Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)

1967-09-17 / nr. 4245

9 PENTRU SOCIALISM Formația de dansuri a Ansamblului de cîntece și dansuri al Sfatului popular regional în timpul unui spectacol. Școala talentelor In cutind se vor împlini două decenii de cinci Școala populară de artă din Sighetul Marmației și-a început activitatea de pre­gătire a amatorilor și instructori­lor mișcării artistice din raionul Sighet. Două decenii de cinci aptitudinile tinerilor au fost ca­nalizate in direcții fertile și cit mai apropiate de o artă autenti­că. Această școală a continuat și Întărit tradiția m­uzical-artistică ce exista in trecut, datorită fos­­tului conservator orășenesc. A­­nual, intre 70 și 100 de absolvenți ai acestei școli se răspindesc in întreprinderile din oraș sau prin comunele din raion. Prezența unei școli de artă populară își justifică existența in măsura in care ea contribuie la întărirea și impulsionarea vieții cultural-artistice. Pornind de la acest cunoscut adevăr, ni se pa­re firesc să înregistrăm prezența activă a foștilor și actualilor e­­l­evi in orchestra semisimfonică a Casei de cultură din localitate, formată in întregime de către ei și profesorii lor, ca și a fanfarei compuse din 40 de persoane. Ma­joritatea minuitorilor de la tea­trul de păpuși și mulți dintre ar­tiștii amatori ai teatrului popular d­in oraș s-au perfecționat in lun­gul anilor la aceeași școală, la fel ca majoritatea activiștilor­­ culturali, soliști instrumentiști și­­ vocali care își desfășoară munca în cadrul întreprinderilor. Este evident că aria de cuprin­dere a școlii depășește orașul. In afara instructorilor de la diver­se cămine culturale, importanța pregătirii dirijorilor pentru jo­curile sătești n-a scăpat cerii școlii. Dintre acești contru­diri­jori amintim pe Vasile Sălceanu din Sarasău și Emeric Ratz de la Cîmpulung la Tisa. O sarcină de prim ordin a unei școli populare de artă este corela­rea teoriei cu practica spectaco­lului, pentru a preveni tendința u­niformizatoare de împrumuturi și imitații după spectacole viziona­te in diverse ocazii, tendință e­­xistentă in m­unca multor cămine culturale. In această direcție,­­ in afara programelor artistice de sfirșit de an — elevii sunt antre­nați in pregătirea unor spectacole diverse ca formă, cu care se pre­zintă in fața publicului din ra­ion. Amintim doar citeva din ie­șirile pe teren din ultimul trimes­tru al anului școlar Încheiat. Bri­gada artistică de agitație a fost oaspetele căminului cultural din Budești. Altă brigadă, a muncito­rilor forestieri de pe Gutii. In cadrul sindicatului sanitar, ele­vii au prezentat concerte de mu­zică ușoară la Ocna Șugatag, Baia Borșa, Borșa și Vișeu de Sus. A mai avut loc un concert de muzică populară cu orchestra de mandoline și chitare etc. In măsura în care cadrele di­dactice se vor îngriji ca aceste prime contacte ale elevilor cu publicul să se facă sub semnul unei mari exigențe artistice, in măsura in care elevii vor fi în­drumați spre valorificarea marilor frumuseți ale artei populare, a­­ceste contacte se vor înscrie saltul calitativ al artei amatoa­i­ re, sarcină de bază a școlilor populare de artă. i­ Conducerea școlii nu și-a pre­cupețit forțele pentru ca anul ca­re începe să aibă toate premisele in vederea asigurării unei linii ascendente în activitatea pedago­gică. Doi profesori au frecventat — în vacanță — cursurile de per­fecționare inițiate de Casa cen­trală a