Pentru Socialism, septembrie 1964 (Anul 14, nr. 3302-3327)

1964-09-12 / nr. 3312

*V***»*M»*A*>*»*W*««W* VAAAAAA** mM AL COMITETULUI REfie­lNAL AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ V A A 7 b Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1965 Utilaj de bună calitate și la un înalt nivel tehnic III, regiunea noastră își desfă­șoară activitatea două mari uni­tăți ale industriei constructoare de mașini: Uzina mecanică de ma­șini și utilaj minier din Baia Mare și Uzina „Unio“ din Satu Mare. Profilate în special pe pro­ducția utilajelor și agregatelor ne­cesare exploatărilor miniere uzinelor de preparare a minereu­ri­lui din regiunea noastră, ele și-au dezvoltat necontenit volumul de producție și gama sortimentelor, îmbunătățind totodată calitatea acestora, iar drept urmare pri­mesc cereri de livrări și de la o seamă de unități industriale din întreaga țară. Ceea ce constituie o notă bună pentru aceste două unități este faptul că produsele lor sunt executate la un nivel teh­nic și calitativ mereu mai înalt. De altfel, problemele legate de continua îmbunătățire a nivelului tehnic și calitativ al producției au format baza discuțiilor ce au a­­vut loc recent cu ocazia unei șe­dințe comune de lucru pentru dez­baterea sarcinilor de plan pe 1965. Anul acesta, beneficiind de im­portante investiții, cele două mari unități ale construcției de mașini din regiunea noastră au avut con­diții să-și sporească simțitor vo­lumul de producție față de nive­lul anilor trecuți (la U.M.M.U.M., de pildă, sporul la producția glo­bală este de peste 18 la sută față de 1963). La uzina bâimăreană s-a dat în funcțiune un modern cuptor electric de 1,5 tone; la cea din Satu Mare cîteva mașini-unel­­te moderne, de mare randament. ’Avînd condiții mai bune de mun­că, colectivele celor două uzine și-au îndeplinit și depășit sarci­nile pe 8 luni. La U.M.M.U.M. și la „Unio“ valoarea producției glo­bale date peste plan depășește — la un loc — suma de 1,7 milioane lei, iar la producția marfă 2,3 milioane lei. Utilajul minier pro­dus, din care remarcăm celulele de flotare de la U.M.M.U.M. și ventilatoarele de mină de la „U­­nio“, se bucură de o apreciere u­nanimă, sunt executate la un înalt nivel calitativ, similar celor de pe piața mondială,produ­s Trecîndu-se ln revistă succese­­le repurtate în acest an de con­structorii de mașini din regiunea noastră, la ședința­ de lucru pen­tru dezbaterea sarcinilor de plan pe 1965 s-a apreciat că ele constituie o bună bază pentru a obține un viitor realizări mai de seamă, la nivelul cerințelor. Sarcinile de plan pe 1965 care stau în fața acestor colective sunt substanțial mai mari decât cele actuale. Pentru îndeplinirea lor, colectivele de la U.M.M.U.M. și de la „Unio“ trebuie să­­ folosească mai bine toate rezervele interne de care dispun, să acorde o mare atenție utilizării la capacitatea lor deplină a mijloacelor tehnice din dotare. Chiar la ședința de dezbatere, reprezentanții celor două unități constructoare de ma­șini au scos în evidență în discu­țiile purtate că in planurile M.T.O. întocmite pentru îndeplinirea din primele zile ale planului pe anul viitor au fost cuprinse măsuri ca­re țin seamă de aceste rezerve. A­­șa, de exemplu, vorbind des­pre posibilitățile existente la U.M.M.U.M., tovarășul inginer Vasile Sabău, directorul uzinei, sublinia că din fondurile de mi­­­că mecanizare, mai bine folosite decit acum, se va realiza o insta­lație de șablaj, o macara pentru piesele