Pentru Socialism, februarie 1967 (Anul 17, nr. 4052-4075)

1967-02-14 / nr. 4063

A • # I r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVII Nr. 4063 Mărți 14 februarie 1967 4 pagini — 25 bani WWWVM/WM­/WWWWWAAW/WWW't IEGOOPEL­TK­ RIGOL! o unitate economică puternica Directivele Congresului al IX-lea al partidului au trasat ca una din sarcinile principale în dome­niul agriculturii consolidarea e­­­conomico-organizatorică a coope­rativelor agricole de producție. Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 făcînd o analiză științifică a problemelor de cea mai mare actualitate pentru tra­ducerea în viață a sarcinilor tra­sate de partid a stabilit măsurile necesare pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activități economice, din care parte inte­grantă este dezvoltarea agricultu­rii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntul său rostit la această plenară sublinia că ..... agricultu­ra noastră poate aduce o contri­buție mult mai mare la creșterea venitului național, la acumulările socialiste". Lucrările plenarei au subliniat cu tărie necesitatea spri­jinirii cooperativelor agricole slab dezvoltate prin măsuri care să ducă la creșterea producției, dez­voltarea avutului obștesc și spo­rirea veniturilor cooperatorilor. In regiunea noastră există toate condițiile pentru realizarea aces­tui important obiectiv. Rezultatele obținute pînă în prezent în agri­cultura regiunii lucru. Anul trecut, dovedesc acest de exemplu, numeroase cooperative agricole de producție din raionul Cărei printre care cele din Berveni, Ti­­ream, Cămin au obținut producții medii de grîu ce depășesc 2.000 kg la hectar, iar în cooperative­le agricole de producție din Fo­­eni, Urziceni, Căpleni, Botiz, Oar, Ardusat, producția de porumb a fost între 3.000 și 4.000 kg la hec­tar. De asemenea, în multe coo­perative agricole printre care cele din Lucăceni, Acîș, Căpleni, Do­bra, Botiz și „Sătmăreana" s-au realizat producții medii de lapte pe cap de vacă furajată între 2.300—3.000 litri. Rezultate bune au fost înregistrate și în pomicultu­ră. întărirea economico-organiza­­torică a cooperativelor agricole mai puțin consolidate a consti­tuit și constituie una din princi­palele preocupări ale Comitetului regional de partid. In acest scop, plenara Comitetului regional de partid din luna mai, anul trecut, analizînd situația acestor unități a elaborat un plan de măsuri me­nit să asigure traducerea în via­ță a sarcinilor trasate de partid MIHAI HOBAN secretar al Comitetului regio­nal Maramureș al P.C.R. privind dezvoltarea tuturor coo­perativelor agricole pe măsura po­sibilităților de care dispun.­­ Au fost alcătuite colective formate din activiști de partid și de stat, lucrători ai uniunilor regională și raionale ale cooperativelor agri­cole, specialiști cu experiență ca­re au analizat la fața locului si­tuația existentă în fiecare din a­­ceste unități, stabilind posibilități­le de dezvoltare a unor ramuri, potrivit cu condițiile locale din fiecare cooperativă agricolă. A­poi, în adunările generale mem­brii cooperatori au putut, pe baza îndrumărilor și sugestiilor date, să hotărască ce au de făcut pen­tru consolidarea economică și or­ganizatorică a unităților lor și pe baza unor planuri întocmite în a­­ceastă privință au trecut la înde­plinirea măsurilor propuse. Activitatea desfășurată pentru întărirea economică a cooperati­velor slab dezvoltate n-a întîrziat să-și arate roadele. Avem destule exemple care dovedesc că atunci cînd se depune stăruință pentru aplicarea în viață a unor măsuri bine gîndite se pot obține rezulta­te bune. Semnificativ este exem­plul cooperativelor agricole de producție din raionul Vișeu, care aplicînd în viață indicațiile date privind dezvoltarea sectorului zootehnic și a producției animalie­re pe lîngă că au depășit numărul de animale prevăzut au obținut în anul trecut producții medii de lapte pe cap de vacă furajată cu 468 litri mai mult față de anul precedent, iar procentul de nata­litate în zootehnie a crescut 79,5 la sută. Totodată în majorita­ta­tea cooperativelor agricole din acest raion s-a introdus alimenta­­rea cu apă la fermele de