Pentru Socialism, august 1962 (Anul 13, nr. 2657-2682)
1962-08-02 / nr. 2658
Vizitind întreprinderea „Torta lemnului“ din Satu Mare rămas plăcut impresionat de strădaniile harnicului ei colectiv de muncă. Panourile cu fruntașii la întrecerea socialistă, cu inovatorii și graficul de urmărire a realizării angajamentelor sunt împrospătate decadal. (Fotografia nr. 1). Introducerea tehnicii noi și a procedeelor avansate de lucru joacă un mare rol în îmbunătățirea calității producției. La mobilă combinată tip L.M.C. întreprinderea a obținut un rezultat remarcabil. Față de anii precedenți calitatea produselor s-a îmbunătățit continuu. Dovadă sînt scrisorile de mulțumire primite de la cumpărători. La serviciul tehnic se desfășoară o activitate intensă. Pe mese se află suluri de hîrtie de calc. Sunt proiectele unor noi produse pe care întreprinderea le va realiza în acest an. Proiectantul Iosif Talmaci execută cu multă atenție și pricepere proiectul unei camere de zi care va fi expusă la expoziția de mostre din București. (Fotografia nr. 2). La biblioteca tehnică ii poți întilni pe maistrul principal Emeric Török și pe Iuliu Illés, tehnician șef, analizîndd posibilitățile reducerii consumului de cherestea rășinoasă la mobila combinată tip „Maramureș“. (Fotografia nr. 3). In toate secțiile de producție se muncește cu însuflețire și entuziasm, depășîdu-se ritmic sarcinile de plan. In primul semestru al acestui an, planul global de producție a fost îndeplinit în proporție de 111,87 la sută. Colectivul de la „Arta lemnului“ s-a preocupat de introducerea metodelor avansate de lucru. Astfel, au fost introduse în procesul de producție două burghiuri, o freză și alte mașini. Productivitatea muncii a crescut cu 15,7 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut iv . Prin folosirea judicioasă a materiei prime și auxiliare, întreprinderea a înregistrat în primul semestru al anului un beneficiu de peste 754.000 lei, economisind totodată 186.000 lei. La obținerea acestor rezultate a contribuit buna organizare a procesului de producție, aplicarea unui șir de măsuri tehnico-organizatorice etc. Pe baza propunerilor făcute în consfătuirile de producție de către muncitorii fruntași și de tehnicienii din întreprindere, la camera de uscat cherestea s-a adăugat încă o cameră, mărind capacitatea de uscare cu 14 m. c. și reducind timpul de uscare la 5 zile. In construcție se află noua sală de pulverizare cu 4 compartimente, prevăzute cu instalații moderne care vor permite pulverizarea ansamblelor de mobilă mult mai operativ decit în prezent. In fotografia nr. 4 o vedeți pe Irina Dobi, fruntașă in producție, care a chemat la întrecere pe utemista Eta Kelemen. Un util schimb de experiență între utemistele Juliana Kovács și Gizela Kristef, lustruitoare de seamă, are loc în timpul pauzei de prînz, așa cum se vede în fotografia nr. 5. Brigada condusă de Alexandru Lovas a dat in luna iulie peste plan 2.531 scaune de bună calitate. In fotografia nr. 6 cîțiva din membrii brigăzii, Serviciul C.T.C. joacă un rol important in cadrul întreprinderii. Aici fiecare piesă primește „certificatul de garanție“. Ultima fotografie (a 7-a) înfățișează pe Alexandru Doboș, controlor interfazic, și pe Adalbert Karacsai controlînd cu grijă calitatea scaunelor. I. DEAK Uniți In gospodării agricole colective puternice De curînd, colectiviștii din satele Ardusat, Colțirea și Arieșu de Cimp din raionul Somcuta au trăit un mare eveniment: unirea celor trei gospodării colective ale lor într-una mare, puter ARDUSAT nncă, cu largi perspective de dezvoltare. Gospodăria unificată cuprinde 830 de familii cu o suprafață de peste 1.600 hectare, avînd de pe acum o puternică avuție obștească. Adunarea generală a colectiviștilor din cele trei sate l-a ales pe tovarășul Andrei Simion președinte al noii gospodării unificate. GHEORGHE TARȚA coresp. voluntar VI M