Pentru Socialism, februarie 1964 (Anul 14, nr. 3122-3146)

1964-02-14 / nr. 3133

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VAL ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ ♦ ♦ Timpul de lucru­­ utilizat din plin Alături de ridicarea continuă a ni­­velului tehnic al producției, perfec­ționarea proceselor tehnologice și ex­tinderea mecanizărilor, un factor deosebit de important în creșterea productivității muncii este folosirea cât mai deplină a timpului de lucru. Respectarea întocmai a programului de lucru, întărirea disciplinei în pro­ducție, reducerea timpilor neproduc­tivi în cadrul schimbului, o mai buna și operativă deservire a locurilor de muncă cu materiale și sculele necesa­re etc. au o influență de seamă asu­pra volumului de produse ce se ob­ține într-o unitate de timp. Cu cît tim­pul de lucru este folosit mai­ deplin in mod productiv, cu atît va crește nivelul productivității muncii și în ultima instanță volumul produselor fabricate. In anul 1963, colectivele numeroa­selor unități industriale din regiunea noastră au făcut noi pași in direcția utilizării mai raționale a timpului de lucru și, pe această cale, a creșterii productivității muncii. Faptul că la majoritatea întreprinderilor nivelul productivității muncii realizat s-a situat peste cel planificat oglindește in mare măsură preocuparea care a existat pentru o mai bună utilizare a timpului de lucru. La întreprinde­rea „1 Septembrie“ din Satu Mare măsurile luate pentru o mai bună or­ganizare a muncii in cadrul secțiilor și între secții au fost armonios îm­binate cu munca politico-educativă desfășurată de comitetul de partid pentru întărirea disciplinei în mun­că, pentru reducerea absențelor. Ca urmare, aproape două treimi din de­pășirea planului productivității mun­cii in anul 1963 s-au obținut pe ba­za unei mai bune utilizări a fondu­lui de timp maxim disponibil pentru lucru, decit în 1962. Analizînd posi­bilitățile de mărire a producției pe aceeași suprafață de producție și u­­nitate de timp, comitetul de partid, împreună cu conducerea tehnico-ad­­ministrativă de la Uzina „1 Mai" din Baia Mare, s-a îngrijit ca la locurile­­cheie ale procesului tehnologic să fie repartizați membri de partid bine pregătiți profesional, care prin mun­ca lor să constituie exemple de ur­mat în ceea ce privește disciplina la locul de muncă și folosirea la maxi­mum a timpului de lucru. Din bilan­țul încheiat la sfîrșitul anului rezul­tă că întregul spor al producției glo­bale realizat peste plan de această uzină s-a obținut exclusiv pe seama creșterii productivității muncii. Cu rezultate asemănătoare au încheiat anul 1963 și colectivele altor între­prinderi, ca ",Mondiala" și „Ardelea­na" din Satu Mare, U.M.M.U.M. și în­treprinderea de industrie locală mix­tă din Baia Mare, Iprofil Sighet și altele, unde aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice, ca predarea din mers a mașinilor, deservirea de către o singură țesătoare a 12 războa­ie de țesut și altele, a dus nemijlocit la creșterea indicelui de utilizare a timpului de lucru, la ridicarea nive­lului productivității muncii. In același timp însă, în anul trecut, la unele întreprinderi din regiunea noastră au continuat să persiste o se­rie de lipsuri în ceea ce privește uti­lizarea timpului de lucru, ceea ce a avut o influență negativă asupra pro­ductivității muncii. La Uzina „Unio" din Satu Mare, de pildă, absențele de la lucru — atît cele motivate, cît și cele nemotivate — au dus la folosi­rea incompletă în unele perioade a strungurilor, frezelor etc., ceea ce a contribuit la neîndeplinirea sarcinii de creștere a productivității muncii. La Exploatările miniere din Baia Sprie, Baia Borșa și Nistru se iro­sește mult timp din cauza deficien­țelor în organizarea transportului muncitorilor, la