Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)
1967-09-17 / nr. 4245
9 PENTRU SOCIALISM Formația de dansuri a Ansamblului de cîntece și dansuri al Sfatului popular regional în timpul unui spectacol. Școala talentelor In cutind se vor împlini două decenii de cinci Școala populară de artă din Sighetul Marmației și-a început activitatea de pregătire a amatorilor și instructorilor mișcării artistice din raionul Sighet. Două decenii de cinci aptitudinile tinerilor au fost canalizate in direcții fertile și cit mai apropiate de o artă autentică. Această școală a continuat și Întărit tradiția muzical-artistică ce exista in trecut, datorită fostului conservator orășenesc. Anual, intre 70 și 100 de absolvenți ai acestei școli se răspindesc in întreprinderile din oraș sau prin comunele din raion. Prezența unei școli de artă populară își justifică existența in măsura in care ea contribuie la întărirea și impulsionarea vieții cultural-artistice. Pornind de la acest cunoscut adevăr, ni se pare firesc să înregistrăm prezența activă a foștilor și actualilor elevi in orchestra semisimfonică a Casei de cultură din localitate, formată in întregime de către ei și profesorii lor, ca și a fanfarei compuse din 40 de persoane. Majoritatea minuitorilor de la teatrul de păpuși și mulți dintre artiștii amatori ai teatrului popular din oraș s-au perfecționat in lungul anilor la aceeași școală, la fel ca majoritatea activiștilor culturali, soliști instrumentiști și vocali care își desfășoară munca în cadrul întreprinderilor. Este evident că aria de cuprindere a școlii depășește orașul. In afara instructorilor de la diverse cămine culturale, importanța pregătirii dirijorilor pentru jocurile sătești n-a scăpat cerii școlii. Dintre acești contrudirijori amintim pe Vasile Sălceanu din Sarasău și Emeric Ratz de la Cîmpulung la Tisa. O sarcină de prim ordin a unei școli populare de artă este corelarea teoriei cu practica spectacolului, pentru a preveni tendința uniformizatoare de împrumuturi și imitații după spectacole vizionate in diverse ocazii, tendință existentă in munca multor cămine culturale. In această direcție, in afara programelor artistice de sfirșit de an — elevii sunt antrenați in pregătirea unor spectacole diverse ca formă, cu care se prezintă in fața publicului din raion. Amintim doar citeva din ieșirile pe teren din ultimul trimestru al anului școlar Încheiat. Brigada artistică de agitație a fost oaspetele căminului cultural din Budești. Altă brigadă, a muncitorilor forestieri de pe Gutii. In cadrul sindicatului sanitar, elevii au prezentat concerte de muzică ușoară la Ocna Șugatag, Baia Borșa, Borșa și Vișeu de Sus. A mai avut loc un concert de muzică populară cu orchestra de mandoline și chitare etc. In măsura în care cadrele didactice se vor îngriji ca aceste prime contacte ale elevilor cu publicul să se facă sub semnul unei mari exigențe artistice, in măsura in care elevii vor fi îndrumați spre valorificarea marilor frumuseți ale artei populare, aceste contacte se vor înscrie saltul calitativ al artei amatoai re, sarcină de bază a școlilor populare de artă. i Conducerea școlii nu și-a precupețit forțele pentru ca anul care începe să aibă toate premisele in vederea asigurării unei linii ascendente în activitatea pedagogică. Doi profesori au frecventat — în vacanță — cursurile de perfecționare inițiate de Casa centrală a creației populare din București, urmând să participe la aceste cursuri și cadre didactice de la catedra de teatru și coregrafie. Doi profesori de muzică, repartizați în toamna aceasta, vor întări