzînd aproape 700 de familii cu o suprafață de peste 2.400 de ha. Lărgirea gospodăriei ne-a impus și întocmirea unui nou plan de producție. Cu sprijinul specialiștilor repartizați să sprijine gospodăria noastră, această sarcină a și fost îndeplinită. Sub îndrumarea organizației de bază, la elaborarea noului plan de producție a fost atras și un număr important de colectiviști fruntași. Prevederile planului nostru de producție sunt pe măsura posibilităților și a sarcinilor care ni se pun în față. Ne-am stabilit ca pe 363 de ha, din cele 1.227 de hectare arabile, să cultivăm porumb pentru boabe, în mare parte p porumb dublu hibrid. De pe o importantă suprafață ne-am promis să obținem cîte 5.000 kg de porumb boabe la hectar. Vom mai cultiva apoi floarea-soarelui pe 70 de ha, cartofi pe 60 de hectare, porumb pentru siloz pe 50 de hectare etc. " Am hotărît ca legumicultura, care ne poate asigura un venit de cel puțin 20.000 lei la hectar, să o extindem pe 10 hectare, avînd pentru aceasta pămînt fertil în lunca rîului Taina. O puternică dezvoltare va cunoaște încă în acest an și creșterea animalelor. Ne-am propus ca prin folosirea judicioasă a creditelor, cît și prin creșterea rațională a tineretului animal din prăsilă proprie, să ajungem pînă la sfîrșitul anului la un efectiv de 533 de bovine. La 286 de porcine, 1.300 ovine, 2.100 de păsări. Producția de lapte va trebui să ajungă la cel puțin 2.000 litri de fiecare vacă furajată. In urma valorificării unor cantități sporite de produse pe bază de contracte cu statul, vom obține în acest an un venit bănesc important, din care mai mult de jumătate din creșterea animalelor. Planul de producție a fost adoptat cu entuziasm de adunarea generală. Acum se desfășoară din plin munca pentru îndeplinirea prevederilor sale. O etapă importantă a acestei bătălii o constituie campania însămînțărilor de primăvară. Membrii gospodăriei au fost repartzați pe brigăzi, înnedinzindu -i se acestora atelajele, uneltele de muncă, terenurile și sarcinile de producție, pe cît posibil în mod egal. Avem de arat o suprafață de aproape 600 de ha. 250 de ha din acestea vor fi arate cu tractoarele S.M.T. Gospodăria are aproape 60 de atelaje, precum și plugurile necesare, un număr important de semănători și prășitori, care au fost reparate. Folosindu-le din plin, cu atelajele noastre putem ara zilnic pînă la 30 de hectare, ceea ce înseamnă că în 10—12 zile bune de lucru putem termina aratul. O chezășie în plus a succesului nostru o constituie întrecerea socialistă pe care o desfășoară brigăzile și echipele gospodăriei ca răspuns la chemarea brigăzii conduse de Mihai Contra, care s-a angajat, printre altele, să depășească producția planificată la porumb cu 200 kg la hectar, cea de floarea-soarelui cu 100 kg, iar la cartofi să obțină în plus 1.000 kg la hectar față de plan. Consiliul de conducere al gospodăriei sprijină această Inițiativă și va populariza operativ rezultatele întrecerii, fruntașii ei, precum și metodele lor de muncă. Concomitent cu însămânțarile de primăvară, executăm și plantarea pomilor pe 8 hectare cu puiet de la pepiniera Lura. Sub conducerea organizației de bază, colectiviștii noștri sunt hotărîți să muncească cu elan sporit pentru îndeplinirea tuturor prevederilor planului de producție al gospodăriei colective. GHEORGHE CRĂCIUN președintele G.A.C. „1 Mai" din Same, raionul Qaa* _ PENTRU SafelAi ISM Tovarășii Ana Leșa și Andrei Buteanu de la Întreprinderea „Cloșca" din Baia Mare fac o ultimă