turnate și alte mici meca­nizări cu scopul asigurării unei înalte calități produselor uzinei. Analizînd cu temeinicie condițiile existente și cele care se vor mai crea în uzină, reprezentanții U.M.M.U.M. au apreciat că pot so­licita majorarea sarcinilor de plan la tinele sortimente, ca: piese for­jate și matrițate, utilaje pentru industria minieră etc. Și la „Unio“, spunea directorul uzinei, tovarășul inginer Dumitru Nistor, sarcinile de plan sunt sub­stanțial­ mai mari decât în acest an, în special la sortimentele ma­șini de încărcat cu cupe, transpor­toare de mină, locomotive de mi­nă. Uzina va cunoaște o puternică dezvoltare pe calea­ înzestrării tehnice, vor fi modernizate și mă­rite spațiile de producție la tur­nătorie și mecanică. Față de posi­bilitățile uzinei, colectivul de la „Unio“ poate afirma de pe acum că are condiții ca în 1965 să pro­ducă peste planul global utilaje în valoare de cel puțin 2.000.000 lei. Desigur,­­că o dată­ cu discuta­rea sarcinilor de plan în uzină, ți­­nând seama de propunerile mun­citorilor, posibilitățile de sporire a producției vor fi mult mai mari. Sarcina centrală care stă în 1965 în fața colectivelor de muncă din unitățile industriei constructoare de mașini din regiunea noastră este ridicarea nivelului tehnic al­­ producției, obținerea unor utilaje și unelte de cea mai bună calita­te, cu parametri funcționali ce­ mai înalți. Beneficiind de un sprijin mai activ din partea mi­nisterului de resort, îndrumate mai competent de organizațiile de partid, colectivele acestor unități pot îndeplini cu cinste importan­tele sarcini ce le revin­ man depuse eforturi pentru Vor tre­înde­plinirea planurilor M.T.O. in cea mai mare măsură în prima par­te a anului, pentru folosirea pe scară largă a creditelor de mică mecanizare, pentru un control calitativ pe fiecare riguros fază tehnologică,, pentru lichidarea muncii in salturi și pentru folo­sirea deplină a timpului de muncă. Ședința de dezbatere a sarcinilor de plan pe 1965, în ramura con­strucției de mașini­­ din regiunea noastră, a confirmat hotărîrea fermă a­­ constructorilor șini de a obține un anul de la­acesta și în cel ce vine noi succese de prestigiu, de a pune la îndemîna minerilor utilaje mai multe, exe­cutate la­ un nivel tehnic înalt, de cea mai bună calitate. Ing. GH. DUMITRESCU Unio Satu Mare — campioana sa floretă fete pe 1964 După întreceri viu disputate în cadrul finalei de floretă femini­nă, echipa Unio Satu Mare reușit să­­ cîștige titlul de cam­a­pioană pe anul 1964. Pe locurile următoare s-au clasat: Progresul, Steaua, S.P.C­ etc. încălzirea blocurilor . .Apropierea anotimpului rece pune la ordinea zilei și problema încălzirii blocurilor. întreprinde­rea comunală din Baia Mare început cu săptămâni înainte pre­a gătirile pentru sezonul de iarnă. Centralele termice au fost con­trolate de echipe de întreținere care au efectuat reparațiile și modificările necesare etc. Cea mai mare centrală termică funcționează lângă Piața Victo­riei; ea asigură încălzirea a pes­te 1.000 de apartamente. Această centrală așteaptă în bună stare de funcționare începutul iernii. Cazanele au fost curățite, insta­lațiile au fost controlate și defec­tele constatate au fost înlăturate. A fost schimbată instalația elec­trică și s-a montat un nou rezer­vor de apă caldă. Lucrări asemănătoare s-au e­­fectuat la toate cele 14 centrale termice din oraș. La centrala termică de pe stra­da Victoriei, funcționarea cen­tralei a fost automatizată tr-un