colectivul didactic existent. Pe lângă formele obișnuite de muncă la care a recurs până acum, din această toamnă conducerea școlii va porni pe un drum nou, cu interesante forme de dezvoltare. Din complexitatea problemelor pe care le ridică valorificarea și promovarea artei populare, legătura cu puterea creatoare a maeștrilor populari își are importanța ei. Școala populară de artă din Sighetul Marmației este chemată să coordoneze și să fructifice științific aceste legături. Incepînd din această toamnă in aria ei de preocupări intră și cercul de cioplitori în lemn de pe lingă căminul cultural din Vad, condus de Gheorghe Borodi și cel condus de Ion Stan Pătraș, de la Săpînța. De asemenea, la Vișeu de Sus s-a inființat o secție a catedrei de instrumente de stifat, avînd 24 de elevi. Consemnăm această premieră în activitatea școlii, propunindu-ne să urmărim rezultatele ei în timp, pe care le dorim ci mai fructuoase. SOFIA ARCAN TELEVIZIUNE Duminică 17 septembrie 1967 9,00 Ora exactă. Cum va fi vremea? 9,02 Gimnastica de înviorare. 9,10 Pentru copii și tineretul școlar. 10,00 Emisiunea pentru sate. 1i,20 Al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“. Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. 14,15 Fotbal: Rapid — Farul. Transmisiune de la Stadionul Republicii. Steagul Roșu Brașov — Dinamo București. Transmisiune de la Brașov. In pauze: Atletism: „Cupa Europei“. Transmisiune de la Kiev. 18,15 Magazin 111. 15,30 Telejurnalul de seară. 19,50 Interpretul preferat. 20,10 Teatru în studio: „Cocoșul cu două creste“ — comedie de Gh. Vlad. 21,20 Varietăți pe... 16 mm. 21,30 „Escală obligatorie“ Yves Jamisque. (Film artistic de scurt metraj). 22,00 „Cind felinarele se aprind“. Emisiune muzicală de ștefania Dorian. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,40 Telesport. 23,00 închiderea emisiunii. REGIUNE ■ SPECTACOLE. Teatrul de stat din Baia Mare prezintă la ora 19, în sala Filarmonicii de stat am Satu Mare, un spectacol cu piesa :,Comedia erorilor** de W. Shakespeare. m La Teatrul de păpuși din Baia Mare, spectacolul „Prietenii Mihailei“, cu începere de la ora 11. Tot pentru copii se mai organizează, la ora 10, in sala nr. 20 a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare prezentări de cărți. a In sala Studio din Sighetul Marmației continuă întrecerile din cadrul fazei regionale a celui de-al VlII-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori. a EXPOZIȚII, în sălile Muzeului de istorie din Satu Mare are loc la ora 12 deschiderea expoziției „Vestigiile daco-romane de pe teritoriul patriei noastre“. ■ In sala Galeriilor de artă ale Fondului plastic din Baia Mare poate fi vizitată expoziția de sculptură Valentina Boștină, a SPORT. Pe Stadionul orașului Satu Mare, ora 11, întîlnire de fotbal din cadrul categoriei C, intre formațiile Metalul și Recolta Cărei. In deschidere Metalul — Rapid (juniori). a Azi la ora 11 pe terenul de lingă Sala sporturilor din Baia Mare, in cadrul campionatului divizionar de handbal feminin, Constructorul Baia Mare primește replica echipei Universitatea II Timișoara. CINEMATOGRAFE BAIA MARE — Minerul: Castelanii; 1 Mai: Warlock; Flacăra: îndrăgostiții din Marona; Tineretului: Străina; SATU MARE — Popular: Cimarron; Victoria: Călătorie fantastică; SIGHETUL MARMAȚIEI: Printre vulturi; CĂREI — Popular: Zodia fecioarei; 23 August: Reîntoarcerea pe pămînt; VIȘEU DE SUS: Compartimentul ucigașilor; BAIA SPRIE: Decorații pentru copiii minune; ȘOMCUTA MARE: Mingea; CEHU SILVANIEI: Rio Choncos; NEGREȘTI: Totul rămîne oamenilor; SEMMI: Neveste