Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)
1962-10-10 / nr. 2716
eooooo oooooooooooooot «»ooooooooooooooooooooo r îndrumate de organele și organizațiile de partid, avind ajutorul material al statului, gospodăriile colective iși sporesc continuu efectivele de animale. De aceea, asigurarea furajelor necesare hrănirii animalelor, in scopul creșterii producției de lapte, carne, lână, ouă, constituie una din sarcinile principale ale organelor și organizațiilor de partid, consiliilor agricole, ale conducerilor unităților agricole socialiste. In fiecare gospodărie există posibilități largi nu numai pentru a se asigura necesarul de furaje efectivelor de animale, ci și pentru a se crea importante rezerve de nutrețuri. Se cere ca acum, înainte de venirea iernii, să se valorifice cu simț de răspundere toate resursele de furaje. In această pagină redăm aspecte din experiența gospodăriei agricole colective din comuna Culciu Mic (Satu Mare) Ia asigurarea unei baze furajere abundente și de calitate. >oooooooo$o^oooo<>ooooo TOATE RESURSELE DE FURAJE VALORIFICATE CU GRIJĂ Gospodăria noastră are posibilități bune pentru asigurarea furajelor. Pe suprafețe întinse s cultivăm leguminoase pentru fin, iar pe 125 hectare am cultivat anul acesta porumb pentru siloz. Ne Îngrijim totodată re asigurarea unor cantități sporite de furaje concentrate, mai cu seamă prin creșterea producției de porumb boabe. I Dar creșterea continuă a numărului de animale proprietate obștească ne obligă să căutăm și alte resurse de furaje. "Analizând felul cum se realizează sarcina asigurării unei baze furajere abundente, organizația de bază din gospodărie ia Îndrumat consiliul de conducere să ia măsuri concrete pentru descoperirea și valorificarea tuturor resurselor care să sporească cantitățile de furaje.Și rezultatele acestei Îndrumări In-au întîrziat să se arate. Pengă recoltarea la timp ți depozitarea !n bune condiții a furajelor fibroase, ne-am Îngrijit de insilozarea in perioada optimă a porumbului pentru siloz de pe cele 125 hectare. Dar numai porumbul cultivat pentru siloz nu putea i acoperi necesitățile de nutreț murat, care trebuie să stea la baza furajării animalelor în timpul iernii. Am căutat atunci și alte resurse care pot fi găsite In orice gospodărie. încă în primăvară am luat măsuri pentru desecarea unui teren mlăștinos pe 7 hectare. Pe o parte din această suprafață, care s-a tvlatat mai bine, am însămințat porumb pentru siloz, iar pe restul a crescut o masă verde abundentă necultivată. Am recoltat cu igrijă atât porumbul semănat acolo, cit și ierburile, și astfel de pe cele 7 hectare — care în alți ani nu aduceau nici un folos — am insilozat 250 tone de furaje, adică necesarul de nutreț murat pentru 25 de vaci. N-am lăsat să se piardă nici vrejn de cartofi de pe cele 40 hectare cultivate cu această plantă. I-am recoltat la timp, împreună cu buruienile apărute spre toamnă in cultură și le-am insilozat in amestec cu porumb. Din grădina de legume am strîns pină acum frunzele de la cultura verzei de vară, precum și masa verde rămasă după recoltarea altor legume timpurii, însilozîndu-ne tot în amestec cu porumb. Grădina de legume ne oferă încă importante cantități de masă verde și vom continua să le valorificăm prin insilozări. Din experiența anilor trecuți colectiviștii noștri s-au convins pe deplin de importanța nutrețului murat in creșterea producției animaliere și mulți fac propuneri valoroase in scopul sporirii cantităților de furaje insilozate. S-a propus astfel să recoltăm cit