dispozitiv confecționat prin­­tre specialiștii întreprinderii sale. Dispozitivul asigură comu­insta­lației o funcționare uniformă, împiedică risipa de combustibil și ușurează substanțial munca mecanicului. Aceasta este prima centrală termică automatizată din regiunea noastră. Intre 25—30 septembrie va a­­vea loc o perioadă de probă. Cu această ocazie se vor controla din nou instalațiile centralelor ter­mice și se vor mai repara even­tuale­ defecțiuni semnalate de locatari. de bună calitate. Topitorii O. Pantea și T. Mureșan de la U.M.M.U.M. din Baia Mare obțin în mod constant succese de seamă în întrecerea socialistă. Luna trecută ei au dat peste plan importante cantități de oțel tp ANUL XIV. NR. 3312 SÎMBATA 12 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI — 20 BANI întoarcerea de la Sofia a delegației de partid și de stat a R.P. Româno Joi seara s-a înapoiat în Capi­tală, venind de la Sofia, delega­ția de partid și de stat a R. P­­Româno, condusă de tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care, la invi­tația C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniș­tri al R. P. Bulgaria, a partici­­pat la manifestările prilejuite de cea de-a XX-a aniversare a eli­berării Bulgariei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte tovarășii Constantin Tuzu, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, general-locotenent Mihai Burcă, membru al C.C. al P.M.R., adjunct al ministrului forțelor armate, și Ioan Beldean, amba­sadorul R. P. Române in R. P. Bulgaria. A Ia vizita la Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. R. Zilele trecute un grup de de mineri și preparatori­ de 100 E.M. Săsar au plecat cu autocare­la­le agenției O.N.T. „Carpați“ din Baia Mare să viziteze Expoziția realizărilor economiei naționale a R.P.R. din București. Pregătiri de sezon La T.A.P.L. din orașul Baia Mare se fac intense pregătiri In vederea apropiatului sezon rece. La ora ac­tuată este în curs se­mi­industrializarea unor fructe și legume. Pînă în prezent au fost asigurate pentru iarnă: 7.500 kg castraveți, 1 tonă de usturoi și importante cantități de ardei, ro­șii etc. Paralel se desfășoară și însilozarea citricelor cu scopul a­­sigurării materiei prime pentru titronada anului viitor. Produse de Muncind cu mult entuziasm pentru îndeplinirea cu succes a indicatorilor de plan, colectivul de muncă de la Iprofil Satu Mare a obținut pe primele 8 luni ale anului rezultate de seamă în producție. El a realizat produse peste plan în valoare de peste 1.900.000 lei, din care mobilă în valoare de 1.700.000 lei, 626 bu­­­toaie stejar de 500 litri, 17.000 garnituri butoaie fag și alte pro­duse de bună calitate. Folosind cu multă pricepere calitate superioară timpul de lucru, și aplicînd în practică metode noi de muncă, a­­cest colectiv a realizat planul pro­ducției globale în proporție de 102,8 la sută, iar cel al producției marfă de 103,4 la sută. In luna august, de pildă, planul de producție a fost depășit cu 2,3 la sută la producția globală și cu 3,3 la sută la producția marfă. prauități din Succesul documentarelor :,Pagini de Istorie" Antologii prețioase și ,,Romfnia-orizont '64" Filmele documentare românești „Pagini de istorie“ și „Romînia — orizont ‘64“ au rulat la cine­matograful „Minerul“ din Baia Mare timp de trei zile. In această perioadă spectacolele cinemato­. Incepînd de­ la 25 septembrie, în Baia Mare va funcționa o nouă Institutul instituție de învățămînt­ pedagogic de 2 ani. Sala „Epoca bronzului și a fie­­­rului“ de la Muzeul regional din Baia Mare s-a îmbogățit cu noi exponate. Este vorba recent de ,un­ coif celtic și alte obiecte, prin­ grafului au fost vizionate de a­­proape 6 mii de spectatori. Cu a­­celași succes rulează actualmente aceste două filme și la cinema­tograful „Victoria“ din Satu Ma­re.