Pentru Socialism, septembrie 1966 (Anul 16, nr. 3922-3947)

1966-09-11 / nr. 3931

ft ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. ft. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVI Nr. 3931 Duminică 11 sept. 1966 4 pagini — 25 bani In orașul de pe apa Moldovei Roman, străveche așezare apa Moldovei. Apropierea orașu­lu­lui este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale ha­lelor uzinei de țevi — efigie su­gestivă a Romanului contempo­ran. Laminoriștii i-au întîmpinat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Goliu în acest prim popas al vizitei în orașul lor cu dogoarea dra­gostei pentru partid, izvorî­­tă parcă din înseși văpaia flăcărilor în care transformă me­talul după vrerea lor. In întîmpi­­nare au venit ministrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, direc­torul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai or­ganizației de partid, ai sindicatu­lui, sute și sute de muncitori. In fața unei scheme oe prezintă înfățișarea de azi și de mîine întreprinderii, și a unui mare gra­a­fic, pe care sunt jalonate în cifre elocvente evoluția și perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discu­ție privind sarcinile ce revin aces­tui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid și de stat s-au interesat de stadiul actual al producției și productivității mun­cii, de gradul de folosire a utila­jelor și spațiilor de producție. In legătură cu faptul că 60 la sută din producție este exportată, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calității în așa fel încît ea să corespundă exigențelor crescînde ale pieței mondiale. In această ordine de idei, referindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 țoli și atelierul de țevi din oțel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. și președintele Con­siliului de Miniștri au indicat să se țină seama l­a dotare că țevile ce vor fi produse trebuie să atin­gă cele mai înalte norme interna­ționale. Intîmpinați peste tot cu bucurie și entuziasm de muncitori, ingi­neri și tehnicieni, oaspeții ur­mează drumul­ metalului in­candescent — din clipa cînd ța gla de oțel de cinci sute de kilo­grame se prăbușește în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins își începe goana pe trenurile de role, metamorfo­­zindu-se, prin diferite agregate succesive, în țeava rotundă de 15 metri lungime ce poposește pe patul de răcire. Panorama ce­lor șapte hale ce alcătuiesc un uriaș corp comun impre­sionează prin amploarea dimen­siunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de utilaje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid și de stat au semnat în cartea de onoare următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul harni­cilor luminoriști din Roman, ca­re în anii noștri au scris o nouă pagină în istoria industrializării acestor meleaguri moldovenești, am fost plăcut impresionați de rezultatele eforturilor lor crea­toare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptățită pen­tru contribuția însemnată pe ca­re o aduc la dezvoltarea indus­trială a țării își va găsi noi te­meiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal". Vizita a continuat apoi în ora­șul Roman. In mulțimea aflată pe străzile străbătute de coloana de mașini înflorea frumosul port popular purtat de miile de să­teni sosiți din Bozieni, Boghicea, Doljești, Poenari, Gîdinți, Mol­dovenii, Sagna, din alte numeroa­se comune care au ținut să fie de față la acest moment de neui­tat. In ciuda unei burnițe de toam­nă, ei nu au părăsit o clipă stră­zile pe unde urmau să treacă oas­peții.­­ La mitingul care a avut loc în piața centrală a orașului Roman, în numele locuitorilor, conducă­torii de partid și de stat au fost salutați de profesoara Elena Teo­­dorescu. Tovarășul Gheorghe Ibă­­nescu, prim-secretar al Comitetu­lui orășenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor mun­cii din acest oraș de a munci și mai departe cu abnegație pentru înfăptuirea hotărîrilor Congre­sului al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamații îndelun­gate a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. După ce a mulțumit pentru pri­mirea călduroasă făcută de către locuitorii orașului Roman, vorbi­torul a spus: Orașul Roman datează, în isto­rie, de la sfîrșitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăți a trecut. Greu­tățile înfruntate de-a lungul veacu­rilor au oferit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărit în voința de a-și făuri viitorul așa cum îl dorește el, de a face totul pentru a asigura patriei indepen­dența și suveranitatea națională. Romanul, ca și întreaga regiune Bacău, are tradiții multe de luptă pentru eliberarea națională și socială. Aici, o dată cu creșterea clasei muncitoare, s-a dezvoltat o puternică mișcare muncitorească revoluționară împotriva exploa­tării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de că­tre întregul popor. In anii construcției socialiste — a spus în continuare vorbito­rul — orașul dv. a cunoscut pu­ternice transformări. S-a voltat industria, s-au reutilat dez­și mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Ora­șul de acum aproape 600 de ani, începe să întinerească și fără nici o îndoială că, sub conducerea co­muniștilor, în mîinile harpice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr și mai înfloritor. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire patriei noastre. In cadrul acestui­a program și dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini impor­tante. Se vor dezvolta uzina de țevi, fabrica de utilaj forestier și alte întreprinderi. Orașul dv. se va dezvolta, vor crește posibili­tățile ca noi oameni ai muncii să intre în producție, sporind astfel veniturile locuitorilor orașului, bunăstarea lor, o dată cu bunăsta­rea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a în­tregului nostru popor, care tradu­ce neabătut în viață politica parti­dului. Sigur că au fost și greu­tăți, au­ fost și lipsuri, înfăptuirea \ Evenimente externe . Mitingul de la Phenian cu prilejul aniversării a 18 ani de la proclamarea R.P.D. Coreene. Raportul prezentat de Kim Guan Hipp ■ Succese ale artiștilor români in R.P. Ungaria ■ Un nou complot înăbușit în Siria ■ Lansarea navei „Gemini—11" a fost din nou amînată Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Bacău La capătul a două zile de entuziaste și fruc­tuoase întîlniri cu muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii din orașele și satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriței, Trotușului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însuflețire, s-a în­cheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid și de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragostei și atașamentului față de partid, a hotărîrii oamenilor muncii din regiune de a transpune în viață obiectivele stabilite de Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In numărul de astăzi al ziarului; reportaje despre con­tinuarea vizitei în regiune, întîlnirea cu ac­tivul regional de partid și cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi ușoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi știm că la capătul acestor eforturi ne așteaptă bucuria realizării năzuin­țelor noastre de a face patria mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul­ român să ducă o viață ma­i îmbelșugată, mai civi­lizată. După ce a relevat că dezvoltarea economiei și culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului de­monstrează, în fapte, superiorita­tea socialismului, vorbitorul a spus în continuare: Aveți rezultate bu­ne, dar mai sunt lucruri de îmbu­nătățit în uzinele dv. Trebuie să acordați mai multă atenție calității produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor similare de pe piața mondială. Numai așa, pro­­ducind și mult și bine, cu maxi-De la intrarea în orașul Bacău și pînă la Complexul de indus­trializare a lemnului, oaspeții sunt însoțiți de uralele și ovațiile ze­cilor de mii de locuitori veniți pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalții oaspeți sînt intîmpinați de tova­rășul Mihai Suder, ministrul eco­nomiei forestiere, de conducă­tori ai organelor locale de partid și ai complexului, de sute de sa­lariați. In holul blocului adminis­trativ, oaspeții vizitează o expo­ziție cuprinzînd produse le zate în fabricile complexului. reali­In fața unei machete, S. Buchler, di­rectorul complexului, dă explicații privind fabricile construite perspectivele de dezvoltare aici, ale acestui important obiectiv al in­dustriei prelucrării lemnului. Deși a intrat în funcțiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila și binalele necesare pentru­­ cifrca 20.000 de apartamen­te, produsele realizate bucurîn­ditm de eficiență economică, noi vom reuși să înaintăm într-un ritm și mai susținut în opera de desă­­vîrșire a construcției de creare a condițiilor socialiste, pentru a trece ulterior la construirea comu­nismului în România. In încheiere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe oa­menii muncii din orașul Roman pentru rezultatele obținute în în­deplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru înfăptuirea programului sta­bilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost sublinia­te în repetate rînduri cu puternice urale. In această atmosferă de entu­ziasm, oaspeții și-au luat rămas bun de la locuitorii orașului Ro­man, îndreptîndu-se spre Bacău, du-se de aprecierea beneficiarilor interni și externi. In apropierea blocului adminis­trativ, constructorii au pus teme­lia unor noi obiective din cadrul complexului: o fabrică ce va pro­duce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din țară, o fa­brică de ambalaje și­­ una de ele­mente prefabricate din lemn des­tinate construcțiilor agricole. Prin intrarea lor în funcțiune, la sfîr­șitul cincinalului, producția com­plexului va fi de 3 ori mai mare decit cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeții vizitează apoi secțiile fabricii de mobilă, dotate cu utila­je moderne, în cea mai mare par­te realizate de industria noastră constructoare de mașini. In cartea de onoare a comple­xului înalții oaspeți au scris: „Vizitînd această modernă în­treprindere în care lemnul stră­vechilor păduri ale Moldovei ca­pătă forme suple și elegante, urăm harnicului colectiv de aici noi succese în realizarea unor produse cu înalte calități de con­fort, durabilitate și frumusețe, spre folosul a mii și mii de fa­milii, pentru ridicarea prestigiu­lui mobilei românești peste ho­tare". Adresîndu-se celor de față, to­varășul Nicolae Ceaușescu ,a spus: Mii se pare că tovarășii aveau de gînd ca aici să se tină niște cu­­vîntări mai lungi, dar din cauza ploii propun să renunțăm. Eu aș dori numai să subliniez necesita­tea de a vă strădui să dați pro­ducție de bună calitate — și mo­bilă, și binare, și plăci fibrolem­noase — pentru că numai așa veți aduce și dv. contri­buția la îndeplinirea programu­lui stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult suc­ces în munca dv. In continuare oaspeții au vizi­tat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în orașul Bacău — Fabrica de bere, intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut. In întîmpinare a sosit tov. Bucur Șchiopu, minis­trul industriei alimentare. Direc­torul fabricii, Ion Budu, conducătorilor de partid prezintă și de stat moderna secție de fierbere, dotată cu utilaje de înaltă tehni­citate. ...E ora 19. In uralele și acla­­mațiile miilor de locuitori, coloa­na de mașini se îndreaptă spre Casa de cultură a sindicatelor, unde are loc un spectacol. Evo­carea lui Ștefan cel Mare, a lui Creangă și Eminescu se împle­tește cu cîntece despre viața nouă a acestor meleaguri, jocul bătrî­­nilor din Colonești se îmbină cu vigoare corurilor și versurilor inspirate de măreția prezentului socialist. La sfîrșitul spectacolului artiș­tilor li se oferă un coș cu flori din partea conducătorilor de partid și de stat. Iluminată de sute de torțe, pia­ța din fața casei de cultură se transformă într-o vastă scenă pe care se încinge o uriașă horă, cuprinzînd în rîndurile ei pe con­ducătorii de partid și de stat. Mulțimea intonează popularul cîntec „Trandafir de la Moldova", în timp ce pe bolta cerului se aprind candelabrele artificiilor.­ ­ In zona industrială a Bacăului CONVORBIRI INTRE DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRIA In cursul zilei de sîmbătă, G.G. al P.G.R. au continuat con­sa­vorbirile între delegația Partidu­lui Comunist Român condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al G.G. al P.G.R., și delegația Partidului Comunist din Austria, condusă de tovară­șul Franz Muhrn, președintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfășurat in­­tr-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Cele două delegații au stabilit să dea publicității un comunicat în legătură cu vizita delegației Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost ofe­rită o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarășul Franz Muhrr, președintele P.C. din Austria. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ghibu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec — ai Comitetului Executiv al membri G.G. al P.C.R., membri supleanți ai Comitetului Executiv și secretari ai G.G. al P.C.R. întreprinderea „Solidaritatea" Satu Mare. Muncitoarea Olga Tóth și-a cîștigat aprecierea tovarășelor sale de muncă datorită sîrgu­­inței și conștiinciozității sale. A întîlnirea cu activul de partid din regiune Ia încheierea vizitei în regiu­nea Bacău, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit cu activul de partid și au participat la masă tovărășească oferită cu acest­­ prilej. Erau prezenți conducătorii organelor locale de partid, de stat și obștești, vechi membri de partid, directori de întreprinderi și unități agricole socialiste, mun­citori, țărani cooperatori, oameni de știință, artă și cultură, gene­rali și ofițeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat în numele oame­nilor muncii din regiunea Bacău, tovarășul Gheorghe Roșu, prim­­secretar al Comitetului de partid, a spus, printre regional altele: Vizita pe care dumneavoastră ați făcut-o în regiunea noastră a constituit pentru noi, pentru toți locuitorii regiunii, un minunat prilej de manifestare a dragostei, recunoștinței și devotamentului fa­ță de Partidul nostru Comunist, față de Comitetul său Central, ca­re conduce cu clarviziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea Republicii noas­tre socialiste pe culmile luminoa­se ale bunăstării, culturii și civi­lizației. Vorbitorul a arătat în m­are că, datorită aplicării centr­con­secvente a politicii partidului de industrializare a întregii țări, economia regiunii Bacău transformat radical, realizînd s-a în prezent întreaga producție a anu­lui 1938 în numai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua tinerețe a regiunii, la apărute în acești ani, la orașele suflul nou care a cuprins fostele cetăți pomenite în hrisoavele cronicari­lor moldoveni — Piatra Neamț și Roman. După ce a arătat că numai în anii desenalului producția globală industrială a crescut de peste două ori și jumătate, el a făcut un scurt bilanț al succeselor ob­ținute în agricultură, apoi a pre­zentat un sumar tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al oame­nilor muncii. In noul plan cincinal — a sub­liniat vorbitorul — regiunii Ba­cău i-au fost alocate fonduri de investiții în valoare de peste 13 miliarde lei, urmînd ca în producția globală industrială 1970 să fie cu 53 la sută mai mare decit în anul 1965. Productivitatea mun­cii în industrie va crește în anii cincinalului pe ansamblul regiu­nii cu 40 la sută, pe această cale urmînd a se obține 82 la sută din sporul producției globale. De ase­menea, se prevede construirea a peste 40 de secții și întreprinderi noi în industrie și agricultură, precum și modernizarea și reuti­­larea unui mare număr din uni­tățile existente. Obiectivele stabilite de cel de-al IX-lea Congres al deschid agriculturii regiunii P.C.R. Ba­cău perspective luminoase. In anii noului cincinal se vor accentua eforturile îndreptate spre mărirea efectivelor de ani­male și în special îmbunătățirea raselor și creșterea producției. Rodul eforturilor creatoare de­puse de oamenii muncii în frunte cu comuniștii, rezultatele obținute în dezvoltarea rurală a regiunii economică și cul­noastre — subliniat vorbitorul — se datoresc a totodată în măsură hotărîtoare a­­jutorului și îndrumării primite din partea conducerii partidului și statului nostru. Organele și organizațiile de partid din regiunea noastră des­fășoară o intensă muncă politico­­organizatorică în vederea întă­ririi partidului, a ridicării lului de pregătire ideologică nive­comuniștilor, a îmbunătățirii con­­­tinue a formelor și metodelor de activitate. In încheiere, vorbitorul a spus: Organele și organizațiile de partid și de stat din regiunea Ba­cău, toți oamenii muncii care tră­­iesc pe meleagurile aflate pe Va­lea Bistriței și a Trotușului, pe Valea Siretului și la poalele Ceahlăului, vor munci cu nestă­vilit entuziasm sub steagul iubi­tului nostru partid, sub conduce­rea încercatului său Comitet Cen­tral, pentru construirea socialis­mului și comunismului, pentru în­florirea