care se mai adaugă și pierderile de timp cu ocazia pre­dării și preluării lucrului între schimburi, aprovizionarea defectuoa­să a locurilor de muncă cu scule și materiale. Organizațiile de partid, or­ganele sindicale și conducerile teh­­nico-administrative de la întreprin­derile forestiere din cadrul D.R.E.F. Maramureș au dus o insuficientă munca politico-organizatorică în rîndul muncitorilor forestieri pentru reducerea absențelor și folosirea mai bună a utilajelor, ceea ce a avut ca urmare depășirea planului de pro­ducție pe seama creșterii numărului de muncitori și nu pe seama ridicării nivelului productivității muncii. Toate aceste neajunsuri au influ­ențat negativ­ nivelul productivității muncii, indicator al cărui plan pe a­­nul 1963 in industria regiunii noastre nu a fost îndeplinit. Planul pe 1964 prevede sarcini spo­rite în domeniul creșterii producti­vității muncii. Pentru a sărbători cu noi succese în muncă cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei, colec­tivele numeroaselor întreprinderi %> (Continuare în pag. a 3-a.) , La adunarea de dare de seamă și dezbatere a planului de producție pe anul 1964, ce a avut loc la 30 ianuarie a. c. în cadrul gospodăriei co­lective din Cernești, au luat cuvîntul mai mulți membri de partid. Ei au analizat cu competență problemele economico-organizatorice ale gospodă­riei, au făcut propuneri valoroase pentru îmbunătățirea activității, și-au luat unele angajamente în vederea îmbunătățirii muncii, pentru obține­rea unor producții mai ridicate. AUGUSTIN PINTEA șeful brigăzii de câmp nr. 1 ft Pentru a obține produsele agricole prevăzute în planul de producție, tre­buie neapărat să ne îngrijim de fertili­­­­zarea solului. Noi, cu cele 11 atela­je ale brigăzii, pînă în prezent am cărat, pe cîmp 1.080 de sănii (432 to­ne) îngrășăminte naturale și 400 lăzi de marnă (200 tone). Vrem ca pînă la începerea campaniei de primăvară tot gunoiul de grajd ce există în raza brigăzii să fie cărat­e pe cîmp. Pentru asigurarea producției de porumb pre­văzute pe cele 100 ha ce ne revin, vom aplica neapărat 3 prășite manuale. In toate campaniile agricole vom căuta­ să fim în fruntea întrecerii socialiste VASILE OPREA brigadier zootehnic „Cei 9 membri și candidați de partid, precum și cei 5 u­­temiști din cadrul fermelor zootehnice ale gospodăriei sunt hotărîți să fie mereu în fruntea luptei p­entru realizarea sarcinilor de pro­ducție. Vom căuta ca prin buna în­grijire a animalelor și prin folosirea rațională a furajelor puse la dispo­ziție să obținem de la cele 100 de vaci cu lapte o producție cu 350 litri lapte (pe cap de vaca furajată) mai mult decît în anul care a trecut. Pentru mai buna gospodărire a furajelor, propunem ca imediat după recoltare să fie cintărite și depozitate în jurul fermelor*. : Anul XIV Nr. 3133­­ ! * i ♦ Vineri, Z : : : 14 februarie 1964 ♦ i * . . . : 4 patini — 20 bani : 1............................t ÎN ÎNTRECERE Ia Depoul de locomo­tive din Satu Mare a­­nunțarea rezultatelor în­trecerii socialiste pe lu­na ianuarie a fost aș­teptată cu un deosebit interes. Cel mai nerăb­dător a fost personalul de pe locomotiva 324618. Atît mecanicul de locomotivă Șuta, împreună cu Petru fo­chistul Ignat Amtiaș, cît și schimbul lor, meca­nicul Ștefan Lanț și fo­chistul au reușit Andrei Tincu, să economi­sească în luna trecută, cu tot timpul geros, cîte 6,5 tone convenționale combustibil Stabilirea locului I trebuia făcu­tă, deci, pe baza supra­­tonajului remorcat in a­­ceasta lună. Cu cele 9.995 tone remorcate peste­ plan — cu numai 67 tone mai mult decit celălalt schimb — locul 1 i s-a atribuit schimbului condus de Ștefan Lanț. Bucurîndu-se de suc­cesele înregistrate, meca­nicul Petru Șuta l-a che­mat la întrecere pe Ște­fan Lanț, pentru a ob­ține noi realizări tn ac­țiunea