Pentru Socialism, aprilie 1967 (Anul 17, nr. 4103-4128)

1967-04-20 / nr. 4119

> I DIN ACEEAȘI MATERIE PR­IMA­VA­LOARE crma actuale DUMITRU LEĂUR, inginer șef al Combi­natului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ din Baia Mare. Cu instalațiile valori sporite produselor miniere Extras de mineri, concentrat în instalațiile de preparare, minereul ajunge la metalurgiști lăsînd pe drum cea mai mare parte a impu­rităților sale naturale. Abia aici, în instalațiile de prelucrare piro sau hidrometalurgică, metalul capătă valențele sale valorice maxime. Valorificarea cu maximum de e­­fect economic a tot ceea ce este util în concentrate constituie una din cele mai importante preocu­pări ale colectivului nostru, face parte integrantă din acțiunea de ridicare pe o treaptă superioară a calității întregii activități econo­mice In nici o instalație, în nici o u­­zină nu se poate face afirmația că realizările întrec posibilitățile. In consecință peste tot este loc pentru mai bine. La actuala dotare tehnică a combinatului nostru sunt posibile rezultate mai bune în privința creșterii gradului de valorificare a materiei prime. Actualmente, în afara concen­tratelor cuproase, prelucrăm im­portante cantități de pirită bogată. Or, față de conținutul în metal al acestor concentrate, așa cum este prevăzut în proiect, șarjele noas­tre nu au acum decît 60—85 la su­tă metal. Aceasta duce la obține­rea unui volum mare de zgură și, implicit, la pierderi tehnologice de metal destul de ridicate. Con­sider că preparatorii ar trebui să revizuiască posibilitățile lor pen­tru a furniza concentrate cuproase cu conținut mai mare în metal. Nu ar fi de loc inoportună și revizui­rea actualelor normative în acest sens. Spun aceasta, deoarece une­le sorturi de concentrate cuproa­se (Leșul Ursului, Moldova Nouă) au conținutul de cupru sub nive­lul STAS, diluzia fiind expli­cată prin conținutul ridicat de pi­rită. Efectele prelucrării acestor concentrate conduc la aceleași si­tuații ca mai sus. Deși randamentul la extracție a metalelor la noua uzină de cupru de la pornire au crescut lună de lună, depășind dinamica din pro­iect, conducerea atentă și corectă (Continuare în pag. a 3-a) EDUCAȚIA SA SE ÎMBINE CU EXIGENTA Statutul Partidului Comunist Român cere fiecărui membru al său să dea dovadă de înalte trăsături moral-politice, să fie exemplu de principialitate și corectitudine, de înaltă con­duită morală atît în societate, cît și în viața personală, întă­rirea familiei, a bazelor ei morale este o importantă în­datorire etică a comunistului, face parte din însăși concep­ția sa despre viață, încălcarea normelor morale aduce preju­dicii partidului, este incompa­tibilă cu profilul moral al comunistului. Comuniștii — prin felul în care știu să-și facă datoria la locul de muncă, dovedind o înaltă răspun­dere pentru îndeplinirea sarcini­lor, prin corectitudinea și com­portarea morală în societate și familie, prin faptul că nu trec nepăsători pe lîngă lipsuri — sunt considerați de către­­ ceilalți oa­meni ai muncii cei mai înaintați membri ai societății. Faptele vieții cotidiene ne aduc numeroase pilde de comuniști care dau dovadă de multă hărnicie și pri­cepere în muncă, de o conduită demnă în societate. Dar viața ne arată că se ivesc și abateri de la normele statutare și de la etica comunistă ale unor membri de partid. Oamenii nu sînt gata formați, iar educarea lor nu e un proces de scurtă du­rată. Majoritatea se supun influ­enței binefăcătoare a educației comuniste, dar sunt și dintre ace­ia care cad pradă lipsei de exi­gență față de propria lor com­portare, comițînd acte de indis­ciplină sau abateri de la regulile morale comuniste. Unele organi­zații de partid nu trec nepăsătoa­­re pe lîngă astfel de cazuri luînd la timp măsuri de îndreptare a celor care au greșit. Altele, în schimb, nu dovedesc o atitudine combativă, ferm­ă față de încălca­rea normelor statutare, nu acțio­nează prompt lăsînd ca oamenii și lucrurile să se îndrepte de la sine. Despre cîteva aseme­nea cazuri vrem să vorbim în cele ce urmează. La Comitetul orășenesc de partid Sighetul Marmației răsfo­iesc cîteva dosare pe marginea cărora comuniștii din unele orga­nizații de bază au purtat discuții, în zilele trecute. Din zilele lor ies la iveală fapte nedemne pen­tru un comunist, mai ales că unii dintre cei ce au săvîrșit abateri de la disciplină și etică sînt membri de partid cărora li s-au încredințat munci de răspundere în cadrul unității unde lucrează. La secția raională de recrutare și repartizare a forțelor de mun­că a lucrat pînă nu demult, ca șef al secției, Ludovic