patriei noastre iubite. Luînd cuvîntul, tov. Ion Lascăr, membru al P.C.R. din 1921, a spus: Ca vechi ilegalist, simt o deosebită bucurie pentru tot ce s-a realizat în­ partia noastră, sub conducerea înțeleaptă a par­idu­lui. Sunt fericit că, alături de to­ți oamenii muncii, pot aduce o con­tribuție modestă la realizarea a­­cestei mărețe opere. Cuvinte de salut a rostit și tov. Ion Căciuleanu, membru al P.C.R. din anul 1921, care a urat condu­cătorilor de partid și de stat via­ță lungă și putere de muncă pen­tru realizarea hotărîrilor Congre­sului, spre binele poporului nos­tru. In cuvîntul său, tov. Grigore Gheorghe, prim-secretar al mitetului regional al U.T.C., Co­spus: In tot ce s-a realizat în re­a­giunea noastră, în anii sesenalu­­lui, este materializată și o par­te din energia noastră. Ne anga­jăm în fața partidului comuniș­tilor, călăuza încercată și si­gură, inima fierbinte a poporu­lui român, că, avînd în față e­­xemplul comuniștilor, vom duce mai departe, cu entuziasm și ab­negație, ștafeta celor care s-au jertfit pentru noi, a celor ce ne-au crescut cu dragoste și grijă pă­rintească, spre desăvîrșirea con­strucției socialiste. In cuvîntul său, tov. Gheorghe Hasan, directorul Institutului pe­dagogic din Bacău, a exprimat sen­timentul de profund atașament față de partid, care însuflețește cadrele didactice și pe studenții din acest oraș, hotărîrea nestră­mutată de a munci cu perseveren­ță, dragoste și pasiune pentru instruirea și educarea tinerelor generații. A luat cuvîntul tov. Petre Bu­­nea, director general al Combina­tului de cauciuc sintetic, care­ a spus, printre altele: Planul cinci­nal pune în fața noastră de a urca noi trepte spre sarcina atin­gerea unor performanțe superioa­re în producție. Vă asigurăm, dragi conducători de partid și de stat, pe dumneavoastră, tova­rășe Nicolae Ceaușescu, că vom pune în valoare toată energia și priceperea noastră pentru reali­zarea sarcinilor trasate de partid în actualul cincinal. Tov. Gheorghe Maftei, Erou al Muncii Socialiste, președintele­­ cooperativei agricole de produc­ție din Țibucani, raionul Tg. Neamț, după ce a amintit, în cu­­vîntul său, de importantele reali­zări obținute de membrii coope­ratori în ultimul an, în producția de cereale, sfeclă de zahăr și lapte, s-a referit în continuare la însemnătatea deosebită a chimi­zării, mecanizării și irigațiilor pentru sporirea producției agrico­le. In încheiere, el a spus: Scumpe tovarășe Ceaușescu, permiteți-mi toată inima, să vă mulțumesc din dumneavoastră și celorlalți înalți oaspeți, pentru bucuria ce ne-ați prilejuit vizi­­tîndu-ne regiunea. Vă dorim mulți ani și sănătate. Vă rugăm să mai poftiți pe meleagurile noastre. In aclamațiile celor prezenți la cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. (Publicăm textul cuvîntării în pagina a 3-a). r La ordinea zilei Recoltarea fructelor Printre lucrările agricole de toamnă, poate cea mai plăcută, dătătoare de mari satisfacții, este recoltarea fructelor, mai ales când eforturile depuse sunt prin recolte bune și de răsplătite calitate. Dar recoltarea fructelor pe­­ngă partea ei frumoasă este și o lu­crare ce implică o mare răspun­dere și multă operativitate. Buna desfășurare a acestei ac­țiuni este condiționată in primul rind de măsurile pe care le iau conducerile unităților agricole cu privire la recoltarea, în funcție de stadiul de maturitate al tructe­lor, sortarea și livrarea eșalonată potrivit graficelor stabilite. Din constatările făcute pînă a­­cum privind recoltarea trudelor a ieșit la iveală că in multe lo­curi, ca de pildă la Ciolt, Seini și alte părți, nu se face sortarea a­­cestora ceea ce poate determina deprecierea trudelor sănătoase. Prelucrarea fructelor pe calități și deci la preturi diferite are și un scop stimulativ, producătorii fiind astfel recompensați în e­­fod­urile depuse in respectarea întregului complex de lucrări. In ansamblul acestei acțiuni un rol de seamă ii are transportul o­­perativ. Întreprinderea regională pentru valorificarea fructelor legumelor are datoria de a asigu­­i­ra la centrele de preluare amba­lajele necesare pentru ca fructele să nu se deprecieze în timpul transportului. Aceeași atenție tre­buie dată depozitării fructelor ca* * * ce rămîn în regiune pentru asigu­rarea aprovizionării de iarnă a­ populației.

Next