de economisire a combustibilului. Impiegatul de mișcare Vasile Viștag, de la stația C.F.R. Cărei, în timpul lucrului. Realizări ale ceferiștilor sigheteni Muncind cu însuflețire pentru a ob­ține succese cît mai de seama în între­cerea socialista, colectivul Stației C.F.R Sighet a încheiat un bogat bilanț de realizări, îndrumați zi de zi de către or­ganizația de partid, ceferiștii de aici —­ uimind exemplul mobilizator al co­muniștilor Grigore Tru­ța, impiegat de mișcare.. .Vasile Danci, manevrant, Va­lentin Rozsnyai, magaziner, și al altora — care sunt în fruntea întrecerii so­cialiste — raportează că în cursul lunii ianuarie au depășit planul la tone nete expediate cu 29 la sută, iar la osii în­cărcate cu 52 la sută. De asemenea, sarcina statică a fost îndeplinită în proporție de 104 la sută, în timp ce staționarea vagoanelor în tranzit cu prelucrare a fost redusă cu 17 la sută. In prima decadă a lunii februarie sar­cina statică a fost îndeplinită în pro­porție de 103 la sută. Și ceferiștii de la revizia de vagoane din Sighet înscriu realizări prețioase pe graficul întrecerii socialiste. Ele se re­flectă în aceea că planul global pe ia­nuarie a fost îndeplinit în proporție de 102,3 la sută. La revizia osiilor vagoa­nelor pentru călători sarcina planifica­tă a fost depășită cu 5 la sută. Toate forțele și mijloacele pentru deszăpezire și prevenirea inundațiilor COMUNICAT Datorită cantităților neobișnuite de zăpadă căzute în toată regiunea noastră, comunicațiile și aprovizionă­rile întîmpină greutăți tot mai mari. Pentru asigurarea accesibilității căilor de comuni­cație de care depinde aprovizionarea întreprinderilor, instituțiilor și a populației, precum și pentru desfășurarea normală a muncii în toate sectoarele, s-au dat dispozi­ții comisiilor raionale, orășenești și comunale să ia de îndată măsuri pentru mobilizarea tuturor utilajelor, ca: tractoare, camioane, autogredere, buldozere, de la toate unitățile deținătoare, indiferent de forul lor tutelar, în vederea acțiunii de deszăpezire ce­ trebuie să se desfă­șoare fără întrerupere, ziua și noaptea. De asemenea, li s-au dat dispoziții să întreprindă acțiuni de masă pentru mobilizarea tuturor cetățenilor capabili de muncă din sate și orașe pentru deszăpezirea drumurilor. Comandamentul regional se adresează populației pentru a răspunde la chemările comisiilor locale, în­­cadrîndu-se, cu elanul de care a dat dovadă și în alte ocazii, în acțiunea patriotică de prevenire și înlăturare a înzăpezirilor și inundațiilor. In afară de acțiunile organizate prin comisiile lo­cale, fiecare locuitor are datoria cetățenească să înlătu­re din jurul domiciliului propriu sloii de gheață de la streșini, zăpada și gheața de pe acoperișuri și trotuare, care prezintă pericol pentru trecători. Fiecare cetățean să-și aibă pregătite la îndemînă uneltele necesare pentru participarea activă și eficace la acțiunea de deszăpezire și prevenire a inundațiilor. COMANDAMENTUL REGIONAL DE APARARE ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR ȘI ÎNZĂPEZIRILOR Zăpada căzută din abundență în ultimele zile a îngreuiat circulația în întreaga regiune. Sfaturile populare au luat măsuri de curățire și evacu­are a zăpezii în scopul descongestio­nării principalelor puncte aglomera­te și a drumurilor. In cursul zilelor de miercuri și joi, la deszăpezire au participat mii de cetățeni, convinși de necesitatea acestei acțiuni. LA BAIA MARE Miercuri, peste 6.000 de locuitori ai orașului, mobilizați de organizațiile de partid din întreprinderi și institu­ții și de sfatul popular orășenesc, au curățat de zăpadă 280.000 metri pă­trați de străzi și trotuare. Printre ei se găseau numeroși muncitori de la Combinatul chimico-metalurgic, Ex­ploatarea minieră Săsar, U.M.M.U.M., Uzina „1 Mai", elevi ai școlilor me­dii