Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)

1962-10-10 / nr. 2716

eooooo oooooooooooooot «»ooooooooooooooooooooo r îndrumate de organele și organizațiile de partid, avind ajutorul material al statului, gos­podăriile colective iși sporesc continuu efec­tivele de animale. De aceea, asigurarea fura­jelor necesare hrănirii animalelor, in scopul creșterii producției de lapte, carne, lână, ouă, constituie una din sarcinile principale ale orga­nelor și organizațiilor de partid, consiliilor a­­gricole, ale conducerilor unităților agricole so­cialiste. In fiecare gospodărie există posibilități largi nu numai pentru a se asigura necesarul de furaje efec­tivelor de animale, ci și pentru a se crea importante rezerve de nutrețuri. Se cere ca acum, înainte de venirea iernii, să se valorifice cu simț de răspundere toate resur­sele de furaje. In această pagină redăm aspecte din expe­riența gospodăriei agricole colective din comu­na Culciu Mic (Satu Mare) Ia asigurarea unei baze furajere abundente și de calitate. >oooooooo$o^oooo<>ooooo TOATE RESURSELE DE FURAJE VALORIFICATE CU GRIJĂ Gospodăria n­oastră are posi­bilități bune pentru asigurarea furajelor. Pe suprafețe întinse s cultivăm leguminoase pentru fin, iar pe 125 hectare am cul­tivat anul acesta porumb pen­tru siloz. Ne Îngrijim totodată re asigurarea unor cantități sporite de furaje concentrate, mai cu seamă prin creșterea producției de porumb boabe. I Dar creșterea continuă a nu­­m­ărului de animale proprieta­te obștească ne obligă să cău­­­tăm și alte resurse de furaje. "Analizând felul cum se reali­zează sarcina asigurării unei baze furajere abundente, orga­nizația de bază din gospodărie ia Îndrumat consiliul de condu­cere să ia măsuri concrete pen­tru descoperirea și valorifica­rea tuturor resurselor care să sporească cantitățile de furaje.­­Și rezultatele acestei Îndrumări In-au întîrziat să se arate.­­ Pe­­ngă recoltarea la timp ți depozitarea !n bune condi­ții a furajelor fibroase, ne-am Îngrijit de insilozarea in pe­rioada optimă a porumbului pentru siloz de pe cele 125 hec­tare. Dar numai porumbul cul­­­tivat pentru siloz nu putea i acoperi necesitățile de nutreț murat, care trebuie să stea la baza furajării animalelor în timpul iernii. Am căutat atunci­­ și alte resurse care pot fi gă­site In orice gospodărie. încă în primăvară am luat măsuri pentru desecarea unui teren mlăștinos pe 7 hectare. Pe o parte din această suprafață, care s-a tvlatat mai bine, am însămințat porumb pentru si­loz, iar pe restul a crescut o m­asă verde abundentă neculti­vată. Am recoltat cu igrijă atât porumbul semănat acolo, cit și ierburile, și astfel de pe cele 7 hectare — care în alți ani nu aduceau nici un folos — am insilozat 250 tone de furaje, adică necesarul de nutreț mu­rat pentru 25 de vaci. N-am lăsat să se piardă nici vrejn­ de cartofi de pe cele 40 hec­tare cultivate cu această plan­tă. I-am recoltat la timp, îm­preună cu buruienile apărute spre toamnă in cultură și le-am insilozat in amestec cu po­rumb. Din grădina de legume am strîns pină acum frunzele de la cultura verzei de vară, precum și masa verde rămasă după recoltarea altor legume timpurii, însilozîndu-ne tot în amestec cu porumb. Grădina de legume ne oferă încă impor­tante cantități de masă verde și vom continua să le valori­ficăm prin insilozări. Din experiența anilor trecuți colectiviștii noștri s-au con­vins pe deplin de importanța nutrețului murat in creșterea producției animaliere și mulți fac propuneri valoroase in scopul sporirii cantităților de furaje insilozate. S-a propus astfel să recoltăm cit mai