Pentru Socialism, aprilie 1967 (Anul 17, nr. 4103-4128)
1967-04-20 / nr. 4119
> I DIN ACEEAȘI MATERIE PRIMAVALOARE crma actuale DUMITRU LEĂUR, inginer șef al Combinatului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare. Cu instalațiile valori sporite produselor miniere Extras de mineri, concentrat în instalațiile de preparare, minereul ajunge la metalurgiști lăsînd pe drum cea mai mare parte a impurităților sale naturale. Abia aici, în instalațiile de prelucrare piro sau hidrometalurgică, metalul capătă valențele sale valorice maxime. Valorificarea cu maximum de efect economic a tot ceea ce este util în concentrate constituie una din cele mai importante preocupări ale colectivului nostru, face parte integrantă din acțiunea de ridicare pe o treaptă superioară a calității întregii activități economice In nici o instalație, în nici o uzină nu se poate face afirmația că realizările întrec posibilitățile. In consecință peste tot este loc pentru mai bine. La actuala dotare tehnică a combinatului nostru sunt posibile rezultate mai bune în privința creșterii gradului de valorificare a materiei prime. Actualmente, în afara concentratelor cuproase, prelucrăm importante cantități de pirită bogată. Or, față de conținutul în metal al acestor concentrate, așa cum este prevăzut în proiect, șarjele noastre nu au acum decît 60—85 la sută metal. Aceasta duce la obținerea unui volum mare de zgură și, implicit, la pierderi tehnologice de metal destul de ridicate. Consider că preparatorii ar trebui să revizuiască posibilitățile lor pentru a furniza concentrate cuproase cu conținut mai mare în metal. Nu ar fi de loc inoportună și revizuirea actualelor normative în acest sens. Spun aceasta, deoarece unele sorturi de concentrate cuproase (Leșul Ursului, Moldova Nouă) au conținutul de cupru sub nivelul STAS, diluzia fiind explicată prin conținutul ridicat de pirită. Efectele prelucrării acestor concentrate conduc la aceleași situații ca mai sus. Deși randamentul la extracție a metalelor la noua uzină de cupru de la pornire au crescut lună de lună, depășind dinamica din proiect, conducerea atentă și corectă (Continuare în pag. a 3-a) EDUCAȚIA SA SE ÎMBINE CU EXIGENTA Statutul Partidului Comunist Român cere fiecărui membru al său să dea dovadă de înalte trăsături moral-politice, să fie exemplu de principialitate și corectitudine, de înaltă conduită morală atît în societate, cît și în viața personală, întărirea familiei, a bazelor ei morale este o importantă îndatorire etică a comunistului, face parte din însăși concepția sa despre viață, încălcarea normelor morale aduce prejudicii partidului, este incompatibilă cu profilul moral al comunistului. Comuniștii — prin felul în care știu să-și facă datoria la locul de muncă, dovedind o înaltă răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor, prin corectitudinea și comportarea morală în societate și familie, prin faptul că nu trec nepăsători pe lîngă lipsuri — sunt considerați de către ceilalți oameni ai muncii cei mai înaintați membri ai societății. Faptele vieții cotidiene ne aduc numeroase pilde de comuniști care dau dovadă de multă hărnicie și pricepere în muncă, de o conduită demnă în societate. Dar viața ne arată că se ivesc și abateri de la normele statutare și de la etica comunistă ale unor membri de partid. Oamenii nu sînt gata formați, iar educarea lor nu e un proces de scurtă durată. Majoritatea se supun influenței binefăcătoare a educației comuniste, dar sunt și dintre aceia care cad pradă lipsei de exigență față de propria lor comportare, comițînd acte de indisciplină sau abateri de la regulile morale comuniste. Unele organizații de partid nu trec nepăsătoare pe lîngă astfel de cazuri luînd la timp măsuri de îndreptare a celor care au greșit. Altele, în schimb, nu dovedesc o atitudine combativă, fermă față de încălcarea normelor statutare, nu acționează prompt lăsînd ca oamenii și lucrurile să se îndrepte de la sine. Despre cîteva asemenea cazuri vrem să vorbim în cele ce urmează. La Comitetul orășenesc de partid Sighetul Marmației răsfoiesc cîteva dosare pe marginea cărora comuniștii din unele organizații de bază au purtat discuții, în zilele trecute. Din zilele lor ies la iveală fapte nedemne pentru un comunist, mai ales că unii dintre cei ce au săvîrșit abateri de la disciplină