Pentru Socialism, februarie 1967 (Anul 17, nr. 4052-4075)
1967-02-14 / nr. 4063
A • # I r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVII Nr. 4063 Mărți 14 februarie 1967 4 pagini — 25 bani WWWVM/WM/WWWWWAAW/WWW't IEGOOPELTK RIGOL! o unitate economică puternica Directivele Congresului al IX-lea al partidului au trasat ca una din sarcinile principale în domeniul agriculturii consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producție. Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 făcînd o analiză științifică a problemelor de cea mai mare actualitate pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de partid a stabilit măsurile necesare pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activități economice, din care parte integrantă este dezvoltarea agriculturii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntul său rostit la această plenară sublinia că ..... agricultura noastră poate aduce o contribuție mult mai mare la creșterea venitului național, la acumulările socialiste". Lucrările plenarei au subliniat cu tărie necesitatea sprijinirii cooperativelor agricole slab dezvoltate prin măsuri care să ducă la creșterea producției, dezvoltarea avutului obștesc și sporirea veniturilor cooperatorilor. In regiunea noastră există toate condițiile pentru realizarea acestui important obiectiv. Rezultatele obținute pînă în prezent în agricultura regiunii lucru. Anul trecut, dovedesc acest de exemplu, numeroase cooperative agricole de producție din raionul Cărei printre care cele din Berveni, Tiream, Cămin au obținut producții medii de grîu ce depășesc 2.000 kg la hectar, iar în cooperativele agricole de producție din Foeni, Urziceni, Căpleni, Botiz, Oar, Ardusat, producția de porumb a fost între 3.000 și 4.000 kg la hectar. De asemenea, în multe cooperative agricole printre care cele din Lucăceni, Acîș, Căpleni, Dobra, Botiz și „Sătmăreana" s-au realizat producții medii de lapte pe cap de vacă furajată între 2.300—3.000 litri. Rezultate bune au fost înregistrate și în pomicultură. întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole mai puțin consolidate a constituit și constituie una din principalele preocupări ale Comitetului regional de partid. In acest scop, plenara Comitetului regional de partid din luna mai, anul trecut, analizînd situația acestor unități a elaborat un plan de măsuri menit să asigure traducerea în viață a sarcinilor trasate de partid MIHAI HOBAN secretar al Comitetului regional Maramureș al P.C.R. privind dezvoltarea tuturor cooperativelor agricole pe măsura posibilităților de care dispun. Au fost alcătuite colective formate din activiști de partid și de stat, lucrători ai uniunilor regională și raionale ale cooperativelor agricole, specialiști cu experiență care au analizat la fața locului situația existentă în fiecare din aceste unități, stabilind posibilitățile de dezvoltare a unor ramuri, potrivit cu condițiile locale din fiecare cooperativă agricolă. Apoi, în adunările generale membrii cooperatori au putut, pe baza îndrumărilor și sugestiilor date, să hotărască ce au de făcut pentru consolidarea economică și organizatorică a unităților lor și pe baza unor planuri întocmite în această privință au trecut la îndeplinirea măsurilor propuse. Activitatea desfășurată pentru întărirea economică a cooperativelor slab dezvoltate n-a întîrziat să-și arate roadele. Avem destule exemple care dovedesc că atunci cînd se depune stăruință pentru aplicarea în viață a unor măsuri bine gîndite se pot obține rezultate bune. Semnificativ este exemplul cooperativelor agricole de producție din raionul Vișeu, care aplicînd în viață indicațiile date privind dezvoltarea sectorului zootehnic și a producției animaliere pe lîngă că au depășit numărul de animale prevăzut au obținut în anul trecut producții medii de lapte pe cap de vacă furajată cu 468 litri mai mult față de anul precedent, iar procentul de natalitate în zootehnie a crescut 79,5 la sută. Totodată în majoritatatea cooperativelor agricole din acest raion s-a introdus