devreme po­rumbul cultivat pentru boabe, cind tulpinile mai au încă su­­culența necesară pentru a pu­tea fi fnsilozate. Rezultă astfel un foraj incomparabil mai bun decit atunci cind cocenii se lasă să se usuce și se admi­nistrează așa in hrana anima­lelor. Trebuie să mai amintesc că o mare cantitate de masă ver­de am obținut de pe cele 140 hectare însămînțate cu porumb furajer In miriște, valorifichnd toate aceste resurse, am reușit să insilozăm pină acum peste 3.500 tone de furaje. Insiloza­­tul se face In silozuri bine ame­najate, dindu-se cea mai mare atenție tocării, presării și aco­peririi nutrețului. Vom obține in felul acesta un nutreț mu­rat de bună calitate, care va contribui în mare măsură la sporirea producției de lapte. Vom mai insiloza incă apro­ximativ 1.000 tone de furaje. Folosim in continuare la insi­­lozămi cocenii de porumb, frun­zele și coletele de sfeclă, de za­hăr de pe cele 40 de hectare ocupate cu această cultură. Brigadierii drei Sáfrány­, Ioan Pomîan, in­colectiviștii Io­sif Chifor, Iosif Magyar, Alexandru Bentea, Carol Varga și mulți alții lucrează cu Însufle­țire pentru asigurarea unor cantități mari de furaje Insilo­­zate. * Folosim cu grijă și alte­ re­surse de furaje. Pe 240 hectare am cultivat anul acesta dovleci prin porumb, obținând la hec­tar 6.000—8.000 kg dovleci pe lângă producția bună de po­rumb. Folosindu-l in hrana porcilor, ca și a vacilor cu lapte, obținem bune rezultate. Paiele și pleava sunt, de ase­menea, gospodărite cu răspun­dere. In hrana animalelor pa­iele se administrează tocate și amestecate cu borhot, fiind consumate astfel cu plăcere. In felul acesta am reușit să asigurăm nu numai necesarul de furaje pentru numărul de animale in continuă creștere, ci și importante rezerve de nutrețuri. IOSIF BIRO președintele gospodăriei co­lective . , Asigurăm cantități suficiente de masă verde Experiența anilor trecuți a dovedit că asigurarea conveieri-­­­lui verde are o mare influență asupra producției de lapte. Și în această primăvară ne-a prins bine masa verde recoltată de pe 26 ha, la sfîrșitul lunii apri­lie, în perioada cea mai critică în privința furajelor. Am putut să ajutăm și gospodăriile veci­ne. Insămînțarea borceagului de toamnă, a secarei pentru ma­să verde are multe avantaje eco­nomice. In primul rînd, desigur, se obține o cantitate mare de furaj de cea mai bună calitate, bogat în albumine digestibile. In al doilea rînd recoltarea tim­purie permite realizarea unor culturi duble în cantități mari. In anul trecut după borceag, de pildă, am semănat imediat po­rumb pentru siloz. Așa am ob­ținut două producții bune de pe aceeași suprafață. In anii trecuți furajele erau socotite la noi ca niște culturi de o mai mică importanță, fiind semănate în terenuri slabe. A­­ceasta a făcut ca și recoltele să fie mai mici. Ne-am dat iarna că aceste culturi de pe urma cărora noi obținem venituri mari merită toată atenția. De aceea, In toamna aceasta am ales te­renurile cele mai potrivite pen­tru borceag și secară furajeră, încă la 25 septembrie pe terenul brigăzii mele am însămînțat în­­tr un teren bine pregătit 8 ha cu borceag și 7 cu secară pen­tru hiasă verde. Plantele pre­mergătoare au fost porumbul siloz și tutunul. Pe Întreaga gos­podărie s-au însămînțat 40 ha cu secară și 20 ha cu borceag. In­­sămînțatul la timpul optim cu mașinile S.M.T. sunt primele premise care permit să facem un calcul că în condiții clima­tice normale noi vom obține de pe aceste terenuri în primăva­ră cel puțin 1.240 tone masă verde — un nutreț cu o înaltă valoare nutritivă. SABIN BARBUR ‘ brigadier de clmp