A MARE Satele Vima Mare și Jugăstreni din raionul Lăpuș sunt vecine. Discutînd despre posibilitățile de dezvoltare a gospodăriilor lor colective, colectiviștii din cele două sate, ajutați de comuniști, au ajuns la concluzia că prin unificare vor putea dezvolta mult mai bine creșterea animalelor, vor putea valorifica mai judicios pămîntul, extinzînd în special pomicultura pe terenurile necorespunzătoare cultivării cerealelor. Despre toate acestea au vorbit de curînd — cu prilejul unificării celor două gospodării — colectiviștii Constantin Scurtu, Alexandru Dan, Zamfira Roman și alții, care și-au exprimat hotărirea de a munci cu abnegație pentru valorificarea posibilităților mari create prin unificare. Gospodăria unificată posedă peste 1.300 hectare de teren, peste 300 de bovine, 400 de ovine și alte animale. ELENA BARTIȘ coresp. voluntară PRIBI Nu demult, colectiviștii din Satele Pribilești și Fersig — raionul Șomcuța — ascultînd îndemnul partidului, au analizat posibilitățile de dezvoltare, hotărînd să unească cele două gospodării colective mici într-una singură. Referatul întocmit de comitetul comunal de partid, de comitetul executiv al sfatului popular și de consiliile de conducere ale celor doua gospodării colective a arătat în mod concret avantajele pe care le asigură unificarea. LEȘTI Colectiviștii Vaier Silăjan, Vasile Stejeran și alții care au luat cuvîntul la adunarea generală consacrată unificării au vorbit și ei despre posibilitățile favorabile care se creează sporirii recoltelor, dezvoltării zootehniei, legumiculturii și pomiculturii, ceea ce va duce la întărirea continuă a gospodăriei. Președinte al gospodăriei unificate a fost ales colectivistul Aurel Sălăjan. î. POP corest, voluntar — j £a. La spitalul veterinar De la începutul anului și pină în prezent la spitalul veterinar din Baia Mare au fost tratate 2.168 de animale din rasa orașului și a celor nouă sate aparținătoare. In 96 la sută din cazuri, tratamentul a fost eficace și animalele s-au vindecat complet. Noi agenții C. E. C. în întreprinderi De curînd, ln întreprinderile mari numărul agențiilor C.E.C. deservite de personal salariat a crescut cu încă trei prin înființarea unor agenții la întreprinderile sătmărene „Mondiala“ și „1 Septembrie“, și la „1 Mai“ din Baia Mare. j1. Pe șantierele școlare Peste cîteva zile harnicii muncitori de la Grupul de șantiere ai I.O.R.A.C. din Baia Mare vor termina lucrările de reparații — zugrăvit, sport, tencuit și instalații de canalizare — de la școala financiară din localitate. Și pe șantierul școlii din Săsar lucrările se află intr-un stadiu avansat. Spectacol de estradă Marți după-amiază la Teatrul de vară din Baia Mare formația culturală a sindicatului Exploatării miniere „Petre Gheorghe“ a prezentat spectacolul de estradă: „La munte, la mare, cu muzică“. Peste 1.000 de oameni ai muncii prezenți au răsplătit cu aplauze îndelungate pe artiștii cmaioxL Anul XIII Nr. 2658 I ★ I Joi, I 2 august 1962 I ★ I 4 pagini — 20 bani I Minerii de la Herja și-au depășit planul Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Exploatarea minieră „Drapelul roșu“ Herja, avtntat la întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea Zilei minerului, a obținut în luna iulie realizări de seamă. Echipele de mineri au reușit să-și depășească planul la minereu excavat și extras cu 5,2 la sută. Aplicînd cu pricepere metoda pușcării selective și ducind o luptă consecventă contra sterilului, au îmbunătățit și calitatea minereului prin reducerea diluției cu 4 la sută. In întrecerea ce se desfășoară între sectoarele din subteran pentru a da minereu cu mai mult și de bună calitate, sectorul II, condus de tehnicianul Ion Crăciun, a ieșit fruntaș. Brigăzile de mineri conduse de Anton Cînța II, Nicolae Gălușca și altele au obținut cele mai importante realizări. De remarcat sunt și realizările minerilor de la