Pentru Socialism, februarie 1965 (Anul 15, nr. 3432-3455)

1965-02-14 / nr. 3443

PROLETARI DIN TOATE TARILE.VIIITIVAέN ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. M. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUR £$ Anul XV Nr. 3443 Duminică 14 februarie 1965 4 pagini — 25 bani I < In sectorul III al minei Her ja, minerii au obținut succese remarcabile în realizarea planu­lui diind în plus zeci de tone de minereu de calitate bună. In fotografie: inginerul Constantin Ivă­­nescu, tehnicianul Adalbert Iaroszki împreună cu minerii Dumitru Roman, Nicolae Cozma și Ioan Man făcînd bilanțul săptămînii încheiate. Legume ,pe suprafețe mai mari In ultimii ani la Urziceni le­gumicultura a devenit o ramură de producție importantă. Acest lucru reiese și din faptul că an de an suprafețele destinate cul­turii legumicole au crescut. Dacă în anul trecut grădina de le­gume avea 40 ha, în anul 1965 suprafața cultivată cu legume va fi de 51 ha. Deoarece la cultura roșiilor timpurii de pe 10 ha s-au obținut producții și venituri mari, adunarea generală a cooperatori­lor a hotărît să cultive acum ro­șii pe 20 ha. In vederea obținerii de pro­ducții timpurii pe șantierul le­gumicol lucrările de pregătire condițiilor pentru noua recoltă au­­ început de mult. In sera coopera­tivei după pregătiri minuțioase au și fost însămînțați 200 m.p. cu roșii timpurii din soiul 10 . Bizon. Intr-o atmosferă plăcută, primăvăratică, răsaduri­le de conopidă și varză timpurie însămînțate mai devreme au răsărit. Grădinarul Ernest Ber­si­ner are grijă ca temperatura constantă, precum și umiditatea necesară să fie asigurate mlădi­­țelor tinere în curs de dezvoltare. Și afară, în jurul serei, se lu­crează intens. Brigada legumi­colă care a avut anul trecut un aport mare la obținerea unor ve­nituri însemnate se găsește în plină acțiune. Pînă acum s-au pregătit peste 400 m.p. răsadnițe calde, care sînt în stadiul de preîncălzire. In acestea vor fi repicate imediat după desprimă­­vărare, răsadurile de varză, co­nopidă și roșii. Semănatul în seră continuă. í­jl- Pregătiri pentru alegerile de la 1 martie Întîlnire la Rădulești In fața școlii aproape noi Rădulești oamenii fac roată din în jurul unei femei scunde, dar ale cărei priviri și cuvinte îngemă­nează hotărîrea cu inteligența și bunătatea. Arătînd cu mina spre oamenii din echipele de instalat firele pentru curentul electric, cățărați pe stîlpii proaspăt cojiți, unul dintre cetățeni continuă o discuție parcă începută: — Știți, tovarășă Zidaru, n-am vrea să rămînem tocmai noi ulti­mii. Raionul nostru e aproape în întregime electrificat... In cin­stea alegerilor de la 7 martie vom avea și în satul nostru lumină e­­lectrică. Apoi aparate de radio, televizoare... — Și o mașină de spălat rufe la Ana mea, rîde un bărbat. — Da ce, crezi că mi-ar strica? — s-o întoarce femeia. Cetățenii sunt veseli, bucuroși de a vedea în mijlocul lor pe can­didatul F.D.P. pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Na­țională, tovarășa Maria Zidaru, președinta cooperativei agricole de producție din Păulești. Oamenii intră în sala de clasă. Apoi vorbesc despre realizările lor cu care pe bună dreptate se p­ot mîndri: — La noi în sat sînt oameni harnici, tovarășă Zidaru, arată Ștefan Mureșan, Mihai Marușcă, Teodor Mara, Ana Barbuș și al­ții care iau cuvîntul. Ne-am ri­dicat școală nouă. Anul trecut pe o lungime de 2 km am făcut tro­tuare din beton, 12 poduri am construit în comună. In ultimii ani la cooperativa agricolă de producție am construit 5 grajduri, o îngrășătorie de porci, materni­tate pentru scroafe, o clădire pen­tru incubatorul de pui. In 1964 ne-am făcut un cămin cultural și un magazin sătesc. Dacă în 1950 în comună exista un singur apa­rat de radio, acum sunt peste 200. In casele lui Ioan Tudoran, Lu­dovic Kiș, amîndoi foști oameni săraci în trecut, și în alte vreo 12 case de țărani muncitori se află televizoare. Ia cuvîntul și badea Dumitru Nicorici, un om cu părul și mus­tățile albite