periculoase; TG. LAPUȘ: Suzana și băieții; BAIUȚ: Triumful lui Robin Hood; CAVNIC - Minerul: Denunțătorul; HALMEU: Faust XX; SANISLAU: O scrisoare pierdută; BERVENI: Ei cuceresc cerul; CIMPULUNG LA TISA: Umbrele strămoșilor uitați; BORȘA: Falstaff; BAIA BORȘA: Mamă ciudată; TAȘNAD: Neveste periculoase; BAIȚA: Erupția. Adresă precisă Emeric Csurko din Cîmpulung la Tisa, casa nr. 143, e lăcătuș de meserie. Dar în ultimele luni, colindînd bufetele și restaurantele orașului Sighetul Marmației, s-a dat rînd pe rînd funcționar, magaziner, ceasornicar, tinichigiu. Depista pe creduli, promitea aranjarea unor chestiuni, încasa avansuri, apoi dispărea pentru citeva zile. Oamenii îl căutau fără să-i dea de urmă. Acum, după numeroase acte de înșelăciune, Emeric Csurko (condamnat de 8 ori) are adresă precisă. Nu și-o mai schimbă cîțiva ani de zile. „Seriaî“ la Cărpiniș Se intimplă uneori cam rar, ce-i adevărat, să se deplasăm cu Ulmul de la Berința in satul aparținător efectueze Cărpiniș. Și, probabil pentru a suplini absențele îndelungate, se încearcă practicarea proiectării a cite două filme artistice de lung metraj, unul în continuarea celuilalt. Spuneam că se încearcă fiindcă uneori nu se duce la sflrșit nici măcar o peliculă. Așa s-a intimplat și in data de 26 august cind in plină acțiune a Ulmului s-a defectat grupul electrogen. In sfirșit, după așteptări, a fost reparat. Apoi, in „seria a doua", s-a ars o lampă trebuind să se renunțe la proiecție. Probabil peste o lună sau două se va proiecta și sfirșitul filmului. Pe cind sfirșitul unor astfel de „seriale" neacceptate de spectatori? Datorită neglijenței unor locatari din blocuri, care lasă robinetele deschise, se intimplă dese cazuri de inundare a apartamentelor. — Și mă scoli pe mine, recine, in toiul , nopții in loc să chemi Comunala?! Aplicarea metodelor științifice în zootehnie (Urmare din pag. 1) „baby-beef". Rezultatele obținute la această din urmă experiență sunt foarte bune (56—58 la sută randamentul la tăiere cu 400 kg greutate vie în 12 luni și consum scăzut pe unitatea de produs). Pentru reușita acțiunilor de ameliorare s-au luat o serie de măsuri, care presupun izolarea reproductivă a materialului taurin, folosirea unor tauri recunoscuți (posibili fondatori de linii) și depistarea celor mai bune vaci. Selecția se face încă de la naștere, cind vițelul este cîntărit, măsurat biometric, ecornat și tatuat cu număr matricol. Vițeii care corespund ca origine și dezvoltare sunt destinați prăsilei, iar ceilalți pentru îngrășare. La 6 luni, tineretul este supus unei noi ionitări, după care se îndreaptă la o fermă separată. Din cireada de vaci s-a scos nucleul de elită, ce cuprinde 30 la sută din efectiv și s-a repartizat în grajdul ce are amenajat agregatul de muls mecanic, unde lucrează cei mai buni îngrijitori. Ca urmare a lucrărilor amintite, în prezent sunt în cireadă familii valoroase ce-și transmit caracterele la descendență și s-a reușit să se înlăture amalgamul de animale de toate rasele, în favoarea unei rase cu înalte calități productive. Producția de lapte depinde de factorii de mediu, de fondul genetic și de selecția făcută în acest sens. Noile cercetări demonstrează necesitatea luării în atenție a problemei în sporirea valorificării furajelor producției de lapte. Pentru combaterea suptului dăunător la viței și vaci s-a adoptat folosirea grătarelor cu bare mobile. Dr. Emilian Brezeanu: — Cunoaștem aspectele cercetării în zootehnie la S.E.A. Livada. Trebuie să recunoaștem însă că nici unul din rezultatele ce ar putea fi aplicate în cooperative