anima­le, ceea ce contribuie în mod sim­țitor acum în perioada de iarnă la îmbunătățirea procesului de muncă în sectorul zootehnic. A­semenea exemple constitu­ie cooperativele agricole de produc­­i­­ie din Seini, Chechiș, Coruia, Gh­erța Mare și multe altele, care s-au situat ani de-a rîndul printre cele slab dezvoltate, dar care în prezent sînt printre cooperativele agricole care au obținut bune re­zultate atît în ce privește crește­rea producției vegetale și animale cît și în sporirea avuției obștești și ridicarea nivelului valorii zilei­­muncă realizate. Cu toată munca desfășurată pî­nă în prezent pentru consolidarea cooperativelor slab dezvoltate, în­­că într-un număr destul de însem­nat de unități din raioanele Oaș, Lăpuș, Șomcuta și Cehu Silvaniei se obțin producții scăzute și ca urmare veniturile planificate nu se realizează, avuția obștească crește în prea mică măsură față d­e posibilitățile reale de care dis­pun aceste unități. Cauzele producțiilor slabe, ale rezultatelor nesatisfăcătoare eco­nomice se datoresc lipsei de In­(Continuare in pag. a 2-a) (Din Comunica­tul Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Cen­trale de Statistică cu privire la înde­plinirea planului de stat de dezvol­tare a economiei naționale a Repu­blicii Socialiste România pe anul 1966). Ieri am solicitat la telefon mai multe întreprinderi și instituții maramureșene. Pretutindeni am adresat aceeași rugăminte. Am dori să ne relatați primul eveniment al săptămînii Interlocutorii ne-au răspuns prompt: — 32 modele avizate; — o inovație — 300.000 lei; Vasile Ocean, inginer șef la Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației. Azi diminea­ță am primit o telegramă prin care suntem­ anunțați că 32 mode­le de tricotaje confecționate pen­tru trimestrul IV — 1967 și tri­­m­estrul I — 1968 au primit, la Bu­curești, avizul favorabil pentru producere în serie. Se bucură faptul că din colecția noastră de 37 modele au fost aprobate 32, deoarece înseamnă că modelele confecționate prezintă interes atît pentru calitate cît și pentru as­pect. Gheorghe Ioan, tehnician la „Unio" Satu Mare. Azi, la cabi­netul tehnic al uzinei a fost­­ în­registrată cea de-a 16-a inovație realizată în acest an. Ea aparține tehnicienilor Lorand Paszinszki și Emil Pîrvu. Inovația se referă la bazinele de răcire din cadrul ha­lei de tratamente termice aflată aici în construcție. Eficiența eco­nomică anuală antecalculată echi­valează suma de 300.000 lei. — Liana Isakadze la Satu Mare; — nou născutul nr. 235, Ioan Micu, directorul Filarmo­nicii de stat Satu Mare. Acum cî­­teva ore a sosit la noi violonista sovietică, Liana Isakadze. Repe­tițiile pentru concertul de astă­­seară sînt în plină desfășurare. Concertul are loc la ora 20 în sa­la Filarmonicii. Liana Isakadze va interpreta partea solistică din Concertul pentru vioară și orches­tră în Re major de Beethoven. In programul concertului dirijat de Alexandru Munteanu mai figu­rează: Simfonia I de Șostakovici și Suita a IlI-a de I. Mureșianu. Elena Andercău de la secția stă­rii civile a Sfatului popular oră­șenesc Baia Mare. Azi diminea­ță am înregistrat cel de al 235-lea nou născut din 1967 în orașul nos­tru. Ținînd cont de faptul că în anul trecut la această dată, am înregistrat doar nou născutul nu­mărul 190, putem afirma că avem un an rodnic în ce privește spori­rea și întinerirea populației băi­­mărene. M. GEO Și acum iată relatările primite: I Expuneri Un număr de 22 conferențiari din Baia Mare au făcut duminică expuneri pe diferite teme (Pre­zențe românești la diferite tirguri și expoziții internaționale; Legă­tura dintre familie și școală, fac­tor important in educația copiilor; Prevenirile și combaterea eroziu­nii solului în plantațiile de pomi etc.) în sate din raioanele Satu Mare, Șomcuta și Oaș. Deplasări ale brigă­zilor științifice Patru brigăzi științifice ale Co­mitetului orășenesc pentru cultură și artă Baia Mare s-au deplasat duminică în localitățile Seini, Tău­­ții de Sus, Bușag și Săbișa, unde au răspuns numeroaselor între­bări adresate de cetățeni. Cursuri de instruire La cabana Usturoi din Baia Ma­re s-a încheiat, cursul organizat