Pentru Socialism, august 1964 (Anul 14, nr. 3276-3301)

1964-08-01 / nr. 3276

4, r \ V A PROLETARI DIN TOATE T­RILE, UNITI­VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. M. R.­­1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Flotaților — numai minereu de calitate ! Măsuri concrete, urmărite operativ Ca și la celelalte exploatări mi­niere, și la mina Șuior întrecerea se desfășoară în aceste zile cu avînt sporit, întregul colectiv fiind hotărît să întimpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu succese cât mai mari, cu anga­jamentele îndeplinite și depășite. Exploatarea minieră Șuior, creație a ultimilor ani, cunoaște o dezvoltare rapidă și continuă. Fa­ță de primul an de activitate, vo­lumul de minereu extras este acum de peste 2,2 ori mai mare. O dată cu creșterea dinamicii pro­ducției, minerii de la Șuior acor­dă o atenție tot mai mare calită­ții minereului extras. Este sem­nificativ că în primul semestru al anului, o dată cu depășirea volu­mului de minereu planificat la extracție cu 1,04 la sută, minerii au găsit rezerve interne care, fo­losite rațional, le-au permis să ob­țină o reducere a diluției mine­reului cu peste 2,3 la sută față de normele admise. La Exploatarea minieră Șuior, acțiunea de îmbunătățire a cali­tății minereului a devenit mai intensă începînd cu trimestrul II. Dacă in primele trei luni ale anu­lui, minerii de aici reușiseră să reducă procentul de steril din mi­nereul extras doar cu 0,3 la sută, măsurile tehnico-organizatorice aplicate in urma analizării proble­melor de producție intr-o aduna­re generală a comuniștilor de la mină, ca și intensficarea muncii politice de masă in­­ jurul redu­cerii diluției au dat roade tot mai bune. In luna mai, de pildă, co­lectivul de la Șuior a putut ra­porta că, o dată cu depășirea pla­nului la extracție cu 6,5 la sută a obținut și reducerea cu 5,9 la sută a diluției, aceasta fiind cea mai scăzută diluție pe Trustul minier. Luna trecută, minerii de aici au făcut ca minereul extras de ei să aibă cu 3,3 la sută mai puțin ste­ril, iar rezultatele obținute in lu­na iulie indică o scădere și mai importantă a diluției. Cele de mai sus denotă că la Șuior s-a acumulat o experiență valoroasă în obținerea de minereu mai mult, dar și cu conținut de steril sim­țitor redus față de procentul ad­mis. In legătură cu această expe­riență, zilele trecute am stat de vorbă cu tovarășul ing. Gheorghe Ursu, șeful exploatării. Iată ce ne-a relatat dînsul: — Rezultatele obținute de co­lectivul exploatării noastre, mult îmbunătățite față de sarcinile de plan, sunt o urmare a îndrumării competente de către organizația de partid a conducerii tehnico-ad­­ministrative. Datorită acesteia, noi am realizat o colaborare strînsă in­tre minerii din abataje și geologi, pentru că, la specificul minei noastre, geologii au o mare con­tribuție la scăderea diluției mine­reului. La mina Șuior, mai mult ca la celelalte mine ale bazinului nos­tru, configurația geologico-mine­­ralogică a zonelor în exploatare impune o muncă activă de urmă­rire a calității minereului extras, atît sub aspectul reduce­rii volu­mului de steril, cit și al conținutu­lui în metale. Panourile în ex­ploatare cuprind o mineralizație atît de difuză uneori, incit este greu să deosebești cu ochiul liber zona utilă de intercalația sterilă. Unele analize de laborator au do­vedit că zone de steril, observate vizual, au avut conținuturi in me­­­tal fin diseminat egale și chiar cîteodată mai mari decit zona mi­nerală utilă. Aceasta, în ceea ce privește zona filoniană, deoarece filonul se prezintă net separat fa­ță de culcușul și acoperișul său. In urma indicațiilor organizației de partid, care a analizat temeinic aceste aspecte ale calității mine­reului, la Șuior s-au adoptat mă­suri tehnice și organizatorice co­respunzătoare. Colectivul geolo­gic, format din geologul Zoltán Károly, inginerul Ioan Ioniță și tehnicianul Vasile Pop, ajutați de inginera stagiară Svetlana Novi­­cov, a trecut la alcătuirea unor grafice pentru luarea probelor de minereu la fiecare loc de muncă in parte, în raport cu avansarea de front. Pe baza analizării pro­belor se întocmește planul ope­rativ de lucru, avînd în vedere realizarea echivalentului metal de bază. De asemenea, zonele