alimentarea cu apă la fermele de animale, ceea ce contribuie în mod simțitor acum în perioada de iarnă la îmbunătățirea procesului de muncă în sectorul zootehnic. Asemenea exemple constituie cooperativele agricole de produciie din Seini, Chechiș, Coruia, Gherța Mare și multe altele, care s-au situat ani de-a rîndul printre cele slab dezvoltate, dar care în prezent sînt printre cooperativele agricole care au obținut bune rezultate atît în ce privește creșterea producției vegetale și animale cît și în sporirea avuției obștești și ridicarea nivelului valorii zileimuncă realizate. Cu toată munca desfășurată pînă în prezent pentru consolidarea cooperativelor slab dezvoltate, încă într-un număr destul de însemnat de unități din raioanele Oaș, Lăpuș, Șomcuta și Cehu Silvaniei se obțin producții scăzute și ca urmare veniturile planificate nu se realizează, avuția obștească crește în prea mică măsură față de posibilitățile reale de care dispun aceste unități. Cauzele producțiilor slabe, ale rezultatelor nesatisfăcătoare economice se datoresc lipsei de In(Continuare in pag. a 2-a) (Din Comunicatul Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1966). Ieri am solicitat la telefon mai multe întreprinderi și instituții maramureșene. Pretutindeni am adresat aceeași rugăminte. Am dori să ne relatați primul eveniment al săptămînii Interlocutorii ne-au răspuns prompt: — 32 modele avizate; — o inovație — 300.000 lei; Vasile Ocean, inginer șef la Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației. Azi dimineață am primit o telegramă prin care suntem anunțați că 32 modele de tricotaje confecționate pentru trimestrul IV — 1967 și trimestrul I — 1968 au primit, la București, avizul favorabil pentru producere în serie. Se bucură faptul că din colecția noastră de 37 modele au fost aprobate 32, deoarece înseamnă că modelele confecționate prezintă interes atît pentru calitate cît și pentru aspect. Gheorghe Ioan, tehnician la „Unio" Satu Mare. Azi, la cabinetul tehnic al uzinei a fost înregistrată cea de-a 16-a inovație realizată în acest an. Ea aparține tehnicienilor Lorand Paszinszki și Emil Pîrvu. Inovația se referă la bazinele de răcire din cadrul halei de tratamente termice aflată aici în construcție. Eficiența economică anuală antecalculată echivalează suma de 300.000 lei. — Liana Isakadze la Satu Mare; — nou născutul nr. 235, Ioan Micu, directorul Filarmonicii de stat Satu Mare. Acum cîteva ore a sosit la noi violonista sovietică, Liana Isakadze. Repetițiile pentru concertul de astăseară sînt în plină desfășurare. Concertul are loc la ora 20 în sala Filarmonicii. Liana Isakadze va interpreta partea solistică din Concertul pentru vioară și orchestră în Re major de Beethoven. In programul concertului dirijat de Alexandru Munteanu mai figurează: Simfonia I de Șostakovici și Suita a IlI-a de I. Mureșianu. Elena Andercău de la secția stării civile a Sfatului popular orășenesc Baia Mare. Azi dimineață am înregistrat cel de al 235-lea nou născut din 1967 în orașul nostru. Ținînd cont de faptul că în anul trecut la această dată, am înregistrat doar nou născutul numărul 190, putem afirma că avem un an rodnic în ce privește sporirea și întinerirea populației băimărene. M. GEO Și acum iată relatările primite: I Expuneri Un număr de 22 conferențiari din Baia Mare au făcut duminică expuneri pe diferite teme (Prezențe românești la diferite tirguri și expoziții internaționale; Legătura dintre familie și școală, factor important in educația copiilor; Prevenirile și combaterea eroziunii solului în plantațiile de pomi etc.) în sate din raioanele Satu Mare, Șomcuta și Oaș. Deplasări ale brigăzilor științifice Patru brigăzi științifice ale Comitetului orășenesc pentru cultură și artă Baia Mare s-au deplasat duminică în localitățile Seini, Tăuții de Sus, Bușag și Săbișa, unde au răspuns numeroaselor întrebări adresate de cetățeni. Cursuri de instruire La cabana Usturoi din Baia Mare s-a încheiat, cursul organizat de către U.R.C.C. Maramureș cu lucrătorii unităților de alimentație