de ani: — Eu prea multe nu am de zis. Atit doar că am șaptezeci de ani, dar aș vrea să mai trăiesc încă pe atîția. In muncă nu­ mă las, iar la coasă merg în brazdă­­ cu tine­rii. Sunt bucuros , că pe la n­oi multe s-au făcut. Să ne trăiască deputații pe care îi vom alege! Alții vin cu propuneri: extin­derea trotuarelor, pietruirea dru­mului pînă la șosea, îmbunătăți­rea pășunii, mărirea suprafeței cultivate cu legume etc. Oamenii vorbesc și despre can­didații lor: — Ne-am propus can­didați pentru alegerile de depu­tați pe cei mai buni gospodari,— arată Gavril Moldovan. Uite, eu am fost prin satul Păulești de un­de e tovarășa Zidaru. Despre ce am văzut acolo aș tot vorbi. A­­verea obștească a cooperativei a­­gricole de producție e de vreo 9 milioane de lei. In cuvîntul său Maria Zidaru vorbește despre marile succese obținute de poporul nostru și de oamenii muncii din regiune. A­­poi vorbele ei exprimă încrederea că alături de astfel harnici, cum sunt cei de oameni din Rădu­lești, din Ghenci, Moftinu Mare, Moftinu Mic și din alte sate, realizările din localitățile cir­cumscripției electorale vor înflo­ri și mai mult. FL. MUREȘ­AN­U Maria Zidaru ia sfat cu un grup de alegători din Rădulești. Schimb de experiența pentru forestieri Direcția regională a economiei forestiere Maramureș a organizat­ ieri la I. F. Sighetul Marma­­ției un schimb de experien­ță pe tema îmbunătățirii ca­lității produselor din exploa­tările forestiere. Au parti­cipat cadre inginerești de la D.R.E.F., inginerii șefi, șefii serviciilor producție și de des­facere de la întreprinderile fo­restiere din regiune, șefi de sec­toare, maiștri și alți lucrători ce-și desfășoară activitatea în ex­ploatările forestiere. Participanții au vizitat gara de exploatare Huta, cu care pri­lej s-a făcut o demonstrație practică privind sortarea corectă a materialului lemnos. De ase­menea, s-au vizitat depozitele de bușteni de la U.I.S. Cîm­pulung la Tisa, Cămara și depozitul în­treprinderii „Combustibilul” pen­tru a se constata la fața locului modul cum a fost sortat lemnul la pădure. După aceasta, la Centrul șco­lar din Sighetul Marmației s-au purtat discuții pe marginea schimbului de experiență, lu­­îndu-se măsuri concrete care vor fi aplicate în toate exploa­tările forestiere în scopul îmbu­nătățirii continue a calității pro­duselor. Șantier încredere Pe fundalul cenușiu al ceru­lui de februarie, macarale uria­șe își mișcă maiestuos brațele, ur­cind spre înălțimi cărămizi și beton — materiale ce, ajungînd în miinile aspre ridică după proiecte ale zidurilor, noi trepte spre azur. De sus, munții cu conturul lor crenelat, atit de bine cunoscut băimărenilor, privesc pe sub căciulile lor de zăpadă mulțimea de oameni, mașini, schele și macarale, pornită par­că să le scadă autoritatea lor se­culară. — Beton! — Cărămizi! Vocile venite de la înălțimea etajelor III și IV se aud pînă la stivele de materiale și la stația de betoane, iar ecoul lor se pier­de, amestecîndu-se cu cele por­nite de pe șantierele vecine. In curînd o aniversare de obicei constructorii socotesc „un eveniment important“ acel finiș care se încheie cu dezbră­carea schelelor unui obiectiv nou terminat. De data aceasta — deși constructorii băimăreni n-au ter­minat toată lucrarea — e vorba de un eveniment semnificativ: în curînd se va împlini un an de cînd au început construcțiile la microraioanele I și II, ce se înal­ță dincolo de Săsar și care vor forma un fond un cartier mo­dern al Băii Mari. Cel care n-a fost pe aici din para trecută, nu mai recunoaște locurile. Un colectiv harnic de constructori — Grupul nr. 1 al T.B.C. — împărțit in 4 șantiere se întrece in a munci mai cu spor, în a termina ci­ mai repede acest obiectiv — citeva mii de a­­partamente. Pînă în prezent con­structorii au și ridicat în noile microraioane 667 de apartamen­te, din care 415 încă nu au îm­plinit virsta de un an. O vor împlini abia în martie cînd poa­te fi socotită încheiată prima e­­tapă. Dar pînă atunci construc­torii