­­ Noul institut va funcționa pe lin­gă Școala medie nr. 1 din Baia Mare, avînd și o secție fără frec­vență, tre care un vîrf de lance, rămăși­țele unei cămăși de zale, podoabe din bronz, obiecte de ceramică etc., descoperite în hotarul co­munei Ciumești din raionul Că­rei. Zilnic la librăriile din Baia Ma­re sosesc noi cărți de literatură beletristică, politică, științifică și tehnică. Printre titlurile de cărți sosite recent la „Librăria noastră“ din Piața Victoriei sînt: Dra­maturgia romînă contemporană (două volume), Nuvela romînă contemporană (3 volume), Poezia romînă contemporană (un vo­lum), Dicționarul enciclopedic ro­mân vol. II, Corectarea deficien­țelor fizice la copiii de vîrstă șco­lară, Susținerea și rambleerea lucrărilor miniere și altele. Programul librăriilor Pentru o mai bună deservire a elevilor cu rechizite școlare, cele 7 unități ale „Librăriei noastre“ din Baia Mare, în perioada 10— 30 septembrie, vor lucra cu orar prelungit. In plus, marți și vi­neri prin rotație una din cele două mari librării va funcționa conti­nuu între orele 7,30—20. Duminica toate unitățile vor fi deschise în­tre orele 8—13. Institut pedagogic de doi ani la Baia Mare Exponate noi la Muzeul regional In secți­a de cupru electrolitic a Combinatului chimico-metalurgic din Baia Mare. Agrotehnică avansată - producții mari de grîu In ultimii trei ani, colectiviștii din Lucă­­ceni au obținut producții bogate de grîu, ciști­­gînd întrecerea ce se desfășoară între gospodă­riile agricole colective din regiune. Pentru a cu­noaște „secretul“ acestor succese și pentru a îm­părtăși experiența lor înaintată, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarășului Gheorghe Cioco­­tișan, președintele acestei gospodării. — Ce metode ați aplicat pentru a obține producții mari de grîu? — In urma experienței practice dobîndite în ultimii ani am ajuns la concluzia că sporirea produc­ției de grîu este determinată de un complex de factori. Am res­pectat întocmai indicațiile organe­lor agricole aplicînd cu multă gri­jă în condițiile pedoclimatice spe­cifice din gospodăria noastră un ansamblu de metode agrotehnice avansate. Dintre acestea trebuie să încep desigur cu pregătirea so­lului. Pe suprafețele eliberate de culturi mai devreme am aplicat o arătură de vară cu plugul pre­văzut cu scormonitor urmat de grapa stelată. In același timp, pe 215 ha am încorporat in sol grășăminte organice, înainte în­de însămînțare, pentru a mobiliza din nou solul, s-a executat o ară­tură superficială. Pe terenurile unde grîul a urmat după culturi prăsitoare, pentru mărunțirea resturilor vegetale și nivelarea te­renului, s-a aplicat o lucrare­­ cu discul. Imediat apoi s-a făcut a­­­rătura de însămînțare la adînci­­mea de 22—25 cm (cu scormonito­rul); plugul a fo­st urmat de grupa stelată. Sub arătură am adminis­trat cite 100 kg superfosfat la ha și pe unele suprafețe și cite 5 to­ne amendamente calcaroase. Intr-aun asemenea pat germina­tiv bine pregătit și fertilizat am introdus în perioada optimă , se­mințele condiționate și tratate cu antimălurice. Aceste lucrări au contribuit la realizarea unei pro­ducții medii , de 2.615 kg