lucrările de investiții. In luna iulie minerii de aici și-au realizat planul prevăzut și au depășit cu peste 100 m.l. de galerie graficul de recuperare a rămînerii în urmă din primele luni ale anului. O dată cu succesele obținute de mineri, și preparatorii au raportat că au depășit sarcina de plan la metale, îmbunătățind simțitor randamentele de extracție. Realizări în întrecerea socialistă de între echipele de muncitori la secția turnătorie a U.M.M.U.M. din Baia Mare se desfășoară o entuziastă întrecere socialistă. Muncitorii acestei secții au realizat planul la oțel lichid pe luna iulie in proporție de 111 la sută, iar la piesele turnate din oțel ei au depășit planul cu 16 la sută. Turnătorii care lucrează la cubilouri au realizat planul la fontă 100 la sută. Respectînd criteriile principale ale întrecerii socialiste, muncitorii de aici au făcut în această lună și economii la consumurile specifice, reduclnd totodată procentul de rebut admis. Echipa oțelarului Ștefan Reiz, echipele de turnători conduse de Vasile Katolca și Ștefan Varvede și echipele de formare oțel conduse de Ion Șartoș și Vicențiu Dobranschi au obținut cele mai frumoase realizări. Cea mai mare grijă lucrărilor agricole de vară! Treieratul griului se face cu mult spor la gospodăria agricolă colectivă din Aeîș. IN RAIONUL SATU MARE s*a terminat secerișul Primul seceriș de după încheierea colectivizării agriculturii s-a desfășurat într-un ritm susținut pe ogoarele unităților agricole socialiste din raionul Satu Mare. Ca rezultat al muncii politice de masă desfășurate de comuniști și de ceilalți agitatori, precum și avîntului în întrecerea socialistă, colectiviștii din raion au obținut zi de zi succese tot mai mari la recoltarea la timpul optim a cerealelor păioase. • Datorită bunei organizări a muncii, a antrenării tuturor forțelor în marea bătălie a strîngerii recoltei, secerișul la grîu, secară și orz de toamnă a fost terminat în seara zilei de 31 iulie. La acest succes au contribuit din plin mecanizatorii din cele trei stațiuni de mașini și tractoare, precum și harnicii mecanizatori din gospodăriile de stat, care au muncit cu avînt la strîngerea recoltei. Printre gospodăriile colective fruntașe care au terminat primele pe raion secerișul se numără cele din Bereu, Dara, Ardud, Odoreu, Cărășeu’ și altele. GOSPODĂRIILE DE STAT DIN ODOREU, HALMEU’ ȘI DOROLȚ AU RAPORTAT ȘI TERMINAREA TREIERIȘULUI. Acum sub îndrumarea comitetului raional de partid, treierișul se desfășoară într-un ritm tot mai intens. In gospodăriile colective din Cărășeu și Dobolț această lucrare s-a terminat In proporție de 64 respectiv 56 la sută, iar la Răteși 51 la sută. Colectiviștii din raionul Satu Mare au hotărît să termine treierișul în cel mai scurt timp. COLECTIVIȘTI FRUNTAȘI Din inițiativa comuniștilor, colectiviștii din Vezendiu au înscris în planul operativ al campaniei de vară, terminarea secerișului în 5—6 zile. Acest obiectiv s-a realizat prin antrenarea tuturor forțelor la strîngerea recoltei și prin folosirea fiecărei ore prielnice de muncă. Alături de combinerii de la S.M.T. Cărei, în întrecerea socialistă care a cuprins toate brigăzile și echipele colectiviștii au muncit cu mult spor pentru realizarea angajamentului luat. Astfel, primii care s-au întors de pe cîmp raportînd terminarea secerișului au fost cei din brigada condusă de Dumitru Podină. Ei au fost urmați de brigada a III-a a lui Vasile Indrea. Și așa, rînd pe rînd toate brigăzile au raportat terminarea secerișului. Merită să fie evidențiați colectiviștii Floare Cornec, Aurel Pride, Vasile Mureșan, Ioan Sfîra, Cornel Pop, Mihai Boțe și alții. Colectiviștii lucrează acum cu sîrguință pentru eliberarea terenului de paiele rămase după combine și transportă de zor snopii la arie pentru ca mecanizatorii să poată trece la executarea arăturilor de vară și la însămînțarea culturilor furajere în