creației populare din Bu­curești, urmând să participe la a­­ceste cursuri și cadre didactice de la catedra de teatru și coregra­fie. Doi profesori de muzică, re­partizați în toamna aceasta, vor întări colectivul didactic existent. Pe lângă formele obișnuite de muncă la care a recurs până a­cum, din această toamnă conduce­rea școlii va porni pe un drum nou, cu interesante forme de dez­voltare. Din complexitatea probleme­lor pe care le ridică valorifica­rea și promovarea artei populare, legătura cu puterea creatoare a maeștrilor populari își are im­portanța ei. Școala populară de artă din Sighetul Marmației este chemată să coordoneze și să fruc­tifice științific aceste legături. Incepînd din această toamnă in aria ei de preocupări intră și cercul de cioplitori în lemn de pe lingă căminul cultural din Vad, condus de Gheorghe Bo­­rodi și cel condus de Ion Stan Pătraș, de la Săpînța. De aseme­nea, la Vișeu de Sus s-a inființat o secție a catedrei de instrumen­te de stif­at, avînd 24 de elevi. Consemnăm această premieră în activitatea școlii, propunindu-ne să urmărim rezultatele ei în timp, pe care le dorim ci­ mai fructuoa­­se. SOFIA ARCAN TELEVIZIUNE Duminică 17 septembrie 1967 9,00 Ora exactă. Cum va fi vre­mea? 9,02 Gimnastica de înviorare. 9,10 Pentru copii și tineretul școlar. 10,00 Emisiunea pentru sate. 1i,20 Al IV-lea Concurs și Festival inter­național „George Enescu“. Trans­misiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. 14,15 Fotbal: Rapid — Farul. Transmisiune de la Stadionul Republicii. Steagul Roșu Brașov — Dinamo București. Trans­misiune de la Brașov. In pauze: Atletism: „Cupa Europei“. Transmi­siune de la Kiev. 18,15 Magazin 111. 15,30 Telejurnalul de seară. 19,50 In­terpretul preferat. 20,10 Teatru în studio: „Cocoșul cu două creste“ — comedie de Gh. Vlad. 21,20 Varietăți pe... 16 mm. 21,30 „Escală obliga­torie“ Yves Jamisque. (Film artis­tic de scurt metraj). 22,00 „Cind felinarele se aprind“. Emisiune muzicală de ștefania Dorian. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,40 Tele­sport. 23,00 închiderea emisiunii. REGIUNE ■ SPECTACOLE. Teatrul de stat din Baia Mare prezintă la ora 19, în sala Filarmonicii de stat am Satu Mare, un spectacol cu piesa :,Comedia erorilor*­* de W. Shakes­peare. m La Teatrul de păpuși din Baia Mare, spectacolul „Prietenii Miha­ilei“, cu începere de la ora 11. Tot pentru copii se mai organizează, la ora 10, in sala nr. 20 a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Ma­re prezentări de cărți. a In sala Studio din Sighetul Mar­­mației continuă întrecerile din ca­drul fazei regionale a celui de-al VlII-lea Concurs al formațiilor ar­tistice de amatori. a EXPOZIȚII, în sălile Muzeului de istorie din Satu Mare are loc la ora 12 deschiderea expoziției „Ves­tigiile daco-romane de pe teritoriul patriei noastre“. ■ In sala Galeriilor de artă ale Fondului plastic din Baia Mare poate fi vizitată expoziția de sculp­tură Valentina Boștină, a SPORT. Pe Stadionul orașului Satu Mare, ora 11, întîlnire de fot­bal din cadrul categoriei C, intre formațiile Metalul și Recolta Cărei. In deschidere Metalul — Rapid (ju­niori). a Azi la ora 11 pe terenul de lin­gă Sala sporturilor din Baia Mare, in cadrul campionatului divizionar de handbal feminin, Constructorul Baia Mare primește replica echipei Universitatea II Timișoara. CINEMATOGRAFE BAIA MARE — Minerul: Castela­nii; 1 Mai: Warlock; Flacăra: în­drăgostiții din Marona; Tineretu­lui: Străina; SATU MARE — Popu­lar: Cimarron; Victoria: Călătorie fantastică; SIGHETUL MARMA­­ȚIEI: Printre vulturi; CĂREI — Popular: Zodia fecioarei; 23 Au­gust: Reîntoarcerea pe pămînt; VI­­ȘEU DE SUS: Compartimentul uci­gașilor; BAIA SPRIE: Decorații pentru copiii minune; ȘOMCUTA MARE: Mingea; CEHU SILVANIEI: Rio Choncos; NEGREȘTI: Totul ră­­mîne oamenilor; SEMMI: Neveste periculoase; TG. LAPUȘ: Suzana și băieții; BAIUȚ: Triumful lui Ro­bin Hood; CAVNIC - Minerul: De­nunțătorul; HALMEU: Faust XX; SANISLAU: O scrisoare pierdută; BERVENI: Ei cuceresc cerul; CIM­­PULUNG LA TISA: Umbrele stră­moșilor uitați; BORȘ­A: Falstaff; BAIA BORȘ­A: Mamă ciudată;­ TAȘNAD: Neveste periculoase; BAIȚA: Erupția. Adresă precisă Emeric Csurko din Cîmpulung la Tisa, casa nr. 143, e lăcă­tuș de meserie. Dar în ultimele luni, co­­lindînd bufetele și restaurantele orașu­lui Sighetul Marma­ției, s-a dat rînd pe rînd funcționar, ma­gaziner, ceasornicar, tinichigiu. Depista pe creduli, promitea aranjarea unor ches­tiuni, încasa avan­suri, apoi dispărea pentru­­ citeva zile. Oamenii îl căutau fără să-i dea de ur­mă. Acum, după nu­meroase acte de în­șelăciune, Emeric Csurko (condamnat­ de 8 ori) are adre­să precisă. Nu și-o mai schimbă cîțiva ani de zile. „Seriaî“ la Cărpiniș Se intimplă uneori cam rar, ce-i adevărat, să se deplasăm­ cu Ulmul de la Berința in satul aparținător efectueze Cărpiniș. Și, probabil pentru a suplini absențele îndelungate, se încearcă practicarea proiectării a cite două filme artistice de lung metraj, unul în continuarea celuilalt. Spuneam că se încearcă fiindcă u­­neori nu se duce la sflrșit nici măcar o peliculă. Așa s-a intim­­plat și in data de 26 august cind in plină acțiune a Ulmului s-a defectat grupul electrogen. In sfirșit, după așteptări, a fost re­parat. Apoi, in „seria a doua", s-a ars o lampă trebuind să se renunțe la proiecție. Probabil peste o lună sau două se va pro­iecta și sfirșitul filmului. Pe cind sfirșitul unor astfel de „seriale" neacceptate de spec­tatori? Datorită neglijenței unor locatari din blocuri, care lasă robinetele deschise, se intimplă dese cazuri de inundare a apartamentelor. — Și mă scoli pe mine, recine, in toiul , nopții in loc să chemi Comunala?! Aplicarea metodelor științifice în zootehnie (Urmare din pag. 1) „baby-beef". Rezultatele obținute la această din urmă experiență sunt foarte bune (56—58 la sută randamentul la tăiere cu 400 kg greutate vie în 12 luni și consum scăzut pe unitatea de produs). Pentru reușita acțiunilor de ameliorare s-au luat o serie de măsuri, care presupun izolarea reproductivă a materialului taurin, folosirea unor tauri recunoscuți (posibili fondatori de linii) și de­pistarea celor mai bune vaci. Selecția se face încă de la naște­re, cind vițelul este cîntărit, mă­surat biometric, ecornat și tatuat cu număr matricol. Vițeii care co­respund ca origine și dezvoltare sunt destinați prăsilei, iar ceilalți pentru îngrășare. La 6 luni, tineretul este supus unei noi ionitări, după care se îndreaptă la o fermă separată. Din cireada de vaci s-a scos nucleul de elită, ce cuprinde 30 la sută din efectiv și s-a repartizat în grajdul ce are amenajat agrega­tul de muls mecanic, unde lucrea­ză cei mai buni îngrijitori. Ca urmare a lucrărilor amintite, în prezent sunt în cireadă familii valoroase ce-și transmit caracte­rele la descendență și s-a reușit să se înlăture amalgamul de ani­male de toate rasele, în favoarea unei rase