și ai grupului școlar minier. Conco­mitent, 85 de autocamioane aparți­­nînd autobazelor I.R.T.A. nr. 1 și 2, întreprinderii comunale etc. au eva­cuat din oraș 3.500 metri cubi de ză­padă. Principalele eforturi au fost concentrate pentru descongestionarea celor mai aglomerate puncte ale ora­șului: Piața Libertății, Piața Victo­riei, străzile 6 Martie, Scînteii, Baia Sprie, Unirii etc. Joi acțiunea a continuat și mai in­tens. La deszăpezire au participat peste 7.000 de cetățeni din întreprin­derile și instituțiile orașului, mai a­­les pe străzile Horia, Eliberării, Cloș­ca, Industriei și 23 August. S-a d­at intens la evacuarea zăpezii su­de pe strada 17 Octombrie. Pentru trans­portarea zăpezii în afara orașului au lucrat peste 100 de autocamioane. De asemenea, au sosit de la S.M.T. Sa­tulung 6 tractoare cu pluguri, care au lucrat la curățirea zăpezii de pe stră­zile mai stricte. IN SATU MARE In ultimele trei zile, la lucrările de curățire a zăpezii de pe principalele artere de circulație ale orașului au participat peste 10.000 de oameni ai muncii din întreprinderi și instituții. Ei au curățat zăpada de pe aproape 30.000 metri pătrați de străzi și tro­tuare. Zeci de autocamioane au transportat zăpada în afara orașului.. Pe străzile de la periferie au lucrat în aceste zile 4 tractoare cu pluguri. În raionul Sighet Pe lângă curățirea zăpezii de pe străzile orașului Sighet și din satele raionului, în fața sfaturilor populare comunale și a celui raional stau două sarcini deosebite: asigurarea continu­ității circulației pe șoseaua Sighet— Baia Mare (peste Gutin) și pe dru­murile forestiere. Astfel, pe Gutin lucrează fără­ întrerupere 5 tractoare cu pluguri. Tractoriștii se străduiesc și reușesc să facă față cu succes greutăților. De pildă, în noaptea de 11—12 februarie o avalanșă a aco­perit șoseaua pe o lungime de 200 metri cu un strat gros de 5—6 metri de zăpadă. Lucrind fără întrerupere, cele 5 tractoare au reușit ca pînă la ora 7 dimineața să înlăture zăpada de pe șosea. Miercuri, peste 1.500 de locuitori din Rona de Sus, Rona de Jos, Săpîn­­ța, Desești etc. au efectuat muncă pa­triotică la deszăpezirea drumurilor de acces spre gurile de exploatare a lemnului. ÎN RAIONUL CĂREI In ziua de 12 februarie, peste 1.100­ colectiviști din raionul Cărei au ieșit, pe principalele drumuri din raion pentru a se curăța de zăpadă prin muncă patriotică. Intr-o singură zi s-au curățat peste 20 km de drumuri. S-au evidențiat îndeosebi colectiviș­tii din Cărei, Ghenci, Căuaș, Tășnad­, Andu­d, Săcășeni etc. Alături de co­lectiviști, pe drumurile raionului au lucrat 8 tractoare cu pluguri. Cu tot viscolul, acțiunea de curățire a dru­murilor continuă intens în întregul raion Cărei.­­ ÎN RAIONUL LĂPUȘ In ultimele două zile, mobilizați de organizațiile de partid și de sfaturile populare, mii de locuitori din satele raionului au participat la acțiunea de curățire a zăpezii de pe principa­lele drumuri, ca: Tg. Lăpuș — Baia Mare, Tg. Lăpuș — Băiuț, Copalnic- Mănăștur — Cavnic etc. In aceste zi­le s-au deszăpezit peste 300 km de drumuri, evidențiindu-se mai ales­ ce­tățenii din satele Lăpuș, Făurești, Cu­­foaia, Borcut, Răzoare, Coruieni etc. In această acțiune cetățenii au fost și sunt sprijiniți de 10 tractoare cu pluguri și un buldozer, precum și de autocamioane. Acțiunea de deszăpezi­re a drumurilor continuă intens, pa­ralel cu lucrările menite să prevină inundațiile. De asemenea, s-au luat măsuri și se găsește în curs acțiunea de curățire a zăpezii de pe acoperi­șurile clădirilor publice și particula­re. Din exemplele de mai sus rezultă entuziasmul cu care oamenii muncii din regiune participă la deszăpezire în scopul asigurării unor condiții op­time de circulație. E necesar ca și în zilele următoare organizațiile de partid, sfaturile populare