mai au de lucru. Zile de făurar Constructorii urmăresc cu a­­tenție jocul mercurului din ter­mometre. Și dacă copiii s-au su­părat că pînă mai ieri n-au avut zăpadă și „timp prielnic", s-au bucurat in schimb constructorii. Față de alți ani, în acest timp, mercurul termometrelor a oscilat în jurul lui minus 5 grade, așa că și-au putut continua aproape nestingheriți lucrările. O vizită pe marele șantier al construcțiilor de locuințe din car­tierul Săsar, acum, în zilele lui făurar, te uimește. Pe șantierul nr. 1 se lucrează la 3 blocuri, unul este abia la început, altul de 60 de apartamente este zidit și se va trece în interior la fini­sare, iar la al treilea oamenii maistrului comunist Bella Kosz execută finisajele interioare. După cum se vede se munceș­te organizat, „în lanț", operațiile se succed după o ordine bine stabilită. Colectivele celorlalte șantiere lucrează și ele la fel. Se vede in toată munca lor maturitatea și — față de ce era odată — o mai bună gospodărire, o productivi­tate înaltă. Aici citeva blocuri sunt deja înălțate. Numărul 5, 21 și 13 sunt în finisaj. La altele constructorii au ajuns deja la e­­tajele II și III, iar în multe lo­curi betonul din fundații abia se toarnă. — Beton! — Cărămizi! Macaralele nu mai prididesc. Autobasculantele ies și intră în stația de betoane Cerințe, veșnic cerințe! Dar la stația de betoa­ne ceva nu-i în regulă: s-au de­fectat pompele pentru transpor­tul laptelui de var, iar spre be­toniere s-a micșorat volumul pie­trișului. Nici prin tunelul de în­călzire a agregatelor nu mai tre­ce atîta balast. Cauza? Stocul e prea departe de stație, iar stri­gătele de pe schele sunt din ce în ce mai des auzite. Cei 160— 180 m.c. de beton și 80—90 m.c. de mortar preparat zilnic sînt insuficienți. — Turnăm și in schimbul doi, — a venit cineva cu propunerea. Și oamenii maistrului Andrei Torkos, respectiv cei din echipa lui Ioan Mureșan, lucrează la fundația unei școli de 24 săli de clasă, atunci cînd cerințele de beton pe șantier sînt mai mici. Același lucru și la fundația blo­cului 22... T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a.) băimărean Utilaj nou Secția scul­ăr­ie a uzinei „Unio“ din Satu Mare a fost utilată re­cent cu o nouă mașină de frezat universală de mare capacitate. Prin punerea ei în funcțiune pro­ductivitatea muncii în această sec­ție va crește cu 20—25 la sută. Citiți în pagina a 4-A OPINIA PUBLICA MONDIA­LA CONDAMNA ACȚIUNILE AGRESIVE ÎMPOTRIVA R.D. VIETNAM. APELUL LUI U THANT A­­DRESAT LUMII ÎNTREGI. înnoiri la tot pasul După-amiază de februarie. In­tr-o sală de clasă a Școlii gene­rale de 8 ani din Vama—Oaș, s-au adunat numeroși cetățeni. Sînt alegătorii veniți la întîlnire și sfat cu candidații F.D.P. în circumscripțiile electorale comu­nale nr. 13, 10 și 30: medicul Gheorghe Lukats, loan Culcean, președintele cooperativei agrico­le de producție, și Gheorghe Me­zei, președintele sfatului popu­lar comunal. Alegătorii care , iau cuvîntul, vorbesc despre înnoirile înfăptu­ite în satul lor în ultimii patru ani, înnoiri la care fiecare din sală, alături de deputații sfatu­rilor populare, a contribuit în­­tr-un fel sau altul, și se sfătuiesc asupra obiectivelor și viitoarelor acțiuni gospodărești. Care sínt înnoirile cu care se pot lăuda oă­­menii? — In ultimii ani, în comuna noastră — spunea la întîlnire Pe­tru Morar, s-a îmbunătățit asis­tența medico-sanitară a popu­lației, accentul punîndu-se pe prevenirea îmbolnăvirilor. In a­­cest scop, cu sprijinul statului s-au reamenajat dispensarul medi­cal și casa de naștere unde des­fășoară o rodnică activitate co­lectivul condus de­­ medicul Gheorghe Lukăts. Și cum acum sîntem în plină acțiune de racor­dare a comunei la sistemul ener­getic național, consider că este necesară instalarea la dispensa­rul nostru a unui aparat Rönt­gen. — Mă angajez — a spus tova­rășul Petru Morar, să sprijin ac­țiunea de extindere a rețelei e­­lectrice, mobilizînd la muncile necalificate și pe alți alegători. Ioan Pintea a