Pentru Socialism, august 1962 (Anul 13, nr. 2657-2682)

1962-08-02 / nr. 2658

Vizitind întreprinderea „Torta lemnului“ din Satu Mare rămas plăcut impresionat de stră­daniile harnicului ei colectiv de muncă. Pa­nourile cu fruntașii la întrecerea socialistă, cu inovatorii și graficul de urmărire a reali­zării angajamentelor sunt împrospătate deca­dal. (Fotografia nr. 1). Introducerea tehnicii noi și a procedeelor avansate de lucru joacă un mare rol în îmbunătățirea calității producției. La mobilă combinată tip L.M.C. întreprinderea a obținut un rezultat remarcabil. Față de anii prece­denți calitatea produselor s-a îmbunătățit con­tinuu. Dovadă sînt scrisorile de mulțumire primite de la cumpărători. La serviciul tehnic se desfășoară o activi­tate intensă. Pe mese se află suluri de hîr­­tie de calc. Sunt proiectele unor noi produse pe care întreprinderea le va realiza în acest an. Proiectantul Iosif Talmaci execută cu multă atenție și pricepere proiectul unei ca­mere de zi care va fi expusă la expoziția de mostre din București. (Fotografia nr. 2). La biblioteca tehnică ii poți întilni pe maistrul principal Emeric Török și pe Iuliu Illés, tehnician șef, analizîndd posibilitățile re­ducerii consumului de cherestea rășinoasă la mobila combinată tip „Maramureș“. (Fotogra­fia nr. 3). In toate secțiile de producție se muncește cu însuflețire și entuziasm, depășîdu-se rit­mic sarcinile de plan. In primul semestru al acestui an, planul global de producție a fost îndeplinit în proporție de 111,87 la sută. Colectivul de la „Arta lemnului“ s-a preo­cupat de introducerea metodelor avansate de lucru. Astfel, au fost introduse în procesul de producție două burghiuri, o freză și alte mașini. Productivitatea muncii a crescut cu 15,7 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut­ iv . Prin folosirea judicioasă a materiei prime și auxiliare, întreprinderea a înregistrat în primul semestru al anului un beneficiu de peste 754.000 lei, economisind totodată 186.000 lei. La obținerea acestor rezultate a contribuit buna organizare a procesului de producție, aplicarea unui șir de măsuri tehnico-organi­­zatorice etc. Pe baza propunerilor făcute în consfătui­rile de producție de către muncitorii frun­tași și de tehnicienii din întreprindere, la ca­mera de uscat cherestea s-a adăugat încă o cameră, mărind capacitatea de uscare cu 14 m. c. și reducind timpul de uscare la 5 zile. In construcție se află noua sală de pulverizare cu 4 compartimente, prevăzute cu instalații moderne care vor permite pulverizarea an­­samblelor de mobilă mult mai operativ decit în prezent. In fotografia nr. 4 o vedeți pe Irina Dobi, fruntașă in producție, care a chemat la în­trecere pe utemista Eta Kelemen. Un util schimb de experiență între ute­­mistele Juliana Kovács și Gizela Kristef­, lus­truitoare de seamă, are loc în timpul pau­zei de prînz, așa cum se vede în fotogra­fia nr. 5. Brigada condusă de Alexandru­­ Lovas a dat in luna iulie peste plan 2.531 scaune de bună calitate. In fotografia nr. 6 cîțiva din membrii brigăzii, Serviciul C.T.C. joacă un rol important in cadrul întreprinderii. Aici fiecare piesă pri­mește „certificatul de garanție“. Ultima fotografie (a 7-a) înfățișează pe Alexandru Doboș, controlor interfazic, și pe Adalbert Karacsai controlînd cu grijă calita­tea scaunelor. I. DEAK Uniți In gospodării agricole colective puternice De curînd, colec­tiviștii din satele Ardusat, Colțirea și Arieșu de Cimp din raionul Somcuta au trăit un mare eveni­ment: unirea celor trei gospodării co­lective ale lor în­­tr-una mare, puter­ ARDUSAT nncă, cu largi per­spective de dezvol­tare. Gospodăria u­­nificată cuprinde 830 de familii cu o suprafață de peste 1.600 hectare, avînd de pe acum o pu­ternică avuție ob­ștească. Adunarea genera­lă a colectiviștilor din cele trei sate l-a ales pe tovară­șul Andrei Simion președinte al noii gospodării unificate. GHEORGHE TARȚA coresp. voluntar VI M A MARE Satele Vima Mare și Jugăstreni din raionul