și etică sînt membri de partid cărora li s-au încredințat munci de răspundere în cadrul unității unde lucrează. La secția raională de recrutare și repartizare a forțelor de muncă a lucrat pînă nu demult, ca șef al secției, Ludovic Racz. Pretutindeni unde a lucrat a dat dovadă de hărnicie și principialitate, de spirit tovărășesc și solicitudine. Aceste calități au determinat să fie propus la conducerea acestei secții. încă la instalarea în funcție tovarășii i-au atras atenția asupra răspunderii ce-i revine, asupra atitudinii ce trebuie să o aibă față de cel ce solicită încadrarea într-un loc oarecare de muncă. Comportarea anterioară îndreptățea pe deplin încrederea acordată. Totuși această încredere nu s-a justificat. Omul a început M. FIÚMON (Continuare in pag. a 3-al Anul XVII Nr. 4119 Joi 20 aprilie 1967 4 pagini — 25 bani ÎN ZIARUL DE AZI Ieri pe ogoarele raionului Șomcuta Pe drumul împlinirilor Cercul literar al elevilor din școala generală De pe cuprinsul patriei LA IIVSĂMI1V ȚARI fiecare clipă e prețioasă! Cînd începe ziua de lucru? In această primăvară cooperatorii din Cîmpulung la Tisa au de însămînțat 295 ha. Pînă la data de 19 aprilie s-au însămînțat doar ha cu ovăz și numai pe un hectar s-au plantat cartofii. Deși însămînțările au început aici la începutul acestei luni, totuși planul este realizat doar în proporție de 20 la sută. Cauzele principale constau în slaba folosire a mijloacelor existente, și carențele în organizarea muncii. In cooperativă lucrează 6 tractoare care ar putea constitui un ajutor substanțial la terminarea tuturor lucrărilor în condiții optime. Tractoarele nu sunt însă folosite la randamentul lor real. Să luăm, de pildă, ziua de 18 aprilie. Consiliul de conducere, președinte Emeric Benedek, inginer Iosif Torjai, nu a trimis tractoarele de dimineață să pregătească terenul, nici membrii cooperatori nu au fost mobilizați la plantatul cartofilor. Necunoscînd situația reală, abia tîrziu, pe la amiază, după ce au ieșit în cîmp și-au dat seama că terenul este bun pentru plantatul cartofilor. In acest fel realizările din acea zi au fost minime. Tractoarele au început munca numai după-amiază, iar a doua zi, după ora 7. Există aici și alte lipsuri în organizarea muncii. Nu totdeauna se respectă programul stabilit cu o seară înainte. Deși în seara zilei de 8 aprilie două tractoare La Cîmpulung la Tisa au fost repartizate să lucreze pe terenurile brigăzilor întîi și a doua, în ziua următoare tractoarele au lucrat numai în brigada întîi. Două din cele 4 tractoare care trebuiau conform programului de lucru să planteze cartofi pînă la ora 11 nu au lucrat de loc. Terenul nu era pregătit și nici cartofii de sămînță n-au fost asigurați pînă la ora 10. Neavînd pluguri, tractoriștii nu au putut ajuta nici măcar la pregătirea solului. In loc să pregătească cu o zi înainte cartofii de sămînță, lucrul a fost lăsat pentru ziua cînd trebuiau plantați, și din această cauză munca a început tîrziu. Timpul este înaintat. O sarcină principală este acum ca toate semințele să ajungă cît mai curînd în sol. Pentru aceasta este necesară însă organizarea mai temeinică a muncii. Fiecare mecanizator și cooperator să cunoască precis unde și ce are de lucru a doua zi. Este inadmisibil cazul întîmplat cu mecanizatorul Ioan Stan, care în ziua 19 aprilie abia la ora șapte a fost îndrumat de brigadier unde să meargă la muncă. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de inducere trebuie să ia măsuri eficiente ca fiecare oră și zi bune de lucru să fie folosite din plin pentru grăbirea însămînțărilor. FRANCISG BALOG "Bloc de locuințe recent dat in folosință la Cărei. Vizita în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineața într-o călătorie prin țară. înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea și Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși cetățeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratic stegulețe, buchete de flori, crenguțe înflorite. Se aud aclamații și urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful socialismului și păcii în lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeș, coloana mașinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori călări, îmbrăcați în costume naționale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sînt întîmpinați de