Pentru Socialism, octombrie 1966 (Anul 16, nr. 3948-3973)

1966-10-19 / nr. 3963

r Y ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Bill IU tA/VWSAAAAAAA/VAiAAA^ WMAAAAAAMAAj PENTRU UTILIZAREA RAȚIONALĂ A ENERGIEI ELECTRICE Ieri a avut loc la Comitetul regional de partid Maramureș șe­dința de analiză convocată de Bi­roul Comitetului regional Mara­mureș al P.C.R. și Ministerul E­­nergiei Electrice, care a dezbătut modul cum întreprinderea regio­nală de electricitate Maramureș, unitățile industriale și din agricul­tură consumatoare de energie electrică din regiune se preocupă de transportul, distribuția și uti­lizarea rațională a energiei elec­trice, precum și de desfășurarea ac­țiunii de electrificare în cuprinsul regiunii, în lumina Directivelor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, pri­vind planul de 10 ani pentru dez­voltarea energeticii. Au participat tovarășii: Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetu­lui regional Maramureș al P.C.R., Mihail Florescu, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul ener­giei electrice, Ion Ion, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. La lucrările ședinței de analiză au luat parte, de asemenea, secre­tarii cu probleme economice ai comitetelor orășenești și raionale de partid, conducători și cadre inginerești din unitățile industriale ale regiunii, cadre de conducere din Ministerul Energiei Electrice, activiști de partid, de stat. Participanții care au luat cuvîn­­tul la ședință au subliniat că în anii planului de șase ani, sub con­ducerea înțeleaptă a partidului, poporul nostru a obținut succese istorice în dezvoltarea economică și social-culturală a țării care au determinat adînci transformări în viața patriei noastre socialiste. In ultimii șase ani ritmul anual de creștere a producției de energie electrică a fost de 17 la sută, fa­ță de 13,3 la sută cît au înregis­trat celelalte ramuri industriale, ceea ce a asigurat creșterea po­tențialului economiei naționale. O impetuoasă creștere a cu­noscut în această perioadă și baza energetică a regiunii noastre. Fa­ță de puterea instalată, care, era în 1950 de 11.298 KW, prin con­strucția unor noi și moderne ca­pacități de producție puterea insta­lată actuală este de peste 20.000 KW. Astăzi toți consumatorii prin­cipali de energie electrică din re­giune sunt alimentați din siste­mul național la care sistemul re­gional a fost interconectat în pe­rioada anilor 1958—1959. Planul de perspectivă pentru pe­rioada 1966—1975 prevede pentru regiunea noastră o însemnată am­plificare a puterii instalate. Nu­mai în unitățile I.R.E.M., vor fi date în exploatare stația de trans­formare II, linia de de 110/6 KV Baia Mare 220/110 KV Baia Mare, stația de 220/10 Iernut­ KV Baia Mare și alte obiective. In regiunea noastră au fost e­­lectrificate pînă în prezent 263 sate. Se constată o substanțială îmbunătățire a folosirii electrice la consumatori. In energiei uni­tățile industriale, datorită zilor luate, coeficientul de măsu­apla­tizare a sarcinii electrice a cres­cut în trimestrul II al acestui an de la 0,8 la 0,84, s-a îmbunătățit factorul de putere. La baza tuturor acestor succese a stat și stă munca politică și or­ganizatorică desfășurată de or­ganele și conducerea organizațiile de partid, competență a ac­tivității energetice de către aces­tea, eforturile inginerilor, tehni­cienilor, muncitorilor de I.R.E.M. și din întreprinderile con­fa sumatoare. Discuțiile purtate în ședință au scos în evidență că în domeniul producerii, transportul și folosi­rii energiei electrice în regiune nu au fost utilizate toate posibili­tățile, nu s-a ajuns la satisfacerea tuturor cerințelor. La întreprinderea regională de electricitate s-au semnalat mai multe avarii și defecțiuni tehnice la instalații cauzate de calificarea și dotarea necorespunzătoare cu aparataj de măsură și control a cadrelor, de organizarea defectuoa­să a