de către U.R.C.C. Maramureș cu lu­crătorii unităților de alimentație publică de pe traseele turistice din regiune. . In cursul zilei de azi încep la cabanele Us­turoi și Apa Sărată alte două in­struiri, la care participă , lucrătorii din ramura construcțiilor coopera­tiste (ICARCOOP), achizitorii merceologii din cooperația de con­și sum. CARTEA — IN MIEZUL PREOCUPĂRILOR ACTI­VIȘTILOR CULTURALI PA­G. A 5~ 3 CUVÎNTUL MEȘTERULUI SPORT O ACȚIUNE CURAJOASĂ A PATRIOȚILOR SUD­­VIETNAMEZI Exploatarea minieră Cavnic. Sala mașinii de extracție din subteran. VALOAREA FONDURILOR FIXE ^1 DIN ACEEAȘI MATERIE VALOARE PRIMA­­ MAI MARE MOI ALUL - gospodării ca­­ea mai mare grija In coloanele ziarului au mai fost dezbătute probleme și aspec­te legate de creșterea calitativă a întregii activități economice în diferite sectoare și întreprinderi din economia regiunii noastre. In articolul de față ne-am propus să aducem în discuție unele proble­me de ansamblu și concretizate mai mult la sectoarele de bază din economia regiunii, privind va­lorificarea materiei prime. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la Plenara din 21—23 decembrie 1966 a arătat că în raport cu si­tuația din țările mai avansate, în întreprinderile noastre cheltuie­lile de producție sînt mai ridicate și datorită faptului că la noi se asigură încă un grad scăzut de prelucrare tehnică a materiei pri­me. Avînd în vedere că materia pri­mă deține o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de produc­ție, rez­ultă că valorificarea su­perioară a acesteia izvor important pentru constituie un ridicarea calitativă a activității economice a întreprinderilor. Dacă la nivelul economiei na­ționale volumul cheltuielilor ma­teriale este mare, trebuie ară­tat că și în regiunea noastră a­­vem unități industriale la care ponderea materiei prime în totalul cheltuielilor de producție, este destul de ridicată, ca de exemplu: la Uzina „Unio" — 77,3 la sută, la U.M.M.U.M. — 80 la sută, Iprofil Satu Mare — 61 la sută, Combina­tul „1 Mai" Satu Mare —63,1 la sută etc. Un sector cu tradiție și pondere în regiunea noastră, este EXTRAC­ȚIA — PRELUCRAREA MINEREU­LUI ȘI METALURGIA NEFEROA­SĂ. Dacă avem în vedere că re­giunea noastră deține o pondere de 39 la sută în acest sector pe total economic, ne dăm seama de importanța pe care o prezintă va­lorificarea în condițiuni mai bune a materiei prime. Gospodărirea superioară a ma­teriei prime își găsește expresia la acest sector în primul rînd în indicii de valorificare a metale­lor din minereu care nu se află la nivelul posibilităților existente și care după cum s-a arătat în­tr-un articol precedent este de numai 57,4 la sută. Dacă urmărim drumul metalului pentru întregul flux tehnologic, ne dăm seama de existenta unor po­sibilități de scurgere începînd din abataj, care explică acest indice de valorificare mic. In primul rînd diluzia volumetri­că dată pe exploatări nu a fost su­ficient de mobilizatoare pentru reducerea procentului de steril în minereu, exploatările realizînd o dilutie cu mult sub cea prelimina­ră (între 2—9 la sută). Cu toate a­­cestea la dilutia realizată volumul sterilului în minereul extras prelucrat se ridică la nivelul anu­­i­lui 1966 la peste 203.000 m.c. care pe lîngă influența negativă asu­pra valorificării metalului din minereu a ocazionat și un volum de cheltuieli de cca 75 milioane lei. Pierderi de metal există și în restul fazelor de transport din a­­bataj la uzinele de preparare, pre­cum și în timpul prelucrării în instalații, unde randamentele de extracție sunt încă reduse și nu se recuperează toate metalele într-o măsură corespunzătoare. Cu toate că această situație este cunoscu­tă, totuși pentru anul 1967 la o bună parte din sorturile de mine­reu pe exploatări se planifică ran­damente inferioare celor realizate în 1966. Dacă am estima valoric o creș­tere a indicelui de valorificare a metalului din minereu cu nu­mai 1 la sută, ar rezulta în plus numai la cupru, plumb și zinc o producție suplimentară de cca 5,5 milioane lei. Rezerve în gospodărirea meta­lului mai există și în felul cum se face depozitarea și transportul concentratelor dacă