cu înalte calități pro­ductive. Producția de lapte depinde de factorii de mediu, de fondul ge­netic și de selecția făcută în acest sens. Noile cercetări demonstrea­ză necesitatea luării în atenție a problemei în sporirea valorificării furajelor producției de lapte. Pentru combaterea suptului dău­nător la viței și vaci s-a adoptat folosirea grătarelor cu bare mo­bile. Dr. Emilian Brezeanu: — Cu­noaștem aspectele cercetării în zootehnie la S.E.A. Livada. Tre­buie să recunoaștem însă că nici unul din rezultatele ce ar putea fi aplicate în cooperative nu s-au aplicat. Consider insuficientă activita­tea depusă de cercetătorii stațiu­nii pe linia valorificării rezultate­lor acestor fructuoase cercetări. Am făcut prea puțin în această privință și noi, consiliul agricol. Dr. Gheorghe Paul: — Prin pre­zența stațiunii în raionul nostru am putea cercetărilor beneficia de aportul întreprinse aici în mod direct. Dacă în multe unități agricole baza materială pusă la dispoziția sectorului zootehnic nu corespunde celei pentru cerce­tare, nu citeva din ele acesta există aproape la nivelul cerut. Fără a merge prea departe de stațiune, la cooperativele agricole din Orașu Nou și Livada, cel pu­țin, în perioada de pășunat și chiar în cea de stabulație, inter­venția cercetărilor ar avea un ma­re efect. Dar, cel puțin, pînă în prezent consider foarte limitată zona de aplicare a cercetării înt­treprinse în stațiune. Dr. Leontin Stejerean.­­ Pro­ducțiile obținute de sectorul zoo­tehnic al cooperativei din Ardu­­sat dovedesc existența permanen­tă a unei atenții deosebite din partea conducerii cooperativei pentru dezvoltarea creșterii ani­malelor. Nu putem afirma că sin­gure rezultatele cercetării de la Livada ar putea contribui la în­registrarea unui salt al producti­vității, însă sîntem convinși că printr-o conlucrare între noi, ni­velul productiv ar fi mult mai ridicat. Folosim la nevoie cercetă­rile stațiunilor experimentale ca­re au la bază efective de Bălțată românească. Cel puțin la noi nu există Bru­nă de Maramureș și rezultatele cercetării efectuate la nivelul acestei rase în stațiune nu ne pot folosi la nimic. Nota redacției: Cercetarea, așa cum a fost prezentată ea, se face simțită doar la nivelul stațiunii și nicidecum în cooperativele a­­gricole. Acestea din urmă sunt vitregite de unele rezultate apli­cabile. Cu toată larghețea și va­rietatea temelor abordate în cer­cetare la S.E.A. Livada, nivelul productiv obținut de unitățile agricole cu bază puternică de plecare este încă departe de a confirma posibilitățile existente. Sîntem convinși că cele 10 coope­rative agricole din Cărei, precum și cooperativele din alte raioane, care au obținut în 7 luni peste 1.700 litri lapte pe cap de vacă furajată, ar primi cu bucurie „noul“ în sporirea producției. Dar ce folos, căci in afară de punc­tul de sprijin existent în regiune la Foeni, și acesta numai pentru ovine, alte puncte nu există. Este păcat că sfera preocupărilor, atît de interesante, sînt „îngrădite“ în incinta stațiunii. Rolul stațiunii este de a patrona științific și a influența producția zootehnică din unitățile cooperatiste. Considerăm că revirimentul în activitatea de cercetare a stațiunii trebuie să se producă în cel mai scurt timp pentru a asigura efi­ciența economică a cercetării științifice în zootehnia regiu­nii noastre. Luni 18 septembrie 1967 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05—8.00 Pro­gram muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Actualitatea agrară. 