întreținerii, reviziei și repara­țiilor la instalații și linii de trans­port. Din cauza întreruperilor­­ în furnizarea energiei electrice, la unele întreprinderi din regiune s-au ivit greutăți în procesele teh­nologice. Nici alimentarea și în­treținerea rețelelor orășenești, ru­rale, de iluminat public nu s-a făcut la nivelul cerințelor. E­­xistă încă multe unități industria­le, rețele de alimentare orășe­nească fără a doua cale de ali­mentare primară. De asemenea, există deficiențe în ce privește folosirea rațională a energiei electrice la multe uni­tăți economice. Nu toți consuma­torii de energie electrică au a­­cordat suficient interes pentru îm­bunătățirea și întreținerea sche­melor proprii de alimentare, ceea ce conduce la greutăți în exploa­tarea liniilor interne. Sunt încă u­­nități industriale — îndeosebi ex­ploatări miniere — care nu au re­zolvat asigurarea alimentării elec­trice de rezervă, iar altele funcțio­nează de timp îndelungat pe scheme electrice provizorii. Toate aceste neajunsuri au consecințe defavora­bile asupra procesului de produc­ție, asupra atingerii parametrilor optimi în procesul tehnologic. Se constată, de asemenea, că nu la toate unitățile industriale au fost luate și aplicate măsuri eficiente în ceea ce privește organizarea și întărirea sectoarelor energetice cu cadre bine calificate, cu apa­rataj de măsură și control adec­vat. Există unele întreprinderi un­de nu sunt combătute cu toată tă­ria abaterile de la normele de ex­ploatare a instalațiilor electrice de forță, de la normele de protec­ția muncii. In cuvîntul lor vorbitorii au subliniat că îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor ce stau în fața colectivului de la I.R.E.M., a co­lectivelor energetice din unitățile economice ale regiunii cere îmbu­nătățirea continuă a disciplinei în muncă, respectarea cu strictețe a normelor de exploatare a rețele­lor electrice, inclusiv respectarea neabătută a normelor de tehnică a securității și protecției muncii, de prevenire a incendiilor. S-au scos la iveală direcțiile principale de urmat pentru îmbu­nătățirea muncii în domeniul gos­podăririi și folosirii raționale energiei electrice. Organele și or­a­ganizațiile de partid au datoria să urmărească felul în care se înde­plinesc măsurile privind preveni­rea avariilor militând pentru folo­sirea cu maximum de eficiență a energiei electrice, pentru valori­ficarea tuturor rezervelor de ener­gie disponibile. Printr-o muncă politică și organizatorică mai ac­tivă va trebui întărit spiritul de răspundere al fiecărui lucrător din domeniul energetic asigurîndu-se reviziile și reparațiile la timp de cea mai bună calitate. In ve­și­derea îmbunătățirii exploatării in­stalațiilor proprii, conducerile ma­rilor unități industriale sunt da­toare să creeze echipe de specia­litate pentru verificarea, întreți­nerea și încercarea instalațiilor și agregatelor electrice. In întreprin­derile regiunii — în special la ce­le de industrie locală — vor tre­bui intensificate acțiunile pentru creșterea factorului de putere, cale sigură pentru utilizarea în condi­ții economice eficiente a energiei electrice. In încheierea lucrărilor ședinței a fost adoptat un plan de măsuri cuprinzător, menit să ducă la îm­bunătățirea substanțială a activi­tății în domeniul producerii, trans­portului și folosirii energiei elec­trice. Spre parchetul Zalom al I.F. Sighet. LA ÎNSĂMÎNȚĂRI IkMMk Câ§TA«@® Cine a cunoscut toamnele băimărene și acum se află pe alte meleaguri are, o dată cu venirea acestui a­­notimp, nostalgia par­fumului specific zile­lor de octombrie — cel al aromei fructelor și a mustului asupra căruia stăruie cel al castanelor prăjite. Căci timpul recoltării casta­nelor coincide de cele mai multe ori cu cel al culesului viilor și al celorlalte fructe de toamnă. Iar cînd se culeg castanele, sub­e­tul localnicilor se um­ple de sentimentul îm­plinirilor, vizînd nu numai partea econo­mică, ci mai ales