mai devreme porumbul cultivat pentru boabe, cind tulpinile mai au încă suculența necesară pentru a putea fi fnsilozate. Rezultă astfel un foraj incomparabil mai bun decit atunci cind cocenii se lasă să se usuce și se administrează așa in hrana animalelor. Trebuie să mai amintesc că o mare cantitate de masă verde am obținut de pe cele 140 hectare însămînțate cu porumb furajer In miriște, valorifichnd toate aceste resurse, am reușit să insilozăm pină acum peste 3.500 tone de furaje. Insilozatul se face In silozuri bine amenajate, dindu-se cea mai mare atenție tocării, presării și acoperirii nutrețului. Vom obține in felul acesta un nutreț murat de bună calitate, care va contribui în mare măsură la sporirea producției de lapte. Vom mai insiloza incă aproximativ 1.000 tone de furaje. Folosim in continuare la insilozămi cocenii de porumb, frunzele și coletele de sfeclă, de zahăr de pe cele 40 de hectare ocupate cu această cultură. Brigadierii drei Sáfrány, Ioan Pomîan, incolectiviștii Iosif Chifor, Iosif Magyar, Alexandru Bentea, Carol Varga și mulți alții lucrează cu Însuflețire pentru asigurarea unor cantități mari de furaje Insilozate. * Folosim cu grijă și alte resurse de furaje. Pe 240 hectare am cultivat anul acesta dovleci prin porumb, obținând la hectar 6.000—8.000 kg dovleci pe lângă producția bună de porumb. Folosindu-l in hrana porcilor, ca și a vacilor cu lapte, obținem bune rezultate. Paiele și pleava sunt, de asemenea, gospodărite cu răspundere. In hrana animalelor paiele se administrează tocate și amestecate cu borhot, fiind consumate astfel cu plăcere. In felul acesta am reușit să asigurăm nu numai necesarul de furaje pentru numărul de animale in continuă creștere, ci și importante rezerve de nutrețuri. IOSIF BIRO președintele gospodăriei colective . , Asigurăm cantități suficiente de masă verde Experiența anilor trecuți a dovedit că asigurarea conveieri-lui verde are o mare influență asupra producției de lapte. Și în această primăvară ne-a prins bine masa verde recoltată de pe 26 ha, la sfîrșitul lunii aprilie, în perioada cea mai critică în privința furajelor. Am putut să ajutăm și gospodăriile vecine. Insămînțarea borceagului de toamnă, a secarei pentru masă verde are multe avantaje economice. In primul rînd, desigur, se obține o cantitate mare de furaj de cea mai bună calitate, bogat în albumine digestibile. In al doilea rînd recoltarea timpurie permite realizarea unor culturi duble în cantități mari. In anul trecut după borceag, de pildă, am semănat imediat porumb pentru siloz. Așa am obținut două producții bune de pe aceeași suprafață. In anii trecuți furajele erau socotite la noi ca niște culturi de o mai mică importanță, fiind semănate în terenuri slabe. Aceasta a făcut ca și recoltele să fie mai mici. Ne-am dat iarna că aceste culturi de pe urma cărora noi obținem venituri mari merită toată atenția. De aceea, In toamna aceasta am ales terenurile cele mai potrivite pentru borceag și secară furajeră, încă la 25 septembrie pe terenul brigăzii mele am însămînțat într un teren bine pregătit 8 ha cu borceag și 7 cu secară pentru hiasă verde. Plantele premergătoare au fost porumbul siloz și tutunul. Pe Întreaga gospodărie s-au însămînțat 40 ha cu secară și 20 ha cu borceag. Insămînțatul la timpul optim cu mașinile S.M.T. sunt primele premise care permit să facem un calcul că în condiții climatice normale noi vom obține de pe aceste terenuri în primăvară cel puțin 1.240 tone masă verde — un nutreț cu o înaltă valoare nutritivă. SABIN BARBUR ‘ brigadier