tovarășii Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.C.R., Constantin Sandu, președintele Sfatului popular regional, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de numeroși cetățeni. Potrivit tradiției, soții Ecaterina și Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găești. Oaspeții sunt salutați de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de președintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, și de populația orașului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă în dar miei albi. In drum spre Pitești oaspeții trec prin alte sate, toate împodobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecționate de meșteșugarii locali, iar în apropierea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni și în alte localități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țesături și obiecte de artizanat care oglindesc bogăția și varietatea artei populare de pe aceste meleaguri și expoziții cu produse agroalimentare. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației au privit cu mult interes aceste expoziții. La Topoloveni tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ...Pitești. Din zorii zilei, îmbrăcat în veșminte de sărbătoare, orașul este străbătut de freamătul mulțimii venite pe străzi, în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. La intrarea în oraș pe mari pancarte sînt scrise urările: „Bine ați venit, dragi oaspeții", „Salut frățesc poporului bulgari", „Trăiască unitatea țărilor socialistei", „Trăiască unitatea mișcării comuniste și muncitorești internaționalei". Mii și mii de locuitori, aflați pe străzile orașului, aclamă, cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid și de stat români si bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine și prietene, urări de „bun venit", adresate conducătorilor celor două țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu, dintr-o mașină deschisă, răspund saluturilor mulțimii, fac semne prietenești locuitorilor orașului Pitești, care au făcut o caldă și entuziastă primire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fata sediului Comitetului regional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți sunt întîmpinați de membrii Biroului Comitetului regional Argeș al P.C.R., de reprezentanți ai organelor locale de stat și ai organizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă la un entuziast miting al locuitorilor orașului. Participanții au salutat cu puternice ovații apariția la tribună a conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional de partid Argeș, rostește un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulțimii ia cuvîntul tovarășul Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al G.G. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de partid și de stat bulgari și români și-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populația Piteștiului solilor poporului bulgar și conducătorilor de partid și de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiționalei prietenii ce leagă popoarele român și bulgar. In drum spre Slatina același entuziasm. Conducătorii de partid și de stat bulgari și români răspund aclamațiilor mulțimii care îi însoțesc pînă la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silișteni, Colonești, Negreni, Mogoșești, mii de cetățeni veniți în întîmpinarea oaspeților, în ciuda unei ploi continue, au așternut adevărate covoare de flori în calea oaspeților. La Colonești echipele de călușari i-au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a țării. Se aud aclamații, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează nașterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria aluminiului, oaspeții sînt întîmpinați de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanți ai colectivului de conducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeților buchete de flori. In fața unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu, înfățișează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină uzina de la Oradea, pînă la prolodusul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sînt relatate, de asemenea, realizările și perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unități, stadiul lucrărilor de construcție al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producție