cu in­tercalații sterile (dovedite și prin examenul de laborator) de dimen­siuni mai mari sînt ocolite, lă­­sîndu-se în masiv­. In toată această acțiune, geologii se sprijină activ pe munca minerilor, care le se­sizează orice schimbare survenită în masa filoniană. De pildă, în ur­ma sesizării minerilor, în aceste zile la panoul 909 se ocolește o ase­menea intercalație mare de steril. La îndrumarea organizației de partid, s-a creat printre minerii de la Șuior o asemenea opinie de masă pentru extracția unui mi­nereu cu conținut tot mai mare de metal, nicit nu se pornește ram­­bleerea unei fîșii de abataj pînă ce geologii nu asigură analizele probelor din vatră, din pereții aba­tajului. Cu asemenea preocupare în pri­vința calității minereului, nu-i de mirare că la Șuior diluția este în continuă scădere, că minerii de aici obțin rezultate demne de laudă. Experiența acumulată la Șuior în colaborarea dintre geo­logi și mineri poate servi ca exemplu și pentru alte exploatări miniere. Ing. GH. DUMITRESCU ► ANUL XIV NR. 3276 SIMBATA 1 AUGUST 1964 4 PAGINI — 20 BANI Controlorul de calitate Vasile Erdei de la Uzina „Unio“ — Satu Mare verifică piesele executate la mașina de frezat recent instalată. înainte de termen Desfășurînd larg întrecerea so­cialistă, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderea textilă „Ardeleana“ din Satu Ma­re au realizat planul de producții pe primele șapte luni ale armin­ curent cu 2 zile înainte de ter­men. Față de angajamentul luat pînă la 23 August de a da în­ plii: 69.000 m.p. de țesături, colectivul de aici a produs în plus de la în­ceputul anului și pînă în prezent aproximativ 80.000 m.p. de țesă­turi. Datorită îmbunătățirii per­manente a indicelui de utilizare a capacității războaielor, numă­rul bătăilor pe oră a crescut la aproape 9.000 față de 8.900 prevă­zut pe trimestrul II. Aceasta a in­fluențat pozitiv și creșterea pro­ductivității muncii al cărui nivel planificat a fost depășit cu 1,3 la sută. Difuzarea manualelor școlare la La 1 august începe în întrea­gară distribuirea manualelor școlare pentru viitorul an de în­­vățămînt. Pentru a se asigura buna lor difuzare s-au format, în­că de la începutul lunii iulie co­misii regionale și raionale. Librăriile care vînd manuale școlare au amenajat standuri și vitrine speciale, iar pentru a evi­ta aglomerația au fost pregătite seturi pe clase. Va fi pusă în vîn­­zare în acestă perioadă și litera­tură ajutătoare, recomandată de programa analitică a fiecărei clase. In anul școlar 1964—1965, anul în care se încheie procesul de ge­neralizare a învățământului obli­gatoriu de 8 ani, se vor difuza gratuit prin școli elevilor din clasele I—VIII peste 20 milioane manuale în valoare de 103 milioane lei. Numai pen­tru elevii din clasele a VIII-a s-au pregătit 52 titluri în 5.250.000 de exemplare. In total, în această toamnă vor fi puse la dispoziția elevilor din școlile de cultură generală, profe­sionale și tehnice 24.500.000 exem­plare. Acest tiraj este aproape de 3 ori mai mare decit tirajul total al manualelor editate în peste 40 de ani în vechiul regim. (Agerpres) GHIȘEELE VACANȚEI Zile toride de vară. Locurile de odihnă, cabanele sunt deosebit de solicitate de numărul mare de oa­meni ai muncii care se bucură de zilele reconfortante ale con­cediului. Șoselele patriei sunt străbătute de autocare cu excur­sioniști, iar potecile șerpuitoare care escaladează înălțimile alpine sunt intens circulate de turiști, a­­matori ai pădurilor de brazi și ai aerului ozonat ai înălțimilor. Majoritatea acelor oameni muncii care se hotărăsc să-și pe­ar treacă concediul în exuberantele peisaje sau să colinde cărările patriei se opresc mai întâi în fața ghișeelor agențiilor O.N.T. „Ca­r­­pați“. Aici se fac primele cu­noștințe cu bucuriile vacanței. Panourile uriașe cu imagini din frumusețile patriei, vederile mul­ticolore, prospectele care prezin­tă pe scurt locurile de odihnă o­­feră primele invitații, dar în a­­celași timp și primele nehotărî­­ri. Se nasc zeci de întrebări: să vizitez fermecătorul litoral ori să colind Bucegii?, să admir flora și fauna Deltei Dunării sau să po­posesc în decorul tineresc al Bi­­cazului? Pînă la urmă hotărîrea se naș­te. Se pleacă, după preferințe, la munte sau la mare, iar alții sta­bilesc să pornească într-o excursie care „atinge“ mai multe frumu­seți ale patriei. Numai în primul semestru al anului curent, în fața „ghișeelor vacanței“ din Baia Mare au trecut peste 24.000 de oameni ai muncii din regiune, iar pe graficele care indică zilele turis­tice apare cifra de 50.000. Iată, de pildă, zilele trecute în fața a­­genției staționau patru autocare. 