să mobili­zeze toate forțele pentru a asigura continuitatea circulației pe drumuri și în orașe, în vederea desfășurării normale a aprovizionării cu cele ne­cesare oamenilor muncii din toate colțurile regiunii. Lucrări de deszăpezire pe linia căii ferate Satu Mare—Bixad, la care au participat zeci de tineri și vîrstnici. * Adunări generale în gospodăriile agricole colective Propuneri prețioase Pentru sporirea producției agricole Recent a avut loc la gospodăria a­­gricolă colectivă din Viile Satu Ma­re adunarea de bilanț pe anul 1063 și pentru aprobarea planului de pro­ducție pe anul acesta. După cum a reieșit din darea de seamă și discu­ții, cu toată seceta din anul trecut, prin aplicarea măsurilor agrotehnice s-au obținut recolte mulțumitoare. Ținînd seama de posibilitățile gospodăriei, rezultatele puteau fi și mai bune, do­vadă fiind producțiile realizate de colectiviștii din brigada a cincea (din Cior­hești), unde la toate culturile planul a fost depășit, realizîndu-se un spor la hectar cu mai bine de 200 kg la grîu, 1.500 kg la porumb, 400 kg la floarea-soarelui și 1.500 kg la cartofi față de media realizată pe gospodărie la fiecare cultură în par­te. In cadrul adunării generale s-a reliefat că sporurile obținute de a­­ceastă brigadă se datoresc bunei or­ganizări a muncii, care a permis apli­carea tuturor lucrărilor agrotehnice și îndeosebi a celor de întreținere a culturilor. Din darea de seamă și discuțiile purtate a rezultat că și în sectorul zootehnic există mari rezerve de spo­rire a producției. — Puteam avea re­zultate și mai bune în sectorul zoo­tehnic — a spus colectivistul Andrei Chira — dacă toți îngrijitorii ar fi muncit cu mai multă conștiinciozita­te. In timp ce la brigada din Cion­­chești îngrijirea animalelor s-a făcut într-un mod exemplar, respectîndu-se programul de grajd, la grajdul din Rîtu Mare curățenia a lăsat de dorit, iar la sectorul ovin din Dealu Mare în­grijirea animalelor s-a făcut în mod nesatisfăcător. Colectiviștii au acor­dat o mare atenție îmbunătățirii or­ganizării și evidenței muncii în bri­găzi și echipe, insistîndu-se asupra folosirii mai raționale a fondului de zile-muncă. La cultura mare volumul de zile-muncă planificat nu a fost realizat, deoarece nici lucrările­ pla­nificate n-au fost executate. Totuși a­­dunarea generală a colectiviștilor a apreciat că față de producția obținu­tă,­ numărul zilelor-muncă consuma­te a fost Bi­eg mar?, exis­t diferen­țe de la o brigadă la alta. Depășiri de zile-muncă s-au înregistrat și la lu­crările de recoltare a finului, în zoo­tehnie și mai ales la lucrările de construcții. Punînd față în față re­zultatele diferite obținute de brigăzi și echipe, colectiviștii au scos la ivea­lă posibilități și resurse de sporire a producției agricole. Victor Vasil propus ca aplicarea îngrășămintelor a să se facă în funcție de fertilitatea solurilor fiecărei brigăzi, iar Teodor China a subliniat necesitatea execu­tării lucrărilor de însămințări nu­mai atunci cînd umiditatea terenului nu este in exces, pentru a se evita neajunsurile din anul trecut. O mare însemnătate în dezbaterea adunării generale s-a acordat măsu­rilor pentru folosirea rațională a te­renului, pentru dezvoltarea acelor ramuri de producție care pot valori­fica bine condițiile naturale existen­te în gospodărie, îndeosebi pomicul­tura și viticultura. Pe lângă cele hectare plantate în primăvara anului­­ trecut cu pomi pitici, în primăvara anului acestuia se vor planta 20 ha cu viță de vie pentru masă, desfun­darea terenului fiind făcută din toamnă pe toată suprafața.