Lăpuș sunt vecine. Discutînd despre posibilitățile de dezvoltare a gospodăriilor lor colective, colectiviștii din cele două sate, ajutați de co­muniști, au ajuns la concluzia că prin unificare vor putea dez­volta mult mai bine creșterea animalelor, vor putea valorifi­ca mai judicios pămîntul, ex­­tinzînd în special pomicultura pe terenurile necorespunzătoa­re cultivării cerealelor. Despre toate acestea au vorbit de cu­rînd — cu prilejul unificării celor două gospodării — colec­tiviștii Constantin Scurtu, A­­lexandru Dan, Zamfira Roman și alții, care și-au exprimat hotărirea de a munci cu abne­gație pentru valorificarea po­sibilităților mari create prin unificare. Gospodăria unificată posedă peste 1.300 hectare de teren, peste 300 de bovine, 400 de ovine și alte animale. ELENA BARTIȘ coresp. voluntară P­R­I­BI Nu demult, colectiviștii din Satele Pribilești și Fersig — ra­ionul Șomcuța — ascultînd în­demnul partidului, au anali­zat posibilitățile de dezvoltare, hotărînd să unească cele două gospodării colective mici în­­tr-una singură. Referatul în­tocmit de comitetul comunal de partid, de comitetul execu­tiv al sfatului popular și de consiliile de conducere ale celor doua gospodării colective a a­­rătat în mod concret avantaje­le pe care le asigură unificarea. LEȘTI Colectiviștii Vaier Silăjan, Va­sile Stejeran și alții care au luat cuvîntul la adunarea ge­nerală consacrată unificării au vorbit și ei despre posibilitățile favorabile care se creează spo­ririi recoltelor, dezvoltării zoo­tehniei, legumiculturii și po­­miculturii, ceea ce va duce la întărirea continuă a gospodăriei. Președinte al gospodăriei uni­ficate a fost ales colectivistul Aurel Sălăjan. î. POP corest, voluntar — j £a. La spitalul veterinar De la începutul anului și pi­nă în prezent la spitalul vete­rinar din Baia Mare au fost tratate 2.168 de animale din rasa orașului și a celor nouă sate aparținătoare. In 96 la su­tă din cazuri, tratamentul a fost eficace și animalele s-au vindecat complet. Noi agenții C. E. C. în­ întreprinderi De curînd, ln întreprinderile mari numărul agențiilor C.E.C. deservite de personal salariat a crescut cu încă trei prin înfiin­țarea unor agenții la întreprin­derile sătmărene „Mondiala“ și „1 Septembrie“, și la „1 Mai“ din Baia Mare. j­­­1. Pe șantierele școlare Peste cîteva zile harnicii muncitori de la Grupul­­ de șantiere ai I.O.R.A.C. din Baia Mare vor termina lucrările de reparații — zugrăvit, sport, ten­­cuit și instalații de canalizare — de la școala financiară din localitate. Și pe șantierul școlii din Săsar lucrările se află in­tr-un stadiu avansat. Spectacol de estradă Marți după-amiază la Teatrul de vară din Baia Mare forma­ția culturală a sindicatului Ex­ploatării miniere „Petre Gheor­­ghe“ a prezentat spectacolul de estradă: „La munte, la mare, cu muzică“. Peste 1.000 de oa­meni ai muncii prezenți au răsplătit cu aplauze îndelungate pe artiștii cmaioxL Anul XIII Nr. 2658 I ★ I Joi, I 2 august 1962 I ★ I 4 pagini — 20 bani I Minerii de la Herja și-au depășit planul Colectivul de muncitori, teh­nicieni­ și ingineri de la Exploa­tarea minieră „Drapelul roșu“ Herja, avtntat la întrecerea so­cialistă ce se desfășoară în cin­stea Zilei minerului, a obținut în luna iulie realizări de sea­mă. Echipele de mineri au reu­șit să-și depășească planul la minereu excavat și extras cu 5,2 la sută. Aplicînd cu price­pere metoda pușcării selective și ducind o luptă consecventă contra sterilului, au îmbunătă­țit și calitatea minereului prin reducerea diluției cu 4 la sută. In întrecerea ce se desfășoa­ră între sectoarele din subte­ran pentru a da minereu cu­ mai mult și de bună calitate, sec­torul II, condus de tehnicianul Ion Crăciun, a ieșit fruntaș. Brigăzile de mineri conduse de Anton Cînța II, Nicolae Găluș­­ca și altele au obținut cele mai importante realizări. De remarcat sunt și realizări­le minerilor de la lucrările de investiții. In luna iulie minerii de aici și-au realizat planul prevăzut și