ceremonia culesului, căci întotdeauna re­coltarea castanelor este însoțită de petreceri tradiționale. Spre de­osebire de recoltatul celorlalte fructe, cule­sul castanelor are un plus de farmec. Deși există în multe locuri din regiune, de­spre acest arbore se A. PERIDE (Continuare în pag. a 2-a). Culesul castanelor ía tfifchez.1 Evenimente externe Luptele din Vietnamul de sud I Dejun oferit de mi­nistrul afacerilor ex­terne al României în onoarea lui A. R. PazhwaK și a lui U Thant O.N.U. — Dezbateri­le de politică genera­lă continuă. Comitetul pentru dez­voltarea comerțului. Cuvîntul delegatului ZILE Sîmbătă 15 octombrie la Someș- Uileac (raionul Cehu Silvaniei). L-am întrebat pe tovarășul Tra­­ian Homorodan, președintele coo­perativei agricole de aici, despre felul cum a fost organizată mun­ca în ziua aceea. Era pe la ora 15. — Nu știu dacă brigadierii au mobilizat cooperatorii la muncă — spunea cu nesiguranță președintele. Ne-am întîlnit apoi și cu cei trei brigadieri de cîmp. Ei au ex- PIERDUTE­ plicat că datorită ploii căzute în ziua precedentă, terenul fiind moa­le, tractoarele nu au putut ara. Dar recoltatul porumbului? Acesta se putea face foarte bine. — Ați luat ceva măsuri pentru recoltatul porumbului? — l-am în­trebat pe brigadierul Matei Mili­­don. — Păi, să vedeți, azi n-am mun­cit în cîmp nimic. Știți, terenul moale... cocenii de porumb u­­mezi... Este adevărat că între timp terenul s-a zvîntat, dar pen­tru o jumătate de zi... nu meri­tă. In plus, azi e și sîmbătă... Din păcate nu numai acest sin­gur om gîndește astfel în coope­rativa , aceasta. Asemenea atitu­dini am găsit și în celelalte bri­găzi. Inginerul Gheorghe Berd­ef, precum și președintele nu privesc cu destul simț de răspundere or­ganizarea muncii în campania de toamnă. Lipsesc controlul și îndru­marea concretă a brigadierilor de cîmp. — Cooperatorii de aici spun: „Inginerul nostru este tînăr, nu de mult a terminat­­ facultatea. Dar cele învățate nu se aplică în prac­tică. El se prezintă la muncă „di­mineața" așa pe la orele 8—9. Or, în agricultură trebuie să începi munca mai devreme. IOSIF SEPA (Continuare In pag. a 2-a). * În interiorul ziarului Pagina a ll-a Ce i­i se oferă specta­torului băimărean? Radio, cinematografe, televiziune Pagina a lll-a Exigență sporită față de calitățile moral-po­litice și I Mai mult lemn indus­­trializabil I Sport U.M.M.U.M. BAIA MARE: Maistrul Ștefan Feher dovedește exi­gență față de calitatea pieselor executate. O manifestare vie a profundului umanism al politicii partidului Aproape in fiecare zi, clubul pensiona­rilor din Parcul de cultură și odihnă al orașului cunoaște o Baia Mare afluență mare, începi­nd de sîmbătă trecută­­ insă această afluență sporit. In aceste zile a bibliotecara a serios de lucru­ avut Pe lângă­ operația de îm­prumutare a cărților, ea a trebuit să răs­pundă la numeroase întrebări ale pensio­narilor, să se trans­forme in contabilă și cu creionul și hârtia„ să le explice amănun­țit ce avantaje vor avea fiecare de pe urma noului proiect de lege a pensiilor. Iată-i, bunăoară, pe frafii Iosif și Dezide­­riu Verkel — ambii foști lucrători in mi­nă. De la 1 ianuarie 1967 vor primi o pen­sie mărită cu cel pu­țin 200 lei, față de cea actuală. — Am rpuncit și munca ne e răsplăti­tă așa cum se cuvi­ne, ne spune prin de mulțumire Iosif Ver­kel. Prin grija parti­dului nostru drag trăim o bătrinețe fe­­ricită. — Așa este, tine Muncă răsplătită să-l completeze și bătrinul Ioan Pop, fost prim-topitor — actualmente pensio­nar și participant ac­tiv șt ești la treburile de­din cartier, îmi aduc aminte, to­varăși, că în urmă cu peste două dece­nii minerul sau topi­­torul care ajungea să o iasă la pensie primea pe sumă de mizerie, aceea pe atunci pe mulți pensionari îi vedeai cu firizul și capra de tăiat lemne pe la porfile celor avuți... In anii socia­lismului, la consolida­­rea căruia generația noastră și-a adus contribuție