Racz. Pre­tutindeni unde a lucrat a dat dovadă de hărnicie și principiali­tate, de spirit tovărășesc și soli­citudine. Aceste calități au deter­minat să fie propus la conduce­rea acestei secții. încă la insta­larea în funcție tovarășii i-au atras atenția asupra răspunderii ce-i revine, asupra atitudinii ce trebuie să o aibă față de cel ce solicită încadrarea într-un loc oarecare de muncă. Comportarea anterioară îndrep­tățea pe deplin încrederea acor­dată. Totuși această încredere nu s-a justificat. Omul a început M. FIÚMON (Continuare in pag. a 3-al Anul XVII Nr. 4119 Joi 20 aprilie 1967 4 pagini — 25 bani ÎN ZIARUL DE AZI Ieri pe ogoare­le raionului Șomcuta Pe drumul împlinirilor Cercul literar al elevilor din școala generală De pe cuprinsul patriei LA IIVSĂMI1V ȚARI fiecare clipă e prețioasă! Cînd începe ziua de lucru? In această primăvară coopera­torii din Cîmpulung la Tisa au de însămînțat 295 ha. Pînă la data de 19 aprilie s-au însămînțat doar ha cu ovăz și numai pe un hectar s-au plantat cartofii. Deși însămînțările au început aici la începutul acestei luni, totuși planul este realizat doar în pro­porție de 20 la sută. Cauzele principale constau în slaba folo­sire a mijloacelor existente, și carențele în organizarea muncii. In cooperativă lucrează 6 trac­toare care ar putea constitui un ajutor substanțial la terminarea tuturor lucrărilor în condiții op­time. Tractoarele nu sunt însă fo­losite la randamentul lor real. Să luăm, de pildă, ziua de 18 aprilie. Consiliul de conducere, președinte Emeric Benedek, ingi­ner Iosif Torjai, nu a trimis tractoarele de dimineață să pre­gătească terenul, nici membrii cooperatori nu au fost mobilizați la plantatul cartofilor. Necunos­­cînd situația reală, abia tîrziu, pe la amiază, după ce au ieșit în cîmp și-au dat seama că terenul este bun pentru plantatul car­tofilor. In acest fel realizările din acea zi au fost minime. Trac­toarele au început munca numai după-amiază, iar a doua zi, după ora 7. Există aici și alte lipsuri în organizarea muncii. Nu totdeauna se respectă programul stabilit cu o seară înainte. Deși în seara zilei de­­ 8 aprilie două tractoare La Cîmpulung la Tisa au fost repartizate să lucreze pe terenurile brigăzilor întîi și a doua, în ziua următoare tractoa­rele au lucrat numai în brigada întîi. Două din cele 4 tractoare care trebuiau conform programu­lui de lucru să planteze cartofi pînă la ora 11 nu au lucrat de loc. Terenul nu era pregătit și nici cartofii de sămînță n-au fost asi­gurați pînă la ora 10. Neavînd pluguri, tractoriștii nu au putut ajuta nici măcar la pregătirea solului. In loc să pregătească cu o zi înainte cartofii de sămînță, lucrul a fost lăsat pentru ziua cînd trebuiau plantați, și din această cauză munca a început tîrziu. Timpul este înaintat. O sarcină principală este acum ca toate semințele să ajungă cît mai cu­­rînd în sol. Pentru aceasta este necesară însă organizarea mai temeinică a muncii. Fiecare me­canizator și cooperator să cu­noască precis unde și ce are de lucru a doua zi. Este inadmisibil cazul întîmplat cu mecanizatorul Ioan Stan, care în ziua 19 aprilie abia la ora șapte a fost îndru­mat de brigadier unde să meargă la muncă. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de inducere tre­buie să ia măsuri eficiente ca fiecare oră și zi bune de lucru să fie folosite din plin pentru gră­birea însămînțărilor. FRANCISG BALOG "Bloc de locuințe recent dat in fo­losință la Cărei. Vizita în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Popu­lare Bulgaria, în frunte cu tovară­șul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineața într-o călătorie prin țară. înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea și Ioan Bel­­dean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși ce­tățeni. Ei flutură în adierea vîntu­­lui primăvăratic stegulețe, buche­te de flori, crenguțe înflorite. Se aud aclamații și urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful socia­lismului și păcii în lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeș, coloana mașinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori că­lări, îmbrăcați în costume națio­nale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, frumos îm­podobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sînt întîmpinați de tovarășii Petre Dumini­că, prim-secretar al Comite­tului regional Argeș al P.C.R., Constantin Sandu, președintele Sfatului popular regional, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de nu­meroși cetățeni. Potrivit tradiției, soții Ecaterina și Alexandru Ciu­­că, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le