au depășit cu peste 100 m.l. de galerie graficul de recuperare a rămînerii în urmă din primele luni ale anului. O dată cu succesele obținute de mineri, și preparatorii au ra­portat că au depășit sarcina de plan la metale, îmbunătățind simțitor randamentele de extrac­ție. Realizări în întrecerea socialistă de între echipele de muncitori la secția turnătorie a U.M.M.U.M. din Baia Mare se desfășoară o entuziastă între­cere socialistă. Muncitorii aces­tei secții au realizat planul la oțel lichid pe luna iulie in pro­porție de 111 la sută, iar la piesele turnate din oțel ei au depășit planul cu 16 la sută. Turnătorii care lucrează la cu­­bilouri au realizat planul la fontă 100 la sută.­­ Respectînd criteriile princi­pale ale întrecerii socialiste, muncitorii de aici au făcut în­­ această lună și economii la­­ consumurile specifice, reduclnd totodată procentul de rebut ad­mis. Echipa oțelarului Ștefan Reiz, echipele de turnători conduse de Vasile Katolca și Ștefan Varvede și echipele de formare oțel conduse de Ion Șartoș și Vicențiu Dobranschi au obținut cele mai frumoase realizări. Cea mai mare grijă lucrărilor agricole de vară! Treieratul griului se face cu mult spor la gospodăria agricolă colectivă din Aeîș. IN RAIONUL SATU MARE s*a terminat secerișul Primul seceriș de după încheierea colectivizării agricultu­rii s-a desfășurat într-un ritm susținut pe ogoarele unităților agricole socialiste din raionul Satu Mare. Ca rezultat al mun­cii politice de masă desfășurate de comuniști și de ceilalți agitatori, precum și avîntului în întrecerea socialistă, colecti­viștii din raion au obținut zi de zi succese tot mai mari la recoltarea la timpul optim a cerealelor păioase. • Datorită bunei organizări a muncii, a antrenării tuturor forțelor în marea bătălie a str­îngerii recoltei, secerișul la grîu, secară și orz de toamnă a fost terminat în seara zilei de 31 iulie. La acest succes au contribuit din plin mecanizatorii din cele trei stațiuni de mașini și tractoare, precum și harnicii mecanizatori din gospodăriile de stat, care au muncit cu avînt la strîngerea recoltei. Printre gospodăriile colective fruntașe care au terminat primele pe raion secerișul se numără cele din Bereu, Dara, Ardud, Odoreu, Cărășeu’ și altele. GOSPODĂRIILE DE STAT DIN ODOREU, HALMEU’ ȘI DOROLȚ AU RAPORTAT ȘI TER­MINAREA TREIERIȘULUI. Acum sub îndrumarea comitetului raional de partid, treierișul se desfășoară într-un ritm tot mai intens. In gospodăriile colective din Cărășeu și Dobolț această lucrare s-a terminat In proporție de 64 respectiv 56 la sută, iar la Răteși 51 la sută. Colectiviștii din raionul Satu Mare au hotărît să termine treierișul în cel mai scurt timp. COLECTIVIȘTI FRUNTAȘI Din inițiativa comuniștilor, colectiviștii din Vezendiu au în­scris în planul operativ al cam­paniei de vară, terminarea se­cerișului în 5—6 zile. Acest o­­biectiv s-a realizat prin antre­narea tuturor forțelor la strîn­gerea recoltei și prin folosirea fiecărei ore prielnice de mun­că. Alături de combinerii de la S.M.T. Cărei, în întrecerea socialistă care a cuprins toate brigăzile și echipele colectiviș­tii au muncit cu mult spor pentru realizarea angajamentu­lui luat. Astfel, primii care s-au întors de pe cîmp raportînd ter­minarea secerișului au fost cei din brigada condusă de Dumi­tru Podină. Ei au fost urmați de brigada a III-a a lui Vasile Indrea. Și așa, rînd pe rînd toate brigăzile au raportat ter­minarea secerișului. Merită să fie evidențiați co­lectiviștii Floare Cornec, Aurel Pride, Vasile Mureșan, Ioan Sfî­­ra, Cornel Pop, Mihai Boțe și alții. Colectiviștii lucrează acum cu sîrguință pentru eliberarea te­renului de paiele rămase după combine și transportă de zor snopii la arie pentru ca meca­nizatorii să poată trece la exe­cutarea arăturilor de vară și la însămînțarea culturilor furajere în miriște. SILVIU OȘAN și DUMITRU SOMEȘAN coresp. voluntari Dscala­ prea mare între seceriș și treieriș La gospodăria colectivă din­ Căpleni secerișul