nu s-au aplicat. Consider insuficientă activitatea depusă de cercetătorii stațiunii pe linia valorificării rezultatelor acestor fructuoase cercetări. Am făcut prea puțin în această privință și noi, consiliul agricol. Dr. Gheorghe Paul: — Prin prezența stațiunii în raionul nostru am putea cercetărilor beneficia de aportul întreprinse aici în mod direct. Dacă în multe unități agricole baza materială pusă la dispoziția sectorului zootehnic nu corespunde celei pentru cercetare, nu citeva din ele acesta există aproape la nivelul cerut. Fără a merge prea departe de stațiune, la cooperativele agricole din Orașu Nou și Livada, cel puțin, în perioada de pășunat și chiar în cea de stabulație, intervenția cercetărilor ar avea un mare efect. Dar, cel puțin, pînă în prezent consider foarte limitată zona de aplicare a cercetării înttreprinse în stațiune. Dr. Leontin Stejerean. Producțiile obținute de sectorul zootehnic al cooperativei din Ardusat dovedesc existența permanentă a unei atenții deosebite din partea conducerii cooperativei pentru dezvoltarea creșterii animalelor. Nu putem afirma că singure rezultatele cercetării de la Livada ar putea contribui la înregistrarea unui salt al productivității, însă sîntem convinși că printr-o conlucrare între noi, nivelul productiv ar fi mult mai ridicat. Folosim la nevoie cercetările stațiunilor experimentale care au la bază efective de Bălțată românească. Cel puțin la noi nu există Brună de Maramureș și rezultatele cercetării efectuate la nivelul acestei rase în stațiune nu ne pot folosi la nimic. Nota redacției: Cercetarea, așa cum a fost prezentată ea, se face simțită doar la nivelul stațiunii și nicidecum în cooperativele agricole. Acestea din urmă sunt vitregite de unele rezultate aplicabile. Cu toată larghețea și varietatea temelor abordate în cercetare la S.E.A. Livada, nivelul productiv obținut de unitățile agricole cu bază puternică de plecare este încă departe de a confirma posibilitățile existente. Sîntem convinși că cele 10 cooperative agricole din Cărei, precum și cooperativele din alte raioane, care au obținut în 7 luni peste 1.700 litri lapte pe cap de vacă furajată, ar primi cu bucurie „noul“ în sporirea producției. Dar ce folos, căci in afară de punctul de sprijin existent în regiune la Foeni, și acesta numai pentru ovine, alte puncte nu există. Este păcat că sfera preocupărilor, atît de interesante, sînt „îngrădite“ în incinta stațiunii. Rolul stațiunii este de a patrona științific și a influența producția zootehnică din unitățile cooperatiste. Considerăm că revirimentul în activitatea de cercetare a stațiunii trebuie să se producă în cel mai scurt timp pentru a asigura eficiența economică a cercetării științifice în zootehnia regiunii noastre. Luni 18 septembrie 1967 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05—8.00 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Actualitatea agrară. 6.00 Sport. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Recomandări din program. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sumarul ziarului „Scînteia“. 8.00 Tot înainte. 3.20 Moment poetic. 8.25 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată. 9.25 Sfatul medicului. 9.30 Cîntă Ion Bogza (voce) și Radu Simion (la nai). 9.45 Simfonietta II-a de Dumitru Bughici. 10.00 Comapozitorii noștri cîntă dragostea. 10.30 înregistrări de la cel de-al IV-lea Concurs internațional „George Enescu“ — 1967. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.18 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntece de Vasile Vasilache și Vasile Vasilache — junior. 