200 de muncitori din cadrul Ex­ploatării miniere Săsar se pregă­teau de drum. Sînt cu toții frun­tași și evidențiați în întrecerea socialistă. In drumul lor au ho­tărît să viziteze litoralul Mării Negre și întreaga Moldovă. In a­­ceeași zi, pe Bulevardul București au oprit alte autocare. Veneau din țară după o călătorie de 9 zile. Au purtat pe meleagurile pa­triei sute de pionieri și școlari sigheteni. Telefoanele agenției zbîrnîie mereu. Ghișeele sunt solicitate în permanență. Oamenii muncii do­resc să petreacă un concediu plăcut și se adresează cu multă încredere agenției O.N.T. În a­­ceste zile ,de un mare interes se bucură invitația la campingul de la Mamaia. La un preț deosebit de convenabil se pot petrece zece zile pe litoral. Cazarea se face în corturi și căsuțe din material plastic, prevăzute cu apă, lumi­nă și instalații igienico-sanitare. Solicitările sporesc zi de zi. De a­­celași interes se bucură și ex­cursiile pe circuit închis sau o­­bișnuitele excursii de la sfîrși­­tul săptămînii spre toate cabane­le și locurile de odihnă din re­giune. Există aici în aceste zile un freamăt caracteristic călătoriilor, un iureș de plin sezon estival.­ ­»iilbLiák1 M. GEO Vizita delegației guvernamentale române la Paris COMUNICAT ROMÎNO-FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres). — In le­gătură cu vizita delegației guver­namentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comu­nicat: Președintele Consiliului de Mi­niștri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîr­­lădeanu, vicepreședinte al Consi­liului, și de Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guver­nului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost pri­mit de generalul De Gaulle, preșe­dintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministru­­l a­facerilor externe român au avut întrevederi cu dl. Pompidou, pri­mul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Couve de Mur­­ville, ministrul afacerilor exter­ne. Aceste întrevederi au per­mis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor din­tre cele două țări și asupra prin­cipalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradițio­nale dintre Romînia și Franța. Alexandru Bîrlădeanu s-a întîl­­nit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W. Giscard d'Estaing, ministrul finanțelor și al afaceri­lor economice, și cu Maurice Bo­­kianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan.­­ Discuțiile s-au referit, de ase­menea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se exa­mineze condițiile în care se exe­cută acordul comercial româno­­francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibi­le de a favoriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensifica­rea fluxului regulat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comer­cial, a cărui durată ar putea, even­tual, să fie mai lungă decât aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice­­ dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase dome­nii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor pro­bleme urmează să constituie obi­ectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației ro­mâne, a fost semnat un aranja­ment de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guver­ne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în ve­derea încheierii unei convenții­ consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au des­fășurat într-o atmosferă de înțe­legere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile româno­­franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. Treierișul — în ritm susținut­ GOSPODĂRII FRUNTAȘE Muncind cu însuflețire pentru a întîmpina cea de-a XX-a aniver­sare a eliberării patriei cu succe­se deosebite, oamenii muncii de pe ogoare zoresc strîngerea la timp și înmagazinarea fără pier­deri a recoltei. Acest lucru îl con­firmă