publică de pe traseele turistice din regiune. . In cursul zilei de azi încep la cabanele Usturoi și Apa Sărată alte două instruiri, la care participă , lucrătorii din ramura construcțiilor cooperatiste (ICARCOOP), achizitorii merceologii din cooperația de conși sum. CARTEA — IN MIEZUL PREOCUPĂRILOR ACTIVIȘTILOR CULTURALI PAG. A 5~ 3 CUVÎNTUL MEȘTERULUI SPORT O ACȚIUNE CURAJOASĂ A PATRIOȚILOR SUDVIETNAMEZI Exploatarea minieră Cavnic. Sala mașinii de extracție din subteran. VALOAREA FONDURILOR FIXE ^1 DIN ACEEAȘI MATERIE VALOARE PRIMA MAI MARE MOI ALUL - gospodării caea mai mare grija In coloanele ziarului au mai fost dezbătute probleme și aspecte legate de creșterea calitativă a întregii activități economice în diferite sectoare și întreprinderi din economia regiunii noastre. In articolul de față ne-am propus să aducem în discuție unele probleme de ansamblu și concretizate mai mult la sectoarele de bază din economia regiunii, privind valorificarea materiei prime. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la Plenara din 21—23 decembrie 1966 a arătat că în raport cu situația din țările mai avansate, în întreprinderile noastre cheltuielile de producție sînt mai ridicate și datorită faptului că la noi se asigură încă un grad scăzut de prelucrare tehnică a materiei prime. Avînd în vedere că materia primă deține o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de producție, rezultă că valorificarea superioară a acesteia izvor important pentru constituie un ridicarea calitativă a activității economice a întreprinderilor. Dacă la nivelul economiei naționale volumul cheltuielilor materiale este mare, trebuie arătat că și în regiunea noastră avem unități industriale la care ponderea materiei prime în totalul cheltuielilor de producție, este destul de ridicată, ca de exemplu: la Uzina „Unio" — 77,3 la sută, la U.M.M.U.M. — 80 la sută, Iprofil Satu Mare — 61 la sută, Combinatul „1 Mai" Satu Mare —63,1 la sută etc. Un sector cu tradiție și pondere în regiunea noastră, este EXTRACȚIA — PRELUCRAREA MINEREULUI ȘI METALURGIA NEFEROASĂ. Dacă avem în vedere că regiunea noastră deține o pondere de 39 la sută în acest sector pe total economic, ne dăm seama de importanța pe care o prezintă valorificarea în condițiuni mai bune a materiei prime. Gospodărirea superioară a materiei prime își găsește expresia la acest sector în primul rînd în indicii de valorificare a metalelor din minereu care nu se află la nivelul posibilităților existente și care după cum s-a arătat într-un articol precedent este de numai 57,4 la sută. Dacă urmărim drumul metalului pentru întregul flux tehnologic, ne dăm seama de existenta unor posibilități de scurgere începînd din abataj, care explică acest indice de valorificare mic. In primul rînd diluzia volumetrică dată pe exploatări nu a fost suficient de mobilizatoare pentru reducerea procentului de steril în minereu, exploatările realizînd o dilutie cu mult sub cea preliminară (între 2—9 la sută). Cu toate acestea la dilutia realizată volumul sterilului în minereul extras prelucrat se ridică la nivelul anuilui 1966 la peste 203.000 m.c. care pe lîngă influența negativă asupra valorificării metalului din minereu a ocazionat și un volum de cheltuieli de cca 75 milioane lei. Pierderi de metal există și în restul fazelor de transport din abataj la uzinele de preparare, precum și în timpul prelucrării în instalații, unde randamentele de extracție sunt încă reduse și nu se recuperează toate metalele într-o măsură corespunzătoare. Cu toate că această situație este cunoscută, totuși pentru anul 1967 la o bună parte din sorturile de minereu pe exploatări se planifică randamente inferioare celor realizate în 1966. Dacă am estima valoric o creștere a indicelui de valorificare a metalului din minereu cu numai 1 la sută, ar rezulta în plus numai la cupru, plumb și zinc o producție suplimentară de cca 5,5 milioane lei. Rezerve în gospodărirea metalului mai există și în felul cum se face depozitarea și transportul concentratelor dacă avem în vedere că numai în