avem în ve­dere că numai în cursul anului 1966 s-au înregistrat pierderi din concentrate ca perisabilități în va­ SERGIU PASCARIU directorul Sucursalei regionale Maramureș a Băncii Naționale (Continuare in pag. a 3-a) ocumit ELECTORAL­ E seară. Intr-una din sălile Școlii gene­rale din Copalnic Mă­­năștur sunt prezenți numeroși cetățeni. Au venit să se intilnească cu tovarășul Aurel Tira, directorul școlii,­­candidat al F.D.P. pen­tru alegerile de la 5 martie în circumscrip­ția electorală nr. 4. Sătenii îl cunosc bine pe candidat. De ani de zile, ca profesor, a desfășurat o muncă entuziastă pentru bu­na pregătire a elevi­lor. De asemenea, to­varășul Tira a fost mereu prezent in ac­țiunile de interes ob­ștesc, punînd umărul la edificarea comunei. Au venit acum să dezbată împreună cu candidatul diferite pro­bleme de interes obștesc, de mai bună gospodărire și înfru­­musețare­a să găsească comunei, soluții pentru rezolvarea lor. Alexandru mir, de pildă, Drago­­amin­tește că in ultimii ani s-au înregistrat o serie de realizări ca: electri­ficarea centrului de comună și a unor sate, s-a construit un maga­zin universal cu etaj, se construiește o mare sală de spectacole a căminului cultural, s-au ridicat noi școli etc. Acum, cînd co­muna face pași însem­nați pe drumul socia­lismului, pretențiile oamenilor au crescut. Găsesc, spune el, că ar fi bine să reamența­­jăm clădirea și să re­deschidem baia comu­nală. Asta se poate face prin mijloace lo­cale. Vom contribui și noi, cetățenii, atît cu materiale, cit și cu muncă obștească. Cîțiva alegători pro­pun apoi să se facă o conductă de aducțiu­­ne a apei potabile. E mult mai ușor să te aprovizionezi astfel cu apă decit să con­struim puțuri costisi­toare. Avem în acest sens experiența cetă­țenilor din satul Mă­­gureni. Și această lu­crare o putem executa pe plan local fără mari cheltuieli. E o lucrare la care vom contribui cu toții. Grigore Verdeș ara­tă că in comună lo­cuiesc un mare număr de salariați. Unii lu­crează la diferite în­treprinderi din Baia Mare, alții in comună la școală, cooperația de consum, poșta, dis­pensar etc. De aceea, ar fi bine să se con­struiască, cu ajutorul cooperativei agricole sau al cooperativei de consum, o brutărie, lucrare care de aseme­nea se poate efectua pe plan local, fără mari cheltuieli. Cetă­țenii se angajează să sprijine această ac­țiune. Desigur, in­ cadrul întîlnirii, care a avut un caracter de lucru, s-au făcut și alte pro­puneri pentru buna gospodărire și înfru­musețare a comunei, pentru asigurarea unor condiții de viață tot mai bune locuito­rilor ei. Exigențele oa­menilor au crescut. Ei vor să-și facă viața mereu mai plină, mai frumoasă. Și e fire sa să fie așa. Astăzi au toate realizeze condițiile să-și planurile. ION NAN Comuna­­ tot mai frumoasă De la propuneri la fapte Manifestările prilejuite de ale­gerile de deputați în sfaturile populare comunale, cu puternica lor forță de mobilizare a maselor,­ constituie pentru organele locale ale puterii de stat un minunat pri­lej de a-și îmbunătăți activitatea, de a iniția noi și valoroase acțiuni gospodărești, menite să ducă la continua înfrumusețare și gospo­dărire a satelor. O importantă deosebită o au în această direcție întîlnirile dintre candidații de de­putați ai F.D.P. și alegători. In ca­drul acestor întîlniri,­ pe lîngă evi­dențierea realizărilor obținute, can­didații discută cu alegătorii acțiu­nile ce trebuie întreprinse în vii­tor. Cu această ocazie, alegătorii vin cu noi propuneri de lucrări gospodărești, atrag atenția asupra unor sectoare de activitate răma­se în urmă etc. Cu ocazia întîlnirilor care au a­­vut loc în cursul lunii februarie a anului 1965 între candidații de de­putați în Marea Adunare Națio­nală și în sfaturile populare și a­­legătorii din raionul Cărei s-au făcut peste 680 de propuneri. In dorința de a-și îmbunătăți activi­tatea și de a strînge tot mai mult legătura cu masele de cetățeni, sfaturile populare au considerat aceste propuneri un prețios ghid în desfășurarea întregii lor activi­tăți. MIHAI ȘUTA președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Cărei (Continuare in pag. a 3-a) *

Next