de clmp oo«x>^ooooo^oooooooo< CIFRE Șl FAPTE Sectorul zootehnic al gospodăriei colective din Culciu Mic are o pondere economică tot mai mare. Aceasta reiese și din faptul că din totalul veniturilor bănești de 4.950.000 lei planificate pentru acest an aproape o treime, adică 1,6 milioane lei, se realizează din producția animalieră. In primele trei trimestre ale anului colectiviștii au vindut statului pe bază de contract 214.000 litri lapte, 4.300 kg lină și 312 porci grași, din care au realizat venituri de peste 840.000 lei. Din inițiativa organizației de bază, colectiviștii au trecut la Înființarea unei crescătorii de iepuri de casă. Acum efectivul este de 140 iepuri. Din aceștia 80 au și fost contractați cu Ageracoopul din Satu Mare. Convingindu-se din primul an că din creșterea iepurilor se pot realiza venituri importante cu cheltuieli minime, colectiviștii au hotărât să dezvolte această ramură. •»e^e«en.wwjeast Ausia iLStan*i^,A turn-' Buna Biro, păstrarea furajelor a stat în centrul atenției colectiviștilor. IN FOTOGRAFIE: Iosif președintele G.A.C. dînd indicații lucrătorilor din sectorul zootehnic despre felul cum va trebui procedat la folosirea finului* Pornind de la balanța furajeră Intr-o mare gospodărie socialistă ca a noastră totul trebuie să fie bine organizat, calculat, bine gîndit. Avem un sector zootehnic puternic, în plină dezvoltare, care numără astăzi 816 bovine, 1.600 oi, 840 porci, 625 rațe, 140 iepuri de casă. Apropierea anotimpului rece pune pe gînduri pe oricare gospodar chibzuit. In fața acestui anotimp se pun întrebările: unde vom adăposti, cu ce vom furaja animalele în perioada stabulației? Aici nu se mai poate merge la voia întîmplării. Situația din anul trecut nu mai corespunde cu aceea de acum. Numărul animalelor a crescut foarte mult. E nevoie deci de mai multe furaje, de mai multă chibzuință. Cunoscind că sectorului zootehnic rentabilitatea crește o dată cu sporirea producției de lapte, carne,lină etc., și aceasta depinde în primul rând de o furajare rațională, conducerea gospodăriei a manifestat o deosebită grijă pentru a asigura această condiție. De curînd am trecut la întocmirea balanței furajere. La aceasta a lucrat o comisie compusă din specialiști și colectiviști care lucrează nemijlocit in sectorul zootehnic. Am stabilit numărul de animale pe grupe și specii. La calcularea necesarului de furaje am procedat la transformarea tuturor speciilor și a grupelor In unități de vită mare. La stabilirea rațiilor am ținut cont de recomandările consiliului agricol raional, ale normativului. In După calculele făcute, în urma cubajului efectuat, am putut constata cu satisfacție că ne-am gospodărit bine. Intre necesar și existent este un raport favorabil, contribuit în mare La aceasta a măsură și faptul că pentru o unitate viță mare la furajul de bază șiasigurarea unei rezerve de furaje o socotim necesară și pentru faptul că trebuie să ne gîndim că această balanță s-a întocmit pină la recolta anului viitor, or, efectivul de animale va fi și de acum înainte in continuă creștere. Și apoi trebuie să ne gîndim și la unele surprize neplăcute cauzate de capriciile timpului — o iarnă mai lungă, primăvară secetoasă ș.a. Am ținut cont la calculul necesarului de concentrare de faplozul — noi am calculat de la bun început cite 15 tone. Aceasta, precum și depășirea planului cu Încă 1.000 tone, ne va asigura și o rezervă importantă din toate furajele. Acest lucru reiese mai clar din următoarea situație:. tul că în anul viitor ne pregătim să îngrășăm 600 