oo«x>^ooooo^oooooooo< CIFRE Șl FAPTE Sectorul zootehnic al gospodăriei colective din Culciu Mic are o pondere economică tot mai mare. Aceasta reiese și din faptul că din totalul veniturilor bănești de 4.950.000 lei pla­nificate pentru acest an aproape o treime, adică 1,6 milioane lei, se realizează din producția animalieră. In primele trei trimestre ale anului colectiviștii au vin­­dut statului pe bază de contract 214.000 litri lapte, 4.300 kg lină și 312 porci grași, din care au realizat venituri de peste 840.000 lei. Din inițiativa organizației de bază, colectiviștii au trecut la Înființarea unei crescătorii de iepuri de casă. Acum efec­tivul este de 140 iepuri. Din aceștia 80 au și fost contrac­tați cu Ageracoopul din Satu Mare. Convingindu-se din pri­mul an că din creșterea iepurilor se pot realiza venituri im­portante cu cheltuieli minime, colectiviștii au hotărât să dez­volte această ramură. •»e^e«en.wwjeast Ausia iLStan*i^,A turn-' Buna Biro, păstrare­a furajelor a stat în centrul atenției colectiviștilor. IN FOTOGRAFIE: Iosif președintele G.A.C. dînd indicații lucrătorilor din sectorul zootehnic despre felul cum va trebui procedat la folosirea finului* Pornind de la balanța furajeră Intr-o mare gospodărie socia­listă ca a noastră totul trebuie să fie bine organizat, calculat, bine gîndit. Avem un sector zoo­tehnic puternic, în plină dez­voltare, care numără astăzi 816 bovine, 1.600 oi, 840 porci, 625 rațe, 140 iepuri de casă. Apro­pierea anotimpului rece pune pe gînduri pe oricare gospodar chibzuit. In fața acestui ano­timp se pun întrebările: unde vom adăposti, cu ce vom furaja animalele în perioada stabula­­ției? Aici nu se mai poate mer­ge la voia întîmplării. Situația din anul trecut nu mai cores­punde cu aceea de acum. Nu­mărul animalelor a crescut foar­te mult. E nevoie deci de mai multe furaje, de mai multă chibzuință. Cunoscind că sectorului zootehnic rentabilitatea crește o dată cu sporirea producției de lapte, carne,­lină etc., și aceasta depinde în primul rând de o furajare rațională, conducerea gospodăriei a manifestat o deo­sebită grijă pentru a asigura această condiție. De curînd am trecut la întocmirea balanței furajere. La aceasta a lucrat o comisie compusă din specia­liști și colectiviști care lucrează nemijlocit in sectorul zooteh­nic. Am stabilit numărul de a­­nimale pe grupe și specii. La calcularea necesarului de furaje am procedat la transformarea tuturor speciilor și a grupelor In unități de vită mare. La sta­bilirea rațiilor am ținut cont de recomandările consiliului agri­­­col raional, ale normativului. In După calculele făcute, în ur­ma cubajului efectuat, am pu­tut constata cu satisfacție că ne-am gospodărit bine. Intre necesar și existent este un ra­port favorabil, contribuit în mare La aceasta a măsură și faptul că pentru o unitate viță mare la furajul de bază­­ și­asigurarea unei rezerve de fu­raje o socotim necesară și pen­tru faptul că trebuie să ne gîn­­dim că această balanță s-a în­tocmit pină la recolta anului viitor, or, efectivul de animale va fi și de acum înainte in con­tinuă creștere. Și apoi trebuie să ne gîndim și la unele sur­prize neplăcute cauzate de ca­priciile timpului — o iarnă mai lungă, primăvară secetoasă ș.a. Am ținut cont la calculul nece­sarului de concentrare de fap­lozul — noi am calculat de la bun început cite 15 tone. A­­ceasta, precum și depășirea planului cu Încă 1.000 tone, ne va asigura și o rezervă impor­tantă din toate furajele. Acest lucru reiese mai clar din urmă­toarea situație:. tul că în anul viitor ne pregă­tim să îngrășăm 600 de porci. Balanța