cursul anului 1966 s-au înregistrat pierderi din concentrate ca perisabilități în va SERGIU PASCARIU directorul Sucursalei regionale Maramureș a Băncii Naționale (Continuare in pag. a 3-a) ocumit ELECTORAL E seară. Intr-una din sălile Școlii generale din Copalnic Mănăștur sunt prezenți numeroși cetățeni. Au venit să se intilnească cu tovarășul Aurel Tira, directorul școlii,candidat al F.D.P. pentru alegerile de la 5 martie în circumscripția electorală nr. 4. Sătenii îl cunosc bine pe candidat. De ani de zile, ca profesor, a desfășurat o muncă entuziastă pentru buna pregătire a elevilor. De asemenea, tovarășul Tira a fost mereu prezent in acțiunile de interes obștesc, punînd umărul la edificarea comunei. Au venit acum să dezbată împreună cu candidatul diferite probleme de interes obștesc, de mai bună gospodărire și înfrumusețarea să găsească comunei, soluții pentru rezolvarea lor. Alexandru mir, de pildă, Dragoamintește că in ultimii ani s-au înregistrat o serie de realizări ca: electrificarea centrului de comună și a unor sate, s-a construit un magazin universal cu etaj, se construiește o mare sală de spectacole a căminului cultural, s-au ridicat noi școli etc. Acum, cînd comuna face pași însemnați pe drumul socialismului, pretențiile oamenilor au crescut. Găsesc, spune el, că ar fi bine să reamențajăm clădirea și să redeschidem baia comunală. Asta se poate face prin mijloace locale. Vom contribui și noi, cetățenii, atît cu materiale, cit și cu muncă obștească. Cîțiva alegători propun apoi să se facă o conductă de aducțiune a apei potabile. E mult mai ușor să te aprovizionezi astfel cu apă decit să construim puțuri costisitoare. Avem în acest sens experiența cetățenilor din satul Măgureni. Și această lucrare o putem executa pe plan local fără mari cheltuieli. E o lucrare la care vom contribui cu toții. Grigore Verdeș arată că in comună locuiesc un mare număr de salariați. Unii lucrează la diferite întreprinderi din Baia Mare, alții in comună la școală, cooperația de consum, poșta, dispensar etc. De aceea, ar fi bine să se construiască, cu ajutorul cooperativei agricole sau al cooperativei de consum, o brutărie, lucrare care de asemenea se poate efectua pe plan local, fără mari cheltuieli. Cetățenii se angajează să sprijine această acțiune. Desigur, in cadrul întîlnirii, care a avut un caracter de lucru, s-au făcut și alte propuneri pentru buna gospodărire și înfrumusețare a comunei, pentru asigurarea unor condiții de viață tot mai bune locuitorilor ei. Exigențele oamenilor au crescut. Ei vor să-și facă viața mereu mai plină, mai frumoasă. Și e fire sa să fie așa. Astăzi au toate realizeze condițiile să-și planurile. ION NAN Comuna tot mai frumoasă De la propuneri la fapte Manifestările prilejuite de alegerile de deputați în sfaturile populare comunale, cu puternica lor forță de mobilizare a maselor, constituie pentru organele locale ale puterii de stat un minunat prilej de a-și îmbunătăți activitatea, de a iniția noi și valoroase acțiuni gospodărești, menite să ducă la continua înfrumusețare și gospodărire a satelor. O importantă deosebită o au în această direcție întîlnirile dintre candidații de deputați ai F.D.P. și alegători. In cadrul acestor întîlniri, pe lîngă evidențierea realizărilor obținute, candidații discută cu alegătorii acțiunile ce trebuie întreprinse în viitor. Cu această ocazie, alegătorii vin cu noi propuneri de lucrări gospodărești, atrag atenția asupra unor sectoare de activitate rămase în urmă etc. Cu ocazia întîlnirilor care au avut loc în cursul lunii februarie a anului 1965 între candidații de deputați în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare și alegătorii din raionul Cărei s-au făcut peste 680 de propuneri. In dorința de a-și îmbunătăți activitatea și de a strînge tot mai mult legătura cu masele de cetățeni, sfaturile populare au considerat aceste propuneri un prețios ghid în desfășurarea întregii lor activități. MIHAI ȘUTA președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Cărei (Continuare in pag. a 3-a) *