verificare a cazanului, constatînd cu bucurie calitatea bună a execuției. O OoOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO' La Borșa ...anul acesta se vor adăuga 6 noi săli de clasă la școlile existente. In vederea terminării la timp a lucrărilor planificate comitetul executiv al sfatului popular comunal a procurat 70 de bușteni de molid din care vor rezulta după debitare peste 25 m.c. cherestea. La această acțiune și-au adus contribuția deputații Simion Malic, Ioana Danci Surdu, Ioan Timiș Cepărița, Petre Timiș Beșa și alții. (De la GH. BUZURA). n acest an ...cooperativele de consum din regiunea Maramureș au achiziționat peste 3.000.000 de ouă. In fruntea acestei acțiuni se află cooperativele de consum din raioanele Cared, Sighet, care au Satu Mare și achiziționat 607.000, 443.000 și respectiv 398.000 bucăți de ouă. Rezultate bune au obținut și cooperative Numărul cititorilor ...bibliotecilor care funcționează în cadrul cooperativelor meșteșugărești din Baia Mare a ajuns la peste 500. Aceștia au citit în primul trimestru al anului aproximativ 2.000 de volume. In aceeași perioadă biblioteca U.R.C.M. s-a îmbogățit cu 200 de noi volume. (De la ELENA SLUȚ). Colectiviștii ...din Fărcașa, raionul Cehu Silvaniei, au început recent lucrările de întreținere în livezi. In cîteva zile cele două echipe ale brigăzii au curățit de rapăn și au văruit peste 1.200 de pomi fructiferi. S-au evidențiat colectiviștii Gheorghe Nistor, Silvia Mureșan, Terezia Balaj, Silvia Pop, Ludovic Bartha și alții. (De la V. LAPȘANSCHI). le din comunele Hodod și Sălățig din raionul Cehu Silvaniei. (De la LOTICA ÜVE" GHES). c -60000000000000000000< PE SCURT din unitățile comerciale (De la subredacția din Vișeu). * Prin cele 194 de unități comerciale din raionul Vișeu au fost desfăcute anul trecut cu 13,8 la sută mai multe mărfuri ca în anul precedent. La fel și sarcinile din trimestrul I al anului 1962 au fost îndeplinite și chiar depășite. * La Baia Borșa nu se găsesc vase emailate pentru bucătărie, aparate de radio, becuri electrice, încălțăminte pentru copii, deși asemenea mărfuri există din abundență la bazele comerciale. * Cu sprijinul I.F. Vișeu s-au organizat mai multe spații comerciale la locurile de muncă ale muncitorilor forestieri, chiar în pădure, cu scopul de a îmbunătăți deservirea lor. * In multe localități din raionul Vișeu anul acesta se vor da în folosință noi spații comerciale. Printre aceste localități figurează: Baia Borșa, Repedea, Ruscova și altele. A. DALTA . SOOOOOQQQOOQOQOQOOOQOOOi Vineri f? -'--iile 1962 Cuvîntul brigăzii artistice Există brigăzi și brigăzi. Unora li se arată, in titlu, natura sau preocupările: de producție, de muncă patriotică ș.a.m.d. Esența o constituie insă avîntul colectiv, puterea de muncă și dăruire. Poate prin analogie, formația de artiști amatori menită să prezinte programe antrenante, mobilizatoare, exprimînd o atitudine față de aspectele de viață ale colectivului de muncă, a primit același nume: brigadă. E și aici o muncă intensă, o aspirație pasionantă pentru rezultate pozitive. Frontul de lucru al unei asemenea brigăzi îl constituie insă cel mai dificil și mai minunat material: sufletul omului, conștiința lui. Pretutindeni unde a susținut spectacole, brigada artistică a clubului întreprinderii miniere „Petre Gheorghe“ — Săsar a trezit vie animație. Ea a dus departe în regiune, și chiar pînă la București, faima și succesele unor mineri fruntași, ca: Alexandru Șandor, Petru Horea și alții. Programele i-au fost comentate pretutindeni cu însuflețire, disecate pînă la amănunt, de unii cu admirație („TU, dar bine le-a zis-o!