de porci. Balanța furajeră întocmită pe baze științifice ne va fi de un real folos în buna gospodărire a furajelor. MIRCEA MUREȘAN Ing. la G.A.C. Culciu Mic așa fel ca să asigurăm ult ra Iată din ce constă o rație zuport optim Intre unitățile nunncă pentru o unitate vită matritive și albumina digestibilă. re: 1 I 4—5 kg fin de bună calitate ’(ghizdei, trifoi, mazăre, borceag sau fin natural, 25—30 “ nutreț lnsilozat, 2—4 “ concentrate, 8 “ grosiere (paie, pleavă, coceni de porumb), necesar existent rezervă Fin 940 t 1.110 t_____________170 t________ Se lnsilozează In con Siloz S.500 t 3.508 turnare pină la 4.500 • 1 tone_________ Porumb boabe 442~t_______484 t_____________42 t_________ Concentrate E vorba de șro S-a calculat și oreindustriale_____414 t turl, tărițe etc, zervă de 10 la sută Grosiere 1.645 t 1.860 t 215 tone Din cultura dublă — furaje din belșug De mai mulți ani semănăm porumb furajer in miriște. Aceasta constituie o importantă cale de sporire a producției de furaje. Și anul acesta în gospodăria noastră s-au Însămînțat in miriște 140 de hectare cu porumb in amestec cu floareasoarelui. Se poate spune că în general producția de masă verde obținută pe această suprafață a fost bună. Dar învățămintele pe care le-am desprins condițiile acestui an, cu o secvnță destul de prelungită, arată că putem obține o producție și mai bucfi de masă verde din pulțura dublă de porumb și floarea soarelui. Pe 70 de hectare am însămințat cultura dublă imediat după recoltarea orzului de toamnă, adică pe la mijlocul lunii iulie, cind exista umiditate destulă in pămint. Aici boabele au răsărit frumos cultura a devenit viguroasă, obținindu-se peste 15.000 kg masă verde la nectar, care a și fost însilozată. Alta a fost insă producția de masă verde pe restul de 70 de hectare, unde semănatul a întîrziat mai mult timp după recoltatul griului, cleuindu se umezeala din sol. Producția de masă verde n-a ajuns pe această suprafață nici la jumătatea cantității realizate de pe terenul însămînțat imediat după seceratul orzului. Vom continua și pe viitor să cultivăm plante furajere în miriște pe suprafețe tot mai mari. Ne vom organiza însă munca în așa fel incit semănatul acestor plante să-l facem în timpul cel mai scurt după recoltatul păioaselor. Vom obține astfel cantități mereu sporite de masă verde. IOAN STEFANESCU brigadier a £ CÍ ® fi spirit gospodăresc Asigurarea cantităților necesare de furaje este, firește, problema cea mai importantă pentru hrănirea animalelor. Aceasta nu este însă totul. Valorificarea cât mai rațională a furajelor cere o bună gospodărire. Organizația de bază a trasat ca sarcină grupei de partid din sectorul zootehnic să privească cu mult simț de răspundere această problemă. Lupta împotriva risipei de furaje, respectarea rațiilor stabilite a devenit un obiectiv de seamă în activitatea celor 15 membri și candidați de partid din sectorul zootehnic. Comuniștii Iosif Tóth, Andrei Vaida, Eugen Varga, Iosif Magyar și alții sînt cei mai buni agitatori. Ei desfășoară o stăruitoare muncă politico-educativă, explicînd oamenilor că buna gospodărire a furajelor este una din condițiile hotărîtoare ale creșterii producției animaliere. De altfel, pe lângă tabelele cu rațiile afișate pe categorii și grupe de animale, din grajdurile gospodăriei sunt nelipsite lozincile: „Colectiviști! Gospodăriți cu simț de răspundere furajele!