în­­mînează frumoasele marame din borangic care au dus faima aces­tor locuri. Un alt popas este făcut la Gă­­ești. Oaspeții sunt salutați de pri­mul secretar al Comitetului raio­nal de partid, Ion Radu, de preșe­dintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, și de populația ora­șului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii și prie­teniei între popoare. Oaspeților li se oferă în dar miei albi. In drum spre Pitești oaspeții trec prin alte sate, toate împo­dobite sărbătorește. In fața ca­selor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confec­ționate de meșteșugarii locali, iar în apropierea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni și în alte localități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țe­sături și obiecte de artizanat care oglindesc bogăția și varietatea ar­tei populare de pe aceste melea­guri și expoziții cu produse agro­alimentare. Tovarășul Todor Jiv­kov și ceilalți membri ai delega­ției au privit cu mult interes a­­ceste expoziții. La Topoloveni to­varășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ...Pitești. Din zorii zilei, îmbră­cat în veșminte de sărbătoare, o­­rașul este străbătut de freamătul mulțimii venite pe străzi, în ciuda ploii, în întîmpinarea conducători­lor de partid și de stat bulgari și români. La intrarea în oraș pe mari pancarte sînt scrise urările: „Bine ați venit, dragi oaspeții", „Salut frățesc poporului bulgari", „Trăiască unitatea țărilor socialis­tei", „Trăiască unitatea mișcării comuniste și muncitorești interna­ționalei". Mii și mii de locuitori, aflați pe străzile orașului, aclamă, cu entuziasm sosirea conducători­lor de partid și de stat români si bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine și prietene, urări de „bun venit", adresate conducătorilor celor două țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov și Ni­colae Ceaușescu, dintr-o mașină deschisă, răspund saluturilor mul­țimii, fac semne prietenești locui­torilor orașului Pitești, care au fă­cut o caldă și entuziastă primire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fata sediului Comitetului re­gional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oas­peți sunt întîmpinați de membrii Biroului Comitetului regional Ar­geș al P.C.R., de reprezentanți ai organelor locale de stat și ai or­ganizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă la un entuziast miting al locuitorilor o­­rașului. Participanții au salutat cu puternice ovații apariția la tri­bună a conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, prim­­secretar al Comitetului regional de partid Argeș, rostește un cu­­vînt de bun sosit. In aplauzele mulțimii ia cuvîn­­tul tovarășul Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al G.G. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. După miting a avut loc o întîlni­­re cu conducătorii organelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de partid și de stat bulgari și români și-au continuat drumul spre Slati­na. Primirea caldă, entuziastă, fă­cută de populația Piteștiului soli­lor poporului bulgar și conducăto­rilor de partid și de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiționalei prietenii ce leagă po­poarele român și bulgar. In drum spre Slatina același entuziasm. Conducătorii de partid și de stat bulgari și români răs­pund aclamațiilor mulțimii care îi însoțesc pînă la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silișteni, Colonești, Negreni, Mo­­goșești, mii de cetățeni veniți în întîmpinarea oaspeților, în ciuda unei ploi continue, au așternut a­­devărate covoare de flori în ca­lea oaspeților. La Colonești echi­pele de călușari i-au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din a­­ceastă parte a țării. Se aud acla­mații, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează nașterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, in­dustria aluminiului, oaspeții sînt­ întîmpinați de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de re­prezentanți ai colectivului de con­ducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprin­dere. Tineri oferă oaspeților bu­chete de flori. In fața unei mari machete a u­­zinei, directorul Constantin Spoi­­tu, înfățișează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la­ transformarea ei în alumină uzina de la Oradea, pînă la pro­lo­dusul finit ce se realizează în a­­ceastă uzină de la Slatina. Sînt re­­­latate, de asemenea, realizările și perspectivele de dezvoltare ale a­­cestei tinere unități, stadiul lu­crărilor de construcție