furajeră întocmită pe baze științifice ne va fi de un real folos în buna gospodărire a furajelor. MIRCEA MUREȘAN Ing. la G.A.C. Culciu Mic așa fel ca să asigurăm ult ra­ Iată din ce constă o rație zu­­port optim Intre unitățile nu­­nncă pentru o unitate vită ma­tritive și albumina digestibilă. re: 1 I 4—5 kg fin de bună ca­litate ’(ghizdei, trifoi, mazăre, borceag sau fin natural, 25—30 “ nutreț lnsilozat, 2—4 “ concentrate, 8 “ grosiere (paie, pleavă, coceni­­ de porumb), necesar existent rezervă Fin 940 t 1.110 t_____________170 t________ Se lnsilozează In con­ Siloz S.500 t 3.508 t­u­rnare pină la 4.500 •­ 1 tone_________ Porumb boabe 442~t_______484 t_____________42 t_________ Concentrate E vorba de șro­ S-a calculat și o­re­industriale_____414 t turl, tărițe etc, zervă­ de 10 la sută Grosiere 1.645 t 1.860 t 215 tone Din cul­t­ura dublă — furaje din belșug De mai mulți ani semănăm porumb furajer in miriște. A­­ceasta constituie o importantă cale de sporire a producției de furaje. Și anul acesta în gospo­dăria noastră s-au Însămînțat in miriște 140 de hectare cu po­rumb in amestec cu floarea­­soarelui. Se poate spune că în general producția de masă ver­de obținută pe această supra­față a fost bună. Dar învățămin­tele pe care le-am desprins condițiile acestui an, cu o secv­­n­ță destul de prelungită, arată că putem obține o producție și mai bucfi de masă verde din pulțura dublă de porumb și floarea soa­relui. Pe 70 de hectare am însă­­mințat cultura dublă imediat după recoltarea orzului de toam­nă, adică pe la mijlocul lunii iulie, cind exista umiditate des­tulă in pămint. Aici boabele au răsărit frumos­­ cultura a deve­nit viguroasă, obținindu-se peste 15.000 kg masă verde la nectar, care a și fost însilozată. Alta a fost insă producția de masă ver­de pe restul de 70 de hectare, unde semănatul a întîrziat mai mult timp după recoltatul griu­lui, cleuindu se umezeala din sol. Producția de masă verde n-a ajuns pe această suprafață nici la jumătatea cantității realizate de pe terenul însămînțat ime­diat după seceratul orzului. Vom continua și pe viitor să cultivăm plante furajere în mi­riște pe suprafețe tot mai mari. Ne vom organiza însă munca în așa fel incit semănatul acestor plante să-l facem în timpul cel mai scurt după recoltatul păioa­­selor. Vom obține astfel canti­tăți mereu sporite de masă ver­de. IO­AN STEFANESCU brigadier a £ CÍ ® fi spirit gospo­dăr­esc Asigurarea cantităților necesa­re de furaje este, firește, pro­blema cea mai importantă pen­tru hrănirea animalelor. Aceas­ta nu este însă totul. Valorifica­rea cât mai rațională a furajelor cere o bună gospodărire. Orga­nizația de bază a trasat ca sar­cină grupei de partid din secto­rul zootehnic să privească cu mult simț de răspundere aceas­tă problemă. Lupta împotriva risipei de furaje, respectarea rațiilor stabilite a devenit un obiectiv de seamă în activitatea celor 15 membri și candidați de partid din sectorul zootehnic. Comuniștii Iosif Tóth, Andrei Vai­da, Eugen Varga, Iosif Ma­gyar și alții sînt cei mai buni agitatori. Ei desfășoară o stă­ruitoare muncă politico-educa­­tivă, explicînd oamenilor că bu­na gospodărire a furajelor este una din condițiile hotărîtoare ale creșterii producției anima­liere. De altfel, pe lângă tabelele cu rațiile afișate pe categorii și grupe de animale, din grajdurile gospodăriei sunt nelipsite lozin­cile: „Colectiviști! Gospodăriți cu simț de răspundere furaje­le!