“... împotriva risipei și a nerespectării indicațiilor s-a creat o opinie de masă combativă. Când colectiviștii Áron Tamas, Zoltán Nagy și Mihai Király n-au respectat regulile de pășunare rațională după Indicațiile primite, acest caz a fost prelucrat în toate locurile de muncă. Agitatorii Zoltán Csornai și Alexandru Blaga au criticat cu asprime această abatere care a pricinuit daune gospodăriei. Ei au arătat că lăsind vitele pe întreaga suprafață acestea au călcat și distrus repede o cantitate mare de masă verde. Și mai mult au fost criticați conducătorii de atelaje Alexe Nagy, Carol Csornai, Gheorghe Csáki, care pe lângă rațiile stabilite au mai ciupit cite o furcă de fin pentru „caii lor“. Aceste dezbateri au constituit o ade*vărată școală de educare a colectiviștilor în spiritul răspunderii pentru avutul obștesc. i In buna gospodărire a furaje* lor o mare importanță are re*coltarea la timpul optim. sar magazinarea în condiții ferirea lor de degradare bune, din cauza intemperiilor. Noi am avut grijă și de aceasta. Am controlat dacă stogurile de paie și fîn sunt bine construite și acoperite și dacă sub ele s-a așezat material de protecție spre a le feri de umezeala solului. Pentru respectarea normativii* lui, a rațiilor stabilite și pentru a împiedica risipirea furajelor noi efectuăm zi de zi un control care și-a dovedit pe deplini eficacitatea. La aceasta contribuie și cîntărirea furajelor de către zootehnician, care ia în primire pe o lună furajele și se distribuie zilnic pe baza rațiilor calculate. ANTON BOROȘ secretarul organizației de bază GRAȚIAN culcean I brigadier zooțefcJo. NUTREȚUL MURIT - LA BAZA SPORIRII PRODUCȚIEI DE LAPTE Cind s-a insilozat pentru prima oară porumb In gospodăria noastră nu mi-a venit să cred că nutrețul astfel pregătit are importanță atît de mare precum ni s-a explicat. Dar după ce am Început să dăm in hrana vacilor nutreț murat, cind am văzut cu altă plăcere mănîncă animalele acest furaj și cum crește producția de lapte in urma lui, am propus și eu să insilozăm cantități tot mai mari de porumb și de alte furaje verzi. Am ajuns ca anul acesta să asigurăm cite 15 toine de nutreț murat pentru fiecare vacă. Nu mă îndoiesc că in felul acesta vom scoate o producție bună de lapte. Pentru iarnă trecută am avut mai puține furaje lnsilozate decit pentru iarna care urmează. Totuși folosirea acestora a săltat mult producția de lapte. Am observat în legătură cu aceasta un lucru interesant. In iarna trecută, datorită zăpezilor mari, timp de o săptămînă n-am putut scoate nutreț murat din silozuri. Deși vacile au fost hrănite bine cu fîn, totuși producția de lapte a scăzut în această perioadă cu mai bine de 2 litri zilnic la fiecare vacă. După ce am început din nou să furajăm vacile cu porumbeiloz producția de lapte s-a ridicat iar la nivelul de dinainte. Producția de lapte in gospodăria noastră a fost anul trecut cu 600 de litri mai mic re de fiecare vacă decit producția medie obținută cu cițiva ani Înainte. Pot să spun că această creștere se datorește în cea mai mare măsură folosirii nutrețului murat in hrana vacilor. . O dată cu creșterea cantităților de nutreț unsilozat se creează posibilități pentru o sporire și mai însemnată a producției de lapte. Aceasta mă face să îndrăgesc și mai mult ocupația de mulgătoare, să lupt pentru a obține de la sotul de vaci care mi s-a incredințat producții de lapte mult mai mari decit pină acum' IULIANA ZIMBRU, mulgătoare #■< Íjiwí ț . Í.W.-.W jNfc'ă , h IULIAN A ZIMBRU In acest an s-a obținut o recoltă bogată de cartofi. Aproximativ 90 tone de cartofi mărunți se vor rezerva pentru ingrășarea porcilor. lu megazinarea cartofilor se face după sortarea lor. r