grînelor de pe cele 743 ha s-a terminat în 9 zile. Pînă aici lucrurile au mers destul de bine. Transpor­­­tul grînelor, care trebuia înce­­­put de mult, se desfășoară însă­ într-un ritm foarte lent. Acest lucru este dovedit și de faptul că la arie au fost transportați snopii numai de pe 35 ha. Așa se întîmplă că la 30 iulie, adică­ la două zile după terminarea secerișului, treierișul griului și al secarei nici nu începuse înca.. O vină mare pentru această­ stare de lucruri poartă consiliul de conducere care nu a luat măsuri ca echipele care deser­i­vesc batoza să se prezinte la muncă. Tot din vina conducerii cele 12 tractoare care sunt la dispoziția gospodăriei nu au putut ara decit 86 ha, deoarece terenul nu a fost eliberat de snopi și nu s-a permis mecani­­­zatoritor nici să facă arături in-i­tre rîndurile de clăi. J Citiți în pag. a 4-a — VIZITA LUI N. S. HRUȘCIOVI ÎN UCRAINA. I — FESTIVALUL MONDIAL AL TINERETULUI ȘI STUDEN­­ȚILOR. — NOTA EXTERNĂ: „CÎINI VECHI CU ZGARDĂ NOUĂ“* Recomandările Institutului central de cercetări agricole privind asigurarea tirajelor însu­ozate pentru hrana animalelor In ultimii ani, datorită măsu­rilor luate de partid și guvern, au fost obținute succese în­semnate în creșterea efectivelor de animale și a producției a­­cestora. Paralel cu măsurile luate pen­tru mărirea și îmbunătățirea șeptelului­­ au fost întreprinse numeroase acțiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafețele cul­tivate cu plante furajere și mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de a­­proape cinci ori în­tre anii 1958 —1961. Numeroase gospodării de stat și gospodării colective, a­­plicînd o furajare rațională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nu­trețul­­ de bază în timpul iernii, au obținut rezultate din cele mai bune. Astfel, la G.A.S. Coțușca, regiunea Suceava, s-a obținut anul trecut o producție medie de 4.052 litri lapte de la un e­­fectiv de 218 vaci, la un preț de cost scăzut. Rezultate bune au obținut și gospodăriile de stat Peștera, regiunea Dobrogea, Variaș, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crișana, și altele. De asemenea, și în multe gospodării colective porumbul siloz consti­tuie în perioada de iarnă nu­trețul de bază în hrana anima­lelor, ceea ce a dus la obține­­­rea unor producții bune. Gos­podăriile colective Palazu Mare și Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obținute­ de Insti­tutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea, ca și de stațiunile ex­perimentale arată că cele mai bune realizări se obțin prin în­­silozarea porumbului în amestec cu soia și alte plante legumi­noase. La Institutul de la Fundulea, grija iai­ QgMa ja animMui siloz in amestec cu soia, producția medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un sin­gur an cu peste 1.000 litri. De asemenea, la Stațiunea experi­mentală zootehnică Rușețu, re­giunea Galați, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obținut o producție medie de 2.600 litri lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje în­­silozate, producția medie de lapte de la fiecare vacă fura­jată a ajuns la 4.053 litri. Cultura porumbului de siloz în amestec cu leguminoase s-a ex­tins mult și în gospodăriile de stat și gospodăriile colective. Anul acesta efectivul de ani­male în gospodăriile de stat și gospodăriile colective crește mult față de anul trecut. P­e lângă mărirea efectivului pe ba­za reținerii prășilei proprii, gospodăriile colective au cum­părat între altele peste 100.000 vaci, depășind cu 3 la sută pre­vederile anuale, precum și 172.000 vitele, 340.000 ovine etc. Creșterea în continuare a nu­mărului de animale din toate speciile și a producției acestora necesită o grijă deosebită pen­tru asigurarea furajelor. In a­­cest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8.500 000 tone furaje. In curînd va în­cepe campania de fosilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării canti­tăților necesare de furaje