de seamă, o asemenea imagini au dispărut. Tovarășul Ioan Pop a arătat că, așa după cum s-a calculat, bi­bliotecara, în viitor poștașul se va aduce lunar acasă lui și sofiei aproape 1.500 lei. Cuvinte de mulțu­mire și recunoștință la adresa Partidului Comunist Român pentru grija cu care se preocupă de soar­ta fiecărui om al muncii, au avut și pensionarii Gheorghe Cîmpeanu, Ștefan Si­­laghi, V­asile Dragoș și alții. Amintind că pro­blema majorării pen­siilor a fost preconi­zată la cel de-al IX-lea Congres P.C.R. — ei au sub­al­­iniat în unanimitate că intre vorbele și faptele partidului există o deplină con­cordanță. I. PETRI­A Prilej de bucurie Sînt educatoare la Grădinița cu orar normal nr. 1 din Baia Mare și am fost fericită cînd am aflat că porțile învățăm­întului preșco­lar vor fi mai larg deschise co­piilor, văzînd în aceasta o expre­sie a atenției pe care o acordă partidul tinerei generații, iar cum, noile hotărîri cu privire a­­la majorarea pensiilor de toate ca­tegoriile se îndreaptă spre oame­nii în vîrstă cărora li se asigură o bătrînețe pusă în afara oricăror griji. De asemenea, adoptarea a­­cestor măsuri, constituie un pu­ternic stimulent pentru muncii de toate vîrstele oamenii în ob­ținerea unor rezultate cît mai bu­ne în întreaga activitate socială. Personal, mă voi strădui să-mi îmbogățesc neîncetat cunoștin­țele necesare educării copiilor, să-i înconjur cu darurile cele mai de preț: grija pentru sănătatea lor și pentru buna lor dezvoltare, pentru instruirea și educarea lor. Recenta Hotărîre a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la ma­jorarea pensiilor, îmbunătățirea legislației pensiilor și instituirea pensiei suplimentare din contri­buți­a salariaților, proiectul noii legi a pensiilor au fost pentru mi­ne un nou prilej de bucurie, a­­ceasta cu atît mai mult cu cit în urmă cu cîteva săptămîni am aflat despre alte măsuri luate de către conducerea partidului statului nostru privind îmbunătă­și­țirea condițiilor de viață și muncă a femeilor cu mulți copii. IULIANA HLUHANIUG educatoare Recentele măsuri elaborate de partid și guvern constituie subiectul unor interesante dezbateri în mijlocul chimiștilor și metalurgiștilor de la Combinatul „Gheorghe Gheorghiu-Dej din Baia Mare. Legea bătrîneții fericite Sînt în al 41-lea an de învă­­țămînt. Sincer mărturisesc că de multe ori mă gîndeam cu oa­recare teamă­ la anii bătrîneții. Și mai ales această teamă îmi creștea după primele evenimen­te care au urmat zilei de 23 Au­gust 1944 cînd reacțiunea pro­paga fel și fel de minciuni la adresa regimului nostru demo­crat-popular, printre altele și aceea că funcționarii ajunși la bătrînețe nu vor primi pensie, fiind lăsați muritori de foame. Decretul nr. 292 din 30 iulie 1959 privind dreptul la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat, mi-a spulberat definitiv a­­ceastă teamă, iar actuala Hotă­rîre a Plenarei G.C. al P.G.R. din 12—14 octombrie a.c. cu privi­re la majorarea pensiilor, insti­tuirea pensiei suplimentare din contribuția salariaților,­ și noul proiect de lege a pensiilor constituie încă o dovadă în plus a grijii partidului nostru față de bunăstarea poporului muncitor. După cum a subliniat tovară­șul Nicolae Ceaușescu în cuvîn­­tarea rostită la încheierea Ple­narei C.G. al P.C.R." „Majorarea pensiilor oglindește grija parti­dului nostru față de cei care, du­pă o activitate îndelungată rodnică în producție, au tot drep­și­tul să se bucure de condiții bu­ne de viață la bătrînețe, răspla­tă pe deplin meritată a muncii lor, a contribuției aduse de-a lungul anilor la prosperitatea și înflorirea României". Conform noului sistem de pen­sionare, peste 4 ani, cînd voi împlini vîrsta stabilită, voi be­neficia de o pensie echivalentă cu salariul tarifar, fiindu-mi asi­gurate condițiile materiale­­ de viață, neavînd grija zilei de mî­­­ne la bătrînețe. PETRE LENGHEL­IZANU profesor din Sighetul Marm­a­ției

Next