“), de alții cu ciudă (pentru propriile greșeli, ce le erau comentate și „urzicate“). Sugestiile brigăzii se dovediră pline de eficiență. Fruntașilor în muncă le-a insuflat elan, celorlalți dorința de a le semăna. Cu despre neajunsurile semnalate, critica brigăzii a dat mai totdeauna rezultatul scontat. S-a întîmplat, de pildă, cu așa-zisa poveste a scărilor din mină. In timp ce scările minerilor Horea, Braica și alții erau bine întreținute, asigurind o deplasare lesnicioasă pe ele, în sectorul 5 erau alți mineri care nu-și făcuseră scări ca lumea, ceea ce le îngreuna mult munca. Brigada artistică a trecut pe acolo, a observat, a notat în repertoriu, iar cînd a fost prezentat programul toată lumea a înțeles că, aducindu-se pe scenă povestea cu scările, se țintea în fond mult mai departe, pe ridicarea producției. După cum au arătat sâptămînile următoare, ințeleseseră aceasta chiar cei in cauză. Cînd, în același program, maistrul Liviu Darolui a auzit cîntîndu-i-se un cuplet în care era asemuit cu un gondolier, legănîndu-se pe... valurile de spumă de la „cianurație“, a vrut, mai întîi, să protesteze. Dar, chemindu-și înaintea ochilor aspectul secției pe care o conducea, s-a domolit, dezarmat, din mori și cazane spuma de minereu curgea pe jos cu îmbelșugare, ca pe fantastică mare de frișca cenuoșie... Urmarea a fost cea scontată. Conducerea minei a luat toate măsurile, faptul a fost remediat. idei din comisia de inovații a întreprinderii ar fi uitat poate că, după trei luni de „somn“, se pronunțaseră intr-o singură ședință asupra a 41 de dosare cu propuneri, dacă aceeași brigadă nu ar fi captat în program și acesta,amănunt“. La sesizarea ei, conducerea a hotărît reexaminarea dosarelor cu pricina, avertizînd totodată asupra ținerii cu prevxtitudine a ședințelor viitoare, fapt pe care comisia respectivă la notat și, în lunile din urmă, l-a respectat cu strictețe. Urmarea ? Trecerea deja la experimentarea unor valoroase propuneri, canalizindu-se totodată eforturile pasionaților inovatori îndeosebi spre problemele-cheie ale produccției. Cu asemenea dovezi, și cu atâtea altele, ale eficienței programelor susținute, te întrebi pe bună dreptate de ce totuși pentru întocmirea unui program trebuie să treacă luni de zile, cînd există forțe suficiente pentru ca fruntașii întrecerii să fie popularizați, iar neajunsurile semnalate in întreprindere să fie sesizate și neintîrziat îndreptate. Obținerea unui loc fruntaș la concursul pe țară de anul trecut obligă această brigadă artistică să se mențină în pas cu viața, cu cerințele colectivului de muncă. Trebuie cultivate cu mai multă stăruință formele operative de activitate, să nu treacă luni de zile pînă ce faptul sesizat va fi înclis intr-un program. Muncitorii așteaptă cu încredere ajutorul brigăzii — și se pare că brigada e hotărîtă să prezinte in scurt timp un program nou — în rezolvarea unor neajunsuri care le dau bătaie de cap, atît pe linie administrativă,baia și spălătoarele de la gura minei, de pildă, nu funcționează in bune condiții de luni de zile; amenajarea dormitoarelor comune ar prezenta și ea un izvor de inspirații), cît și în efortul lor de a-și îndrepta tovarășii rămași în urmă la capitolul „conștiință“: cei care — puțini la număr — mai trag chiulul, cei care duc salariul la circiumă, în loc să îl ducă acasă, și alții. Pe cînd o atitudine, pe cînd