enumerat succe­sele cooperativei agricole de pro­ducție, amintind cele 3 adăpos­turi trainice pentru taurine con­struite în ultimii doi ani. Printre altele tovarășul loan Pintea a subliniat necesitatea reamenajă­­rii unui magazin mixt — în centrul comunei — acțiune la ca­re s-a angajat să participe îm­preună cu alți alegători. — In comuna Vama, a spus a­­legătorul Gheorghe Haiduc, în acest an vom trece la construirea altor două săli de clasă. Sîntem hotărîți să folosim pe o scară mai mare resursele locale, la construirea celor două săli de clasă. Realizări însemnate, perspecti­ve luminoase, propuneri bine gîndite. Iată pe scurt bilanțul în­­tîlnirii alegătorilor din Vama cu candidații F.D.P. La sfîrșitul a­­dunării, concluzia, atît a candi­daților F.D.P. cît și a alegătorilor, a fost unanimă. Cu forțe unita­r se vor obține noi realizări. I. PETRIA ESEShH LA EXPOZIȚIE. FOTO: A. ȘUTH. Conferințe Manifestările care au loc în preajma alegerilor de deputați de ln 7 martie sunt un minunat pri­lej de trecere în revistă a reali­zărilor obținute de poporul nos­tru. In raionul Cehu Silvaniei, bunăoară, conferențiarii care au plecat în localitățile Oarța de Jos, Biușa, Chelința, Aluniș și altele au ținut expuneri privind „Ale­gerile din trecut și de astăzi“, „Industrializarea socialistă în sprijinul dezvoltării agriculturii noastre“, „Bunăstarea poporului — țelul suprem al politicii parti­dului nostru“ etc. La Casa raională de cultură din Cehu Silvaniei în cadrul „Joii ti­neretului“ din ziua de 4 februarie, după ce tinerilor li s-a vorbit despre alegerile din trecut și li s-a arătat în ce constă caracterul democrat al sistemului nostru e­­lectoral, s-a dat cuvîntul unor ti­neri care votează pentru prima oară și care și-au exprimat bucu­ria de a participa și pe această­ cale la viața politică a țării. ). Luna cărții la sate „Luna cărții la sa­te“ se bucură pe în­treg cuprinsul regiu­nii de un succes deo­sebit. In comune și sate — la căminele culturale, cercuri de biblioteci, citit, la sediile cooperative­lor agricole de pro­ducție și în alte părți — se organi­zează diferite acțiuni de masă. In raionul Satu Mare, spre e­­­xemplu, în primele zile au avut loc 35 acțiuni de difuzare a cărții, printre care prezentări și recen­zii, consfătuiri în ca­drul bibliotecilor, la care au participat peste 700 de cititori, concursuri „Cine citește, folosește“ etc. Echipe compuse din salariați ai­ coopera­tivelor, utemiști membre ale comisii­și­lor de femei se de­plasează cu regulari­tate la domiciliul ce­tățenilor pentru a le­duce ultimele noutăți sau cărțile care îi interesează mai mult. In urma acestor ac­țiuni s-au format peste 130 de biblio­teci personale iar al­tele au fost comple­tate. Valoarea cărți­lor difuzate pînă în prezent în raion se ridică la peste 20.000 lei. Acțiuni asemănă­toare au loc și la Livada (raionul, Oaș), precum și în localită­țile din raioanele Șomcuta, Vișeu și în alte părți. La Seini, zilele trecute a avut loc o întîlnire între cititori și redactori ai Editurii Tineretu­lui, la care au par­ticipat peste 150 de­ tineri. Vorbitorii au făcut aprecieri asu­pra cărților apărute în această editură și au făcut diferite propuneri. (< Biblioteci fruntașe în zilele de 6—7 februarie a.c. Biblioteca regională Maramureș a analizat felul cum s-a desfășu­rat a 3-a ediție a concursului bienal „Biblioteca în slujba con­strucției socialiste“, care s-a în­cheiat la 31 decembrie 1964. Cu acest prilej s-a făcut o am­plă analiză a activității desfășu­rate de bibliotecile din regiune pe linia muncii cu cartea. S-au purtat discuții vii și interesante în legătură cu metodele de mun­că și rezultatele obținute. In încheierea lucrărilor s-a fă­cut aprecierea rezultatelor obți­­­nute de bibliotecile din regiune, evidențiindu-se următoarele bi­­blioteci din raionul Sighet: Bi­blioteca raională Sighetul Mar­­mației, locul I pe regiune, biblio­teca comunală Strîmtura, men­țiune, iar biblioteca sătească Bu­­dești locul II pe regiune. *

Next