al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de elec­troliză intrate anul trecut în pro­ducție și turnătoria de aluminiu unde oaspeții asistă la elaborarea șarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarășul Todor Jivkov și cei­lalți membri ai delegației de partid și guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiu­lui de înaltă calitate, s-au între­ținut cu muncitori, tehnicieni și­ ingineri. Pretutindeni prin secțiile uzinei, metalurgiștii de la Slatina au în­­tîmpinat cu căldură pe conducă­torii de partid și de stat bulgari și români, aclamînd îndelung pentru (Continuare In pag. a 8-a) Plecarea delegației Partidului Comunist Marocan Miercuri după-amiază a părăsit Capitala delegația Partidului Co­munist Marocan, condusă de to­varășul An­­kata, secretar gene­ral al G.G. al P.C. Marocan, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită prietenească în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost prezenți tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al G.G. al P.C.R., Mi­hai Gere, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Patilineț, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constan­tin Vasiliu, adjunct de șef de sec­ție la C.G. al P.C.R., activiști de partid­ (Agerpres) Consfătuire In cursul zilei de azi, la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare are loc o consfătuire pe te­ma: Disciplina socialistă a muncii — factor activ în îndeplinirea sarcinilor economice. La această consfătuire, organizată de Consi­liul regional al sindicatelor in co­laborare cu Comitetul regional U.T.C., participă președinți ai co­mitetelor, sindicatelor din unități­le miniere, secretari ai comitetelor U.T.C., ingineri șefi din exploată­rile miniere, președinți ai comisii­lor de judecată, muncitori frun­tași la întrecerea socialistă. Cei peste 120 de participanți vor audia și dezbate 3 referate — de la Șuior, Baia Borșa și Herța — legate de tema amintită. De curînd In 31 localități din regiune s-au deschis expoziții în cadrul celei de-a 4-a Bienale de artă populară. Aici s-au expus pes­te 2.000 obiecte lucrate de 560 creatori populari: covoare, carpe­te, cioplituri in lemn, lucrări de ceramică, cusături etc. Aceste expoziții au fost vizio­nate pînă în prezent de peste 17.200 vizitatori. Cele­ mai reușite creații vor fi selecționate pentru expozițiile ce vor fi organizate în centrele de raioane In preajma zilei de 1 Mai. Se extinde rețeaua sa telefonică Satu Mare In orașul Satu Mare se află în curs de încheiere lucrările de instalare — pentru prima oară aici — a centralei tele­grafice automate. Au început și lucrările de extindere a rețelei telefonice orășenești. Astfel se va mări capacitatea centralei telefonice cu încă 1.400 nume­re, ceea ce va duce la regle­mentarea funcționării normale a acesteia și la evitarea supra­încărcării rețelei. Pentru o mai bună deservire a publicului cititor, la Biblioteca regională din Baia Mare se reorganizea­ză fondul de cărți. Astfel, se face reclasi­­ficarea cărților, se in­troduc cataloagele ex­plicative, corespunză­toare, iar deservirea cititorilor va fi după un alt sistem­ — anu­me pe baza fișei de carte, care va conți­ne cîteva indicații se­lective cu privire la conținutul lucrării. Toate acestea vor a­­vea ca urmare o în­lesnire în orientarea lecturii celor ce se a­­dresează Bibliotecii regionale. Reorganizarea fondului de cărți al Bibliotecii regionale Expoziții de artă populară La cenaclul literar »loan Slavici“ Cenaclul literar „loan Slavici“ din Satu Mare a ținut zilele tre­cute o nouă ședință de lucru. La ședință au luat parte, ală­turi de membrii cenaclului, și patru redactori ai revistei „Fa­milia“ din Oradea: Radu Enes­cu, Mircea Bratu, Gheorghe Grigurcu și Ion Iuga. Cu acest prilej s-au citit și dezbătut cîteva din creațiile tinerilor poeți și prozatori săt­măreni. O parte din lucrări au fost reținute pentru a fi publi­cate în revista „Familia". Pregătiri pentru pionierat Casele pionierilor primesc tot mai mult caracterul unor centre metodice pentru activitatea educativă ce se desfășoară în rîndul pionierilor. După experimentarea cu succes a noii modalități festive de ieșire din pionierat, Casa pionierilor din Baia Mare și-a propus să studieze și să-i dea o amploare edu­cativă și celuilalt moment important din viața școlarului — primirea în organizația de pionieri. In aceste zile, în preajma aniversării organizației pionierilor, la toate școlile din oraș, sub îndrumarea casei pionierilor, se organizează întîlniri între pionieri și elevii din clasele mici în vederea pregătirii aces­tora pentru a deveni pionieri.

Next