­De ase­menea, celor 21 ha cultivate cu­ căp­șuni li se vor mai adăuga în primă­vară încă 20 hectare. Planul de producție aprobat de co­lectiviști în adunarea generală pre­vede sarcini sporite în toate sectoa­rele, iar în vederea realizării lor s-au stabilit o serie de măsuri tehnice și organizatorice. Pentru obținerea de producții mari se prevede amplasa­rea mai judicioasă a culturilor, ferti­lizarea solului cu îngrășăminte na­turale, precum și cu 27 tone azotat de amoniu, 13 tone superfosfat, 26 to­ne nitrocalcar, 2 tone sare potasică, iar pentru reducerea acidității solului se vor aplica 234 tone carbonat de calciu. De asemenea, s-a prevăzut ca la fiecare grajd să fie amenajate ba­zine pentru colectarea uzinei, care va fi împrăștiată pe ogoare. Totoda­tă, se prevede procurarea din timp a semințelor din soiurile productive, în­treținerea satisjEcat­ii se f­ă in bu­ne condiții, prin executarea prășitu­­lui de cel puțin 3 ori, pe întreaga su­prafață cultivată cu porumb. Sarcini importante sunt prevăzute pentru dez­voltarea sectorului zootehnic. In a­­nul acesta, efectivul de taurine­­ va crește la 488 (din care 263 vaci și ju­­ninci), al oilor la 1.100, al porcinelor la 120. Pentru asigurarea bazei fura­jere, pe lîngă culturile care vor asi­gura nutrețurile concentrate, o mare atenție se va da plantelor furajere leguminoase, îndeosebi lucernei și ghizdeiului, precum și furajelor verzi. De asemenea, s-au prevăzut măsuri pentru ridicarea productivității pășu­nilor și fînețelor. Sub conducerea or­ganizației de partid, colectiviștii din Viile Satu Mare s-au angajat să lup­te pentru realizarea și depășirea o­­biectivelor propuse ca să livreze sta­tului pe bază de contract însemnate cantități de produse agricole, contri­buind­­ la o mai bună aprovizionare a populației cu produse agricole, asi­­gurînd în același timp obținerea de însemnate venituri bănești. Cu reparațiile pe terminate La gospodăria agricolă de stat din Sa­tulung se desfășoară o intensă activitate pentru pregătirea campaniei de primăva­ră, în care un rol de seamă îl are pregă­tirea tractoarelor și utilajelor agricole. Pînă acum au fost reparate și revizuite I­ tractoare din cele 12 planificate și a fost­ terminată repararea celor 15 pluguri, 8 semănători de cereale și 6 cultivatoare. S-au evidențiat la lucrările de reparații mecanicii Vasile Nicoară și Nicolae Măr­­cur, precum și tractoriștii Dionisie Ga­­n­a și Teodor Cepoi. Susossele primei decade Colectivul de muncă al Exploatării mi­niere Herța obține zi de zi noi suc­cese, traducînd în viață angajamentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei. Astfel, în prima decadă a lunii februarie, planul de ex­tracție și prelucrare la minereu a fost re­alizat în proporție de 106,7 la sută, iar la metalele de bază în proporție de 132,0 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obți­nute de către schimburile conduse de co­­muniștii Francisc Kiss, Ioan Olah și Eu­­gen Crăciun. (De la IOAN TIBIL, co. resp. voluntar.) Oaș. Noul magazin universal dat recent în folosință la Negrești, raionul FOTO, IONIȚA ANDRON, de la subredacția din Negrești. Vestiare moderne Zilele trecute, în vestiarele Combina­­tulu­­i chimico-metalurgic din Baia Mare au fost aduse 125 dulapuri noi. Aici își pot depune îmbrăcămintea și hainele de protecție muncitorii secției de electroliză a cuprului. De asemenea, se lucrează la extinderea conductelor cu apă caldă din baia acestei secții noi. (De la ALEXAN­DRU SALAJAN și E. DUMITRAȘ, co. resp. voluntari.) Curs de calificare Preocupându-se în permanență de cali­ficarea cadrelor, organizația de partid de la iprofil din Satu Mare a îndrumat conducerea întreprinderii să organizezi un curs de calificare cu o durată de 5 luni. Lecțiile vor fi susținute de către ingine­­rii,­­ maștrii și tehnicienii întreprinderii, precum și de cadrele didactice care pre­­dau în cadrul școlii profesionale din Ii­s­calitate. Cursul se bucură de mare popu­­laritate în rîndul muncitorilor.­­CP­e 1. ^ CSILLAG, coresa. xdwtttA

Next