12.15 Biblioteci și bibliotecari. 12.30 La porțile dorului — emisiune de folclor. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Recomandări din program. 13.13 Succese ale muzicii ușoare. 13.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 14.00 Concert de estradă. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Afiș radiofonic. 15.20 Din repertoriul interpreților de muzică populară. 15.40 Radio-publicitate. 13.50 Cintă Luminița Cosmin. 10.00 Radiojurnal. 16.15 Melodiile anotimpurilor — muzică ușoară. 16.30 Transmisiune sportivă. 17.10 Antena tineretului. 17.30 Muzică corală. 17.30 Tangouri. 16.00 Buletin de știri. 18.05 Orizont științific. 13.20 Cu tine-n gînd — muzică ușoară. 18.40 Incursiune in cotidian. 19.00 Concert de melodii românești. 19.30 Sport. 19.40 Varietăți muzicale. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.20 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.45 Teatru radiofonic. Ciclul „Biografii romanțate". Premieră: „Ion Cantacuzino“. Scenariu radiofonic de Ionel Hristea. 2145 Formația Gerhard Rommer. 22.00 ' Radiojurnal. 22.15 Metronom '67. 22.45 Moment poetic. 22.50 Sonet pentru dragostea noastră — muzică ușoară. 24.00 Buletin de știri. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 BUletin meteorutier, 2.02 Melodiile nopții. 2.55—3.00 Buletin de știri. Marți 15 septembrie 1967 PROGRAMUL I 3.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică 5.30 Buletin de știri. 5.35 Actualitatea agrară, 6.00 Radiojurnal. 6.20 Radio-publicitate. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Recomandări din program. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sumarul presei. 8.00 Tot înainte. 8.20 Moment poetic. 8.25 La microfogn, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată. 9.25 Sfatul medicului. 9.30 Muzică populară. 9.46 Suita pentru pian „Din lumea copiilor“ de Miriam Marbé. 9.55 Radio Prichindel. 10.05 Muzică.10.10 Curs de limba engleză. 10.30 înregistrări de la cel de-al IV-lea Concurs Internațional „George Enescu“ — 1967. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 11.50 Cotele apelor Dunării, 12.00 Din albumul meu, melodii de Temistocle Popa. 12.15 Pe scenele cluburilor. 12.25 Formația Horia Ropcea. 12.35 Soliști și orchestre de muzică populară. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Recomandări din program. 1313 Succese ale muzicii ușoare. 13.30 întilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 14.00 Melodii de Robert Flavian și Gabriela Tomescu. 14.15 Tot înainte. 14.35 Cîntă cu mine. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Meridiane. 15.20 Melodii populare din diferite regiuni ale țării. 15.40 Radio-publicitate. 15.50 E primul nostru vals. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Refrene mai puțin cunoscute. 16.30 Transmisiune sportivă. 17.10 File de legendă. 1735 Muzică de balet. 13.00 Buletin de știri. 18.05 Tribuna 1 Radio. 18.20 Muzică ușoară cântată de Sacha Distel. 18.30 Odă limbii române. 19.00 Concert de melodii românești. 19.30 Sport. 19.40 Varietăți muzicale. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.50 Dragi mi-s cîntecele mele — muzică populară. 21.05 Fonoteca de aur. 21.20 Melodii-magazin. 22.00 Radiojurnal. 22.15 De la muzica ușoară la jazz. 22.45 Moment poetic. 22 50 Nocturna în Re bemol major de Faure. 23.00 Visare — muzică ușoară. 24.00 Buletin de știri. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteoritier. 2.02 Melodiile nopții. 