toate acestea înfățișate pe scenă, în fața muncitorilor? M. FINTINELE LA CĂMINUL CULTURAL Activitate atractivă și folositoare La întărirea economico-organizatorică a G.A.C. din Andrid, raionul Cărei, un aport prețios l-a adus și căminul cultural, care, urmînd indicațiile organizației de partid, și-a axat întreaga activitate în vederea bunei desfășurări a muncii în gospodărie, a întăririi economico-organizatorice acesteia și a popularizării rezulatatelor obținute de fruntași. Colectivul căminului cultural (director Francisc Șipoș) s-a preocupat de popularizarea documentelor Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști, insisitînd în mod deosebit asupra sarcinilor de plan local în vederea obținerii de producții mari la toate culturile. In scopul înarmării țăranilor colectiviști cu cunoștințe agrotehnice, pe lingă cele două cercuri agrozootehnice care funcționează în comună, la căminul cultural s-au ținut anul acesta 21 de conferințe pe teme agricole și științifice. Ciclul de conferințe a fost adoptat după profilul unei, fiind audiate de un gospodănumăr de oameni. Valoroasă mare fost contribuția adusă de învăațătorii Alexandru Svabic, Adalbert Nagy, Ion Seleș și Maria Fabian în ținerea acestor conferințe. Căminul cultural a organizat „seri de calcul" care s-au bucurat de un interes deosebit. In cadrul acestor seri s-au calculat pe lingă alte teme și ce venituri vor putea obține colectiviștii în urma recoltării a cite 5.000 kg de porumb boabe la hectar de pe suprafața de 320 de hectare, destinată în acest scop. Foarte atractive sunt „călătoriile pe hartă“ care se organizează în cadrul căminului cultural. O asemenea călătorie s-a făcut nu demult pe harta regiunii Maramureș. Tovarășul Francisc Șipoș, care a condus această plimbare, a făcut popasuri la gospodăriile colective din Tiream, Urzicând și Păulești, unde s-au obținut cu piese de seamă în ridicarea producției la hectar, în sporirea numărului de animale și de păsări. O activitate asiduă se desfășoară în Andrid pentru popularizarea cărții agrotehnice și a literaturii beletristice cu teme din viața satelor colectivizate. De menționat că din totalul de 5.120 cărți citite pînă în prezent 2.095 sunt cărți agrotehnice, cele mai solicitate fiind cărțile: „Agricultură generală“, „Sfaturi pentru cultura legumelor“, „Cum putem obține producții mari de lapte“, „Cultura roșiilor timpurii“ etc. Mult interes se manifestă din partea colectivului de conducere al căminului cultural în desfășurarea activităților artistice și in special în alegerea repertoriului echipei de teatru și a textelor brigăzii artistice de agitație. Programele brigăzilor artistice de agitație cuprind texte care, pe lângă popularizarea succeselor fruntașilor, se ocupă și de propaganda metodelor agrozootehnice. De pildă, brigada a ilustrat cu mijloace artistice cum trebuie lucrat pămîntul pentru a obține 5.000 kg de porumb boabe hectar pe teren neirigat. Programmele brigăzii s-au dovedit a fi deosebit de eficiente. La fel, piesele de teatru puse în scenă ca: „Rîsul pământului“ de G. Tentirescu, „Baba Dochia și brigadierul“ de M. Davidoglu și „Dragoste, nu te pripi“ de Sütő András s-au bucurat de un binemeritat succes în rîndul colectiviștilor. Pe drept cuvînt se poate spune că la căminul cultural din comuna Andrid se desfășoară activități atractive și folositoare, menite să ajute la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. I. CENARU Oră de zoologie la clasa a V- a a școlii din Negrești, » f f k k