și turnătoria de aluminiu unde oaspeții asistă la elaborarea șarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației de partid și guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreținut cu muncitori, tehnicieni și ingineri. Pretutindeni prin secțiile uzinei, metalurgiștii de la Slatina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid și de stat bulgari și români, aclamînd îndelung pentru (Continuare In pag. a 8-a) Plecarea delegației Partidului Comunist Marocan Miercuri după-amiază a părăsit Capitala delegația Partidului Comunist Marocan, condusă de tovarășul Ankata, secretar general al G.G. al P.C. Marocan, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită prietenească în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenți tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al G.G. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Patilineț, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.G. al P.C.R., activiști de partid (Agerpres) Consfătuire In cursul zilei de azi, la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare are loc o consfătuire pe tema: Disciplina socialistă a muncii — factor activ în îndeplinirea sarcinilor economice. La această consfătuire, organizată de Consiliul regional al sindicatelor in colaborare cu Comitetul regional U.T.C., participă președinți ai comitetelor, sindicatelor din unitățile miniere, secretari ai comitetelor U.T.C., ingineri șefi din exploatările miniere, președinți ai comisiilor de judecată, muncitori fruntași la întrecerea socialistă. Cei peste 120 de participanți vor audia și dezbate 3 referate — de la Șuior, Baia Borșa și Herța — legate de tema amintită. De curînd In 31 localități din regiune s-au deschis expoziții în cadrul celei de-a 4-a Bienale de artă populară. Aici s-au expus peste 2.000 obiecte lucrate de 560 creatori populari: covoare, carpete, cioplituri in lemn, lucrări de ceramică, cusături etc. Aceste expoziții au fost vizionate pînă în prezent de peste 17.200 vizitatori. Cele mai reușite creații vor fi selecționate pentru expozițiile ce vor fi organizate în centrele de raioane In preajma zilei de 1 Mai. Se extinde rețeaua sa telefonică Satu Mare In orașul Satu Mare se află în curs de încheiere lucrările de instalare — pentru prima oară aici — a centralei telegrafice automate. Au început și lucrările de extindere a rețelei telefonice orășenești. Astfel se va mări capacitatea centralei telefonice cu încă 1.400 numere, ceea ce va duce la reglementarea funcționării normale a acesteia și la evitarea supraîncărcării rețelei. Pentru o mai bună deservire a publicului cititor, la Biblioteca regională din Baia Mare se reorganizează fondul de cărți. Astfel, se face reclasificarea cărților, se introduc cataloagele explicative, corespunzătoare, iar deservirea cititorilor va fi după un alt sistem — anume pe baza fișei de carte, care va conține cîteva indicații selective cu privire la conținutul lucrării. Toate acestea vor avea ca urmare o înlesnire în orientarea lecturii celor ce se adresează Bibliotecii regionale. Reorganizarea fondului de cărți al Bibliotecii regionale Expoziții de artă populară La cenaclul literar »loan Slavici“ Cenaclul literar „loan Slavici“ din Satu Mare a ținut zilele trecute o nouă ședință de lucru. La ședință au luat parte, alături de membrii cenaclului, și patru redactori ai revistei „Familia“ din Oradea: Radu Enescu, Mircea Bratu, Gheorghe Grigurcu și Ion Iuga. Cu acest prilej s-au citit și dezbătut cîteva din creațiile tinerilor poeți și prozatori sătmăreni. O parte din lucrări au fost reținute pentru a fi publicate în revista „Familia". Pregătiri pentru pionierat Casele pionierilor primesc tot mai mult caracterul unor centre metodice pentru activitatea educativă ce se desfășoară în rîndul pionierilor. După experimentarea cu succes a noii modalități festive de ieșire din pionierat, Casa pionierilor din Baia Mare și-a propus să studieze și să-i dea o amploare educativă și celuilalt moment important din viața școlarului — primirea în organizația de pionieri. In aceste zile, în preajma aniversării organizației pionierilor, la toate școlile din oraș, sub îndrumarea casei pionierilor, se organizează întîlniri între pionieri și elevii din clasele mici în vederea pregătirii acestora pentru a deveni pionieri.