zilnic faptul că noi u­­nități raportează terminarea treierișului. Printre aceste uni­tăți fruntașe se găsește și gos­podăria colectivă din And­rid. Avînd sprijinul susținut al meca­nizatorilor, care au lucrat la re­coltat cu 7 combine și o batoză, colectiviștii de aici au terminat treieratul griului de pe cele 595 ha cu 6 zile înainte de termenul prevăzut în planul operativ. Tot în ziua de 30 iulie au terminat treierișul și colectiviștii din Ho­­toan, situîndu-se pe locul 4 în în­trecerea dintre gospodăriile co­lective din raionul Cărei. Pe terminate cu treierișul sunt și gospodăriile colective din Lu­­căceni, Urziceni, Terebești, Ve­­zendiu și orașul Cărei. Muncind cu mult spor, colecti­viștii din Cicîrlău au anunțat, de asemenea, că au terminat cu suc­ces treierișul. _ 1. RAIONUL CĂREI 74,8% 2. RAIONUL OAȘ 57,4 °/­ 3. RAIONUL SATU MARE 53,2«/« 4. ORAȘ BAIA MARE 51,8«/­ 5. RAIONUL ȘOMCUTA 43,0»/« La Babța, colectiviștii au pornit de la început bine organizați la recoltatul cerealelor păioase. Pa­ralel cu secerișul, a început transportul snopilor la arie. Aceas­­i­tă acțiune s-a intensificat și mai mult după terminarea secerișului. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere Deși gospodăria colectivă din Ser are condiții asemănătoare cu cea din Babia, totuși rezultatele lor sunt mult diferite. Aici organi­zarea muncii nu se bucură de atenția cuvenită. Acest lucru se poate constata și din faptul că la batoză se lucrează numai într-un singur schimb, capacitatea ei ne­­fiind astfel în întregime folosită. Pînă la data de mai sus, în aceas­tă gospodărie recolta s-a treierat 6. RAIONUL SIGHET 41,9»/« 7. RAIONUL CEHU SILV. 37,1«/« 8. RAIONUL VIȘEU 16,5»/« 9. RAIONUL LAPUȘ 13,2»/« (președinte Gheorghe Deac) luat măsuri pentru ca treierișul să­­ se desfășoare intr-un ritm susți­nut. Pentru folosirea întregii ca­pacități a mașinilor, munca la ba­toză este organizată în două schimburi. Drept rezultat, pînă la data de 31 iulie recolta în această gospodărie a fost treierată de pe 144 hectare, numai de pe 52 ha. Dacă realiză­rile primei gospodării sânt peste nivelul mediu al raionului, apoi la Ser situația se prezintă cu mult sub procentul realizat pe plan ra­ional. Consiliul de conducere (președinte Nicolae Kiss) trebuie să privească cu toată răspunderea sarcina grăbirii treierișului și să ia măsuri eficiente pentru recu­perarea rămînerii în urmă. Situația treierișului la data de 31 iulie in două gospodării vecine Cînd munca este bine organizată ... și cind preocuparea lipsește Ansamblul folcloric de amatori al regiunii Maramureș­ui turneu In cadrul acțiunilor consacra­te sărbătoririi celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, între 2 și 9 august, in mai multe stațiuni de odihnă din țară se va desfășura Festivalul cântecu­lui, dansului și portului popular. In acest scop, și în regiunea Maramureș recent a luat ființă un ansamblu folcloric de ama­tori, care cuprinde taraful și grupul vocal-folcloric al Casei raionale de cultură din Sighet, formațiile de dansuri ale cămi­nelor culturale din Bicaz (Cehu Silvaniei), Curtuiușu Mare (Șom­­cuta), Negrești (Oaș) și Botiza (Vișeu), respectiv soliști vocali și instrumentiști de la căminele culturale din Lăschia (Lăpuș), Sîrbi și Vad (Sighet), Șișești și Groși (oraș Baia Mare), Roza­­vlea (Vișeu), Tîrșolț (Oaș). Ansamblul folcloric a prezen­tat joi seara la Teatrul de vară din Baia Mare un spectacol în două acte. Spectacolul a cuprins mai multe tablouri coregrafice și muzicale, cu teme inspirate din datini și obiceiuri străvechi, precum și din comoara noului folclor maramureșean. De un bi­nemeritat succes s-au bucurat tablourile: Citu-i Maramureșul, Balada lui Pintea Viteazu, Săr­bătoare în Oaș, Sunt miner la Baia Mare etc. In cursul dimi­neții de vineri, ansamblul fol­cloric de amatori al regiunii Maramureș a plecat spre litora­lul Mării Negre, unde va sus­ține spectacole la Eforie-Nord și Mamaia, iar la întoarcere la Predeal. In fotografii: stingă sus — Ro­zalia Mészáros, solistă vocală din Baia Mare; stingă jos — Grupul vocal de țîpuritori din Negrești; dreapta sus — grupul vocal folcloric al Casei raionale de cultură din Sighet; dreapta jos — Echipa de dansuri din Curtuiușu Mare. Foto: M. SZARKA >

Next