2.55—3.00 Buletin de știri. Cooperative agricole de producție! Bazele de recepție cumpără orice cantitate de subproduse rezultate din condiționarea cerealelor, la prețul 1 de: 1 leu/kg răpită sălbatică; 0,80 “ neghină; 0,80 “ măzăriche din grin. Valorificați cantități ci mai mari de subproduse rezultate din condiționarea cerealelor. filmTM la 17 septembrie 1967 Ssociilm pentru D.R.T.A. In fiecare dimineață, intre orele 6 și 7, din Autogara Baia Mare pornesc peste zece autobuze. Dacă un autobuz transportă în medie 30 de călători, înseamnă că de la ora 5 și pină la 7 in fața casei de bilete se perindă cel puțin 300 de oameni. De aici rezultă că casierul de serviciu se poate ocupa aproximativ jumătate de minut cu câte un cetățean. E oare suficient acest timp? Cei care cunosc atmosfera autogărilor D.R.T.A. pot spune cu mina pe inimă că M. Tocmai de aceea pentru evitarea aglomerației din orele matinale, numeroși băimăreni fac cite o plimbare cu zi înainte pe la autogara solin citind bilete de călătorie. De fiecare dată răspunsul casierului este hotărit și clar: „Nu vindem bilete cu anticipație fiindcă seara se schimbă casierul!“. Și cind te gîndești că C.F.R. pune in vinzare bilete cu 10 zile înainte de data călătoriei! Pentru cursele de avioane se pot găsi de asemenea bilete prin anticipație deși în ambele locuri se schimbă casierii. Dar la b.R.T.A. nu se poate. De ce nu se poate? Nor de praf „Sunt un mic nor de praf silicogen și mă aflu pe filonul V, orizontul II de la mina nr. 1 a Exploatării miniere Nistru. Plutesc pe galerie în nesimțire. Curentul de aer mă mai lovește de pereți, oamenii care trec ,pe aici mă inhalează, mă înghit fără milă. In condițiile în care mă aflu mă sufoc, mor după o picătură de apă. Dar cine să mi-o dea? Spuneți-mi, cine!? Pentru că mecanicii care trec pe galerie fug de mine. Stau mai mult la suprafață. E drept, au scornit ei niște pulverizatoare de apă. Au vrut să facă niște perdele de ceață... Au și instalat cîteva pulverizatoare. Dar se plînd că n-au ventile; cind au ventile spun că n-au furtunuri; cind au și de astea invocă lipsa fitingurilor... Eu stau pe galerie și cu aș dori o perdea de ceață! Eu nu sunt în stare să mă îngrijesc de apă, ar putea însă s-o facă Francisc Nagy, șeful sectorului mecanic de la mină, conducerea tehnică a minei și toți, acei care, răspund la; existența mea pe galerie".jj Uzina mecanică de mașini și utilaj minier din Baia Mare strada Baia Sprie nr. 170 vinde din stoc supranormativ pe bază de comandă întreprinderilor și unităților sectorului socialist următoarele materiale: — diferite oțeluri-carbon, lat și pătrat; — diferite oțeluri aliate pentru scule; — diferite laminate din cupru și alamă; — sîrmă de bobinat cu izolație de email și bumbac; — diferite metale dure de compoziție superioară; — diferite pietre pentru polizor; — diferite someringuri. Lista completă se poate consulta la serviciul aprovizionare, telefon 2590 sau 2412. I.M.T.F. Baia Mare strada Baia Sprie nr. 159, telefon 2521—2522—2523, execută pe bază de comandă fermă următoarele lucrări de reparații auto: — asezări bloc motor SR—101, SR-211; — rectificări de arbore cu came; — lucrări de strungărie; — numere de circulație auto; — lucrări de tapiserie și vopsitorie — vulcanizări anvelope auto. întreprinderea de explorări miniere Baia Mare vinde din stoc disponibil următoarele materiale: — RULMENȚI DE DIFERITE DIMENSIUNI; — CURELE TRAPEZOIDALE DE DIFERITE MĂRIMI; — PIESE AUTO PENTRU TOATE MĂRCILE, PRODUCȚIE INTERNĂ* — PIETRE PENTRU POLIZOR DE DIFERITE MĂRIMI. Lista completă se găsește la serviciul aprovizionare din strada Victoriei nr. 146 Baia Mare, telefon 2790. * <