miriște. SILVIU OȘAN și DUMITRU SOMEȘAN coresp. voluntari Dscala prea mare între seceriș și treieriș La gospodăria colectivă din Căpleni secerișul grînelor de pe cele 743 ha s-a terminat în 9 zile. Pînă aici lucrurile au mers destul de bine. Transportul grînelor, care trebuia început de mult, se desfășoară însă într-un ritm foarte lent. Acest lucru este dovedit și de faptul că la arie au fost transportați snopii numai de pe 35 ha. Așa se întîmplă că la 30 iulie, adică la două zile după terminarea secerișului, treierișul griului și al secarei nici nu începuse înca.. O vină mare pentru această stare de lucruri poartă consiliul de conducere care nu a luat măsuri ca echipele care deserivesc batoza să se prezinte la muncă. Tot din vina conducerii cele 12 tractoare care sunt la dispoziția gospodăriei nu au putut ara decit 86 ha, deoarece terenul nu a fost eliberat de snopi și nu s-a permis mecanizatoritor nici să facă arături in-itre rîndurile de clăi. J Citiți în pag. a 4-a — VIZITA LUI N. S. HRUȘCIOVI ÎN UCRAINA. I — FESTIVALUL MONDIAL AL TINERETULUI ȘI STUDENȚILOR. — NOTA EXTERNĂ: „CÎINI VECHI CU ZGARDĂ NOUĂ“* Recomandările Institutului central de cercetări agricole privind asigurarea tirajelor însuozate pentru hrana animalelor In ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid și guvern, au fost obținute succese însemnate în creșterea efectivelor de animale și a producției acestora. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea și îmbunătățirea șeptelului au fost întreprinse numeroase acțiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafețele cultivate cu plante furajere și mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958 —1961. Numeroase gospodării de stat și gospodării colective, aplicînd o furajare rațională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutrețul de bază în timpul iernii, au obținut rezultate din cele mai bune. Astfel, la G.A.S. Coțușca, regiunea Suceava, s-a obținut anul trecut o producție medie de 4.052 litri lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preț de cost scăzut. Rezultate bune au obținut și gospodăriile de stat Peștera, regiunea Dobrogea, Variaș, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crișana, și altele. De asemenea, și în multe gospodării colective porumbul siloz constituie în perioada de iarnă nutrețul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obținerea unor producții bune. Gospodăriile colective Palazu Mare și Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obținute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea, ca și de stațiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obțin prin însilozarea porumbului în amestec cu soia și alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, grija iai QgMa ja animMui siloz in amestec cu soia, producția medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1.000 litri. De asemenea, la Stațiunea experimentală zootehnică Rușețu, regiunea Galați, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obținut o producție medie de 2.600 litri lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, producția medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4.053 litri. Cultura porumbului de siloz în amestec cu leguminoase s-a extins mult și în gospodăriile de stat și gospodăriile colective. Anul acesta efectivul de animale în gospodăriile de stat și gospodăriile colective crește mult față de anul trecut. Pe lângă mărirea efectivului pe baza reținerii prășilei proprii, gospodăriile colective au cumpărat între altele peste 100.000 vaci, depășind cu 3 la sută prevederile anuale, precum și 172.000 vitele, 340.000 ovine etc. Creșterea în continuare a numărului de animale din toate speciile și a producției acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8.500 000 tone furaje. In curînd va începe campania de fosilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităților necesare de furaje fnsilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în stațiunile experimentale și a experienței gospodăriilor de stat și gospodăriilor colective fruntașe, Institutul central de cercetări agricole recomandă: In fiecare G.A.S. și G.A.C. să se însilozeze în medie cite 10 tone nutrețuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin și cite 0,5 tone de fiecare oaie și scroală de reproducție. Pentru aceasta este necesar ca să se însilozeze toate resursele furajere existente în gospodării, de acum și pînă la căderea zăpezii. Astfel, pe lingă porumbul din cultură pură și cel cultivat in amestec cu leguminoase, se va însiloza porumbul din culturile duble, rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie însilozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi și lucernă, de iarbă de Sudan, samulastra, frunzele și capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii și morcovii furajeri, cartofii mărunți, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi și buruieni de pe marginea drumurilor, din livezi și alte furaje. In ceea ce privește perioada de însilozare a porumbului se recomandă unităților să țină seama de faza de vegetație a fiecărei culturi. In general, porumbul trebuie să fie însilozat în momentul cînd conține cantități maxime de unități nutritive și cînd are o umiditate (suculență) de 65—67 la sută. Porumbul, in mod normal, trebuie să fie recoltat în faza de lapteseară, pentru că în această fază conține circa 70 la sută apă și 20—25 unități nutrtive la 100 kg nutreț. Sînt Insă situații cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De aceea, este bine să se înceapă această lucrare mai devreme și astfel cea mai mare parte din porumb să fie însilozată în perioada optimă, cînd plantele au suculența necesară obținerii unui nutreț de bună calitate. La alegerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilozate nu trebuie procedat șablon. Aceasta trebuie să ne-o spună ochiul, priceperea și simțul de gospodar. O altă problemă o constituie asigurarea spațiului necesar pentru însilozarea diferitelor nutrețuri. La alegerea tipurilor ÖS sUoauiir ebui§. ÎinaJL_§£ama ca acestea să fie ieftine, ușor de folosit, să permită mecaniizarea lucrărilor de încărcare, presare și scoatere a nutrețului. In afară de aceasta, siboizurile trebuie să protejeze nutrețul de pătrunderea aerului, a apei, de îngheț sau de căldurile mari. Silozurile care răspund mai mult condițiilor actuale sînt cele amenajate direct la suprafața pămîntului între doi pereți pro itectori, care pot fi confecționați din materiale diferite (pia itră, cărămidă, beton armata sc îndură, balozuri de paie pre-i sate etc.). Pereții trebuie să fie astfel făcuți, nncit să reziste preisiunii tractoarelor cu șenile cînd acestea îndeasă nutrețul. In acest scop, pereții se fac drepți, iar în partea exterioară trebuie prevăzuți cu contraforturi. In ceea ce privește dimensiunile se recomandă ca silozurile de suprafață să aibă lățimea de la 8—12 m, iar lungimea de la 25 la 50 m sau și mai mult, după ne-cesitate, înălțimea pereților proiectori poate să fie de la 1,80 m pînă la 2,50 m. Silozurile de la suprafața pămîntului trebuie amenajate în locuri mai ridiicate, să aibă fundul pavat și înclinat spre unul din capete, pentru ca apele de scurgere sa se poată aduna intr-un puț abnsorbant. Cînd silozurile au lungimi mai mari este necesar că înclinația fundului să se facă de la mijloc către cele două capete. Rezultate bune se obțin și prin însilozarea porumbului în tranșee săpate în pămînt, cu dimensiunile de 5 m la bază, 6,5 m la partea de sus, 2—2,5 m înălțimea și circa 30 m lungimea. Capetele tranșeei se fac înclinate, pentru a permite intrarea și ieșirea tractoarelor cu remorci. Silozurile săpate în formă de tranșee cu dimensiuni mari dre) .Continuare în pas a â-a.Î