grîu la­ ha. •­­— Care sunt soiurile care au dat cele mai bune rezultate? — Am cultivat numai două­ so­­iuri de grîu: Rezostala I și nr. 301. Cea mai bună producție am ob­­ținut-o de pe cele 214 ha cultiva­te cu soiul Bezostaia 1. Avînd în vedere pretențiile soiului Bezos­taia 1 pentru soiuri mai fertile, precum și faptul că el valorifică ■ în mod economic îngrășămintele, acest soi a fost însămînțat în so­iuri cu o fertilitate mai ridicată,­­ după cele mai bune plante pre­mergătoare. Se știe că densitatea­­­ optimă a plantelor la m.p. este alt­­ factor, care influențează produc­­­­ția. De aceea la acest soi am fo­­s­losit 274 kg grîu la hectar, iar la­­ soiul nr. 301, cu înfrățire puterni­că, numai 250 kg la hectar. La stabilirea cantităților de semințe am ținut cont de puterea lor ger­minativă după buletinele de ana­liză primite de la laborator. Din experiența gospodăriilor agricole colective fruntașe După visămînțarea griului, am dat multă atenție lucrărilor de în­­trețir­ere­ și,­ îngrijire. Deși sămîn­­ța a fost­ îngropată la adîncimi po­trivite, pe solurile mai puțin com­pacte am aplicat după însămîn­­țări o lucrare cu tăvălugul inelar. In iarnă, pojghița de gheață for­mată pe unele parcele în urma înghețului și dezghețului a fost, sfărîmată cu animalele gospodă­riei, prevenindu-se astfel asfixie­rea plantelor. După desprimăvă­­rare, încă în mustul zăpezii, pe parcelele mai slab ieșite din iarnă am aplicat 60 kg nitrocalcar și 80 kg. azotat de amoniu la ha. O dată cu zvîntarea terenului aceste în­grășăminte au­­ fost­ introduse și mai bine în sol prin lucrările de spargere a crustei executate cu sapa rotativă (cu colți inversați). O mare­ importanță a­ avut în pri­măvară plivitul și „purificarea“ lanurilor prin tăierea spicelor ne­comune solului respectiv. . . Care a fost aportul mecaniza­torilor la obținerea de producții mari de grîu? — Pentru succesele noastre, o mare contribuție a avut mecani­zarea lucrărilor. Fără de mecani­zare nu se poate vorbi astăzi de metode agrotehnice înaintate. Toa­te lucrările de pregătire a solului, de însămînțare și majoritatea ce­lor de întreținere și recoltare le facem cu mijloace mecanizate. Ne-am convins și în acest an că prin recoltarea cu mijloace meca­nizate se cîștigă foarte mult. Evi­­tîndu-se pierderile prin scuturare, noi am obținut în plus cite 200 —250 kg grîu la hectar față de su­prafețele recoltate manual. — Cum vă pregătiți pentru campania de însămînțări din acest an? — Ne-am pregătit temeinic pen­tru a asigura condiții optime de dezvoltare griului. In acest scop au fost fertilizate 80 ha cu 1.600 tone­ îngrășăminte organice, iar alte 70 ha cu cite 150 kg super­­fosfat. Terenurile pe care am­ avut cînepă, trifoi și cartofi de vară au fost pregătite pentru în­sămînțări. Toate semințele sunt condiționate, iar­ probele au fost trimise din timp la laborator. Deoarece în acest an soiul Be­zostata I a dat în medie, cu 858 kg mai mult la hectar decit soiul nr. 301, întreaga suprafață va fi însămînțată numai cu­ primul­­ soi. Considerăm că avem încă mari posibilități pentru sporirea pro­ducției de grîu. Acest lucru e­ste dovedit clar și de diferențele mari de recolte obținute pe unele tarlale. Brigadierul Dumitru Bo­­zîntan, de pildă, pe o parcelă de 25 ha a realizat o producție me­­­die de 4.200 kg grîu la hectar. Prin generalizarea celor mai­ bune metode, ne vom strădui să ne menținem titlul­­ de gospodărie­­­ fruntașă la cultura griului.­­ . " '. -J. - I

Next