fnsi­­lozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în sta­țiunile experimentale și a expe­rienței gospodăriilor de stat și gospodăriilor colective fruntașe, Institutul central de cercetări­­ agricole recomandă: In fiecare G.A.S. și G.A.C. să se însilozeze în medie cite 10 tone nutrețuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin și cite 0,5 tone de fiecare oaie și scroală de reproducție. Pen­­tru aceasta este necesar ca să­ se însilozeze toate resursele fu­rajere existente în gospodării, de acum și pînă la căderea ză­pezii. Astfel, pe lingă porumbul din cultură pură și cel cultivat in amestec cu leguminoase, se va însiloza porumbul din cultu­rile duble,­ rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie însilozate sor­gul, otava de iarbă, de trifoi și lucern­ă, de iarbă de Sudan, samulastra, frunzele și capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii și morcovii furajeri, cartofii mă­runți, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi și bu­­r­uieni de pe marginea drum­uri­­lor, din livezi și alte furaje. In ceea ce privește perioada de însilozare a porumbului se recomandă unităților să țină seama de faza de vegetație a fiecărei culturi. In general, po­rumbul trebuie să fie însilozat în momentul cînd conține can­tități maxime de unități nutri­tive și cînd are o umiditate (su­­culență) de 65—67 la sută. Po­rumbul, in mod normal, trebuie să fie recoltat în faza de lapte­­seară, pentru că în această fa­ză conține circa 70 la sută apă și 20—25 unități nutr­­tive la 100 kg nutreț. Sînt Insă situa­ții cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga can­titate de porumb în faza de coa­cere lapte-ceară. De aceea, es­te bine să se înceapă această lucrare mai devreme și astfel cea mai mare parte din porumb să fie însilozată în perioada op­timă, cînd plantele au sucu­­lența necesară obținerii unui nutreț de bună calitate. La ale­gerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilo­­zate nu trebuie procedat șa­blon. Aceasta trebuie să ne-o spună ochiul, priceperea și sim­țul de gospodar. O altă problemă o constituie asigurarea spațiului necesar pentru însilozarea diferitelor nutrețuri. La alegerea tipurilor ÖS sUoauii­r ebui§. ÎinaJL_§£ama ca acestea să fie ieftine, ușor de folosit, să permită mecani­i­zarea lucrărilor de încărcare, presare și scoatere a nutrețu­­­lui. In afară de aceasta, sibo­i­zurile trebuie să protejeze nu­­­trețul de pătrunderea aerului, a apei, de îngheț sau de căldu­­­rile mari.­­ Silozurile care răspund mai mult condițiilor actuale sînt ce­­­le amenajate direct la suprafața­ pămîntului între doi pereți pro­ i­tectori, care pot fi confecțio­­­nați din materiale diferite (pia­ i­tră, cărămidă, beton armata sc îndură, balozuri de paie pre-i sate etc.). Pereții trebuie să fie­ astfel făcuți, nncit să reziste pre­i­siunii tractoarelor cu șenile cînd­ acestea îndeasă nutrețul. In­ acest scop, pereții se fac drepți,­ iar în partea exterioară trebuie­ prevăzuți cu contraforturi. In ceea ce privește dimensiunile se recomandă ca silozurile de suprafață să aibă lățimea de la­ 8—12 m, iar lungimea de la 25­ la 50 m sau și mai mult, după ne-­­cesitate, înălțimea pereților pro­i­­ectori poate să fie de la 1,80 m­ pînă la 2,50 m. Silozurile de la suprafața pămîntului trebuie amenajate în locuri mai ridi­i­cate, să aibă fundul pavat și înclinat spre unul din capete, pentru ca apele de scurgere sa se poată aduna intr-un puț abn­sorbant. Cînd silozurile au lun­­­gimi mai mari este necesar că înclinația fundului să se facă de la mijloc către cele două capete. Rezultate bune se obțin și prin însilozarea porumbului în tranșee săpate în pămînt, cu­ dimensiunile de 5 m la bază, 6,5 m la partea de sus, 2—2,5 m înălțimea și circa 30 m lun­­­gimea. Capetele tranșeei se fac înclinate, pentru a permite in­trarea și ieșirea tractoarelor cu remorci. Silozurile săpate în formă de tranșee cu dimensiuni mari dre­) .­­Continuare în pas­ a â-a.Î

Next