“... împotriva risipei și a ne­­respectării indicațiilor s-a creat o opinie de masă combativă. Când colectiviștii Áron Tamas, Zoltán Nagy și Mihai Király n-au respectat regulile de pășu­­nare rațională după Indicațiile primite, acest caz a fost prelu­crat în toate locurile de muncă. Agitatorii Zoltán Csornai și Ale­xandru Blaga au criticat cu as­prime această abatere care a pricinuit daune gospodăriei. Ei au arătat că lăsind vitele pe în­­­treaga suprafață acestea au căl­­cat și distrus repede o cantitate mare de masă verde. Și mai mult au fost criticați conducătorii de atelaje Alexe Nagy, Carol Csornai, Gheorghe Csáki, care pe lângă rațiile sta­­bilite au mai ciupit cite o furcă de fin pentru „caii lor“. Aceste dezbateri au constituit o ade*­vărată școală de educare a co­­lectiviștilor în spiritul răspunde­­rii pentru avutul obștesc. i In buna gospodărire a furaje* lor o mare importanță are re*­coltarea la timpul optim. sar magazinarea în condiții ferirea lor de degradare bune, din cauza intemperiilor. Noi am avut grijă și de aceasta. Am contro­­lat dacă stogurile de paie și fîn sunt bine construite și acoperite și dacă sub ele s-a așezat ma­­terial de protecție spre a le feri de umezeala solului. Pentru respectarea normativii* lui, a rațiilor stabilite și pentru a împiedica risipirea furajelor noi efectuăm zi de zi un con­­trol care și-a dovedit pe deplini eficacitatea. La aceasta contri­­buie și cîntărirea furajelor de către zootehnician, care ia în primire pe o lună furajele și se distribuie zilnic pe baza rațiilor calculate. ANTON BOROȘ secretarul organizației de bază GRAȚIAN culcean I brigadier zooțefcJo. NUTREȚUL MURIT - LA BAZA SPORIRII PRODUCȚIEI DE LAPTE Cind s-a insilozat pentru pri­­ma oară porumb In gospodăria noastră nu mi-a venit să cred­­ că nutrețul astfel pregătit are importanță atît de mare precum ni s-a explicat. Dar după ce am Început să dăm in hrana vacilor nutreț murat, cind am văzut cu altă plăcere mănîncă animalele acest furaj și cum crește producția de lapte in urma lui, am propus și eu să insilozăm cantități tot mai mari de porumb și de alte furaje verzi. Am ajuns ca anul acesta să asigurăm cite 15 to­i­ne de nutreț murat pentru fie­­care vacă. Nu mă îndoiesc că in felul acesta vom scoate o producție bună de lapte. Pentru iarnă trecută am avut­­ mai puține furaje lnsilozate decit pentru iarna care urmea­ză. Totuși folosirea acestora a săltat mult producția de lapte. Am observat în legătură cu a­­ceasta un lucru interesant. In iarna trecută, datorită zăpezi­lor mari, timp de o săptămînă n-am putut scoate nutreț mu­rat din silozuri. Deși vacile au fost hrănite bine cu fîn, totuși producția de lapte a scăzut în această perioadă cu mai bine de 2 litri zilnic la fiecare vacă. După ce am început din nou să furajăm vacile cu porumb­eiloz producția de lapte s-a ri­dicat iar la nivelul de dinain­te. Producția de lapte in gos­podăria noastră a fost anul trecut cu 600 de litri m­ai mic re de fiecare vacă decit pro­­ducția medie obținută cu cițiva ani Înainte. Pot să spun că a­­ceastă creștere se datorește în cea mai mare măsură folosirii nutrețului murat in hrana va­­cilor. .­ O dată cu creșterea­ cantită­­ților de nutreț unsilozat se creează posibilități pentru o sporire și mai însemnată a producției de lapte. Aceasta mă face să îndrăgesc și mai mult ocupația de mulgătoare, să lupt pentru a obține de la sotul de vaci care mi s-a in­­credințat producții de lapte mult mai mari decit pină acum' IU­LIANA ZIMBRU, mulgătoare #■< Íjiwí ț . Í.W.-.W jNfc'ă , h IULIAN A ZIMBRU In acest an­ s-a obținut o recoltă bogată de cartofi. Aproxima­tiv 90 tone de cartofi mărunți se vor rezerva pentru ingrășa­rea porcil­or. lu megazin­area cartofilor se face după sortarea lor. r

Next