6.00 Sport.­­ 6.30 Buletin de știri. 6.35 Recomandări din program. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Su­marul ziarului „Scînteia“. 8.00 Tot înainte. 3.20 Moment poetic. 8.25 La microfon, melodia preferată. 9.00 Bu­letin de știri. 9.03 La microfon, melo­dia preferată. 9.25 Sfatul medicului. 9.30 Cîntă Ion Bogza (voce) și Radu Simion (la nai). 9.45 Simfonietta II-a de Dumitru Bughici. 10.00 Com­a­pozitorii noștri cîntă dragostea. 10.30 înregistrări de la cel de-al IV-l­ea Concurs internațional „George Enes­cu“ — 1967. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.18 Parada so­liștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntece de Vasile Vasilache și Vasile Vasilache — junior. 12.15 Bi­blioteci și bibliotecari. 12.30 La por­țile dorului — emisiune de folclor. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Recomandări din program. 13.13 Succese ale mu­zicii ușoare. 13.30 Intîlnire cu melo­dia populară și interpretul preferat. 14.00 Concert de estradă. 15.00 Bule­tin de știri. 15.05 Afiș radiofonic. 15.20 Din repertoriul interpreților de mu­zică populară. 15.40 Radio-publicita­­te. 13.50 Cintă Luminița Cosmin. 10.00 Radiojurnal. 16.15 Melodiile anotim­purilor — muzică ușoară. 16.30 Trans­misiune sportivă. 17.10 Antena tinere­tului. 17.30 Muzică corală. 17.30 Tan­­gouri. 16.00 Buletin de știri. 18.05 O­­rizont științific. 13.20 Cu tine-n gînd — muzică ușoară. 18.40 Incursiune in cotidian. 19.00 Concert de melodii ro­mânești.­ 19.30 Sport. 19.40 Varietăți muzicale. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.20 O melodie pe adresa dumnea­voastră. 20.45 Teatru radiofonic. Ci­clul „Biografii romanțate". Premieră: „Ion Cantacuzino“. Scenariu radiofo­nic de Ionel Hristea. 2145 Formația Gerhard Rommer. 22.00 ' Radiojurnal. 22.15 Metronom '67. 22.45 Moment poetic. 22.50 Sonet pentru dragostea noastră — muzică ușoară. 24.00 Bule­tin de știri. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 BUletin meteorutier, 2.02 Melodiile nopții. 2.55—3.00 Buletin de știri. Marți 15 septembrie 1967 PROGRAMUL I 3.00 Buletin de știri. 5.05 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnasti­că 5.30 Buletin de știri. 5.35 Actuali­tatea agrară, 6.00 Radiojurnal. 6.20 Radio-publicitate. 6.30 Buletin de știri. 6.35 Recomandări din program. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Sumarul pre­sei. 8.00 Tot înainte. 8.20 Moment poe­tic. 8.25 La microfogn, melodia prefe­rată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La mi­crofon, melodia preferată. 9.25 Sfatul medicului. 9.30 Muzică populară. 9.46 Suita pentru pian „Din lumea co­piilor“ de Miriam Marbé. 9.55 Radio Prichindel. 10.05 Muzică.­­10.10 Curs de limba engleză. 10.30 înregistrări de la cel de-al IV-lea Concurs Inter­național „George Enescu“ — 1967. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 11.50 Cotele apelor Dunării, 12.00 Din albumul meu, melodii de Temistocle Popa. 12.15 Pe scenele cluburilor. 12.25 Formația Horia Ropcea. 12.35 Soliști și orchestre de muzică popu­lară. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Reco­mandări din program. 1313 Succese ale muzicii ușoare. 13.30 întilnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 14.00 Melodii de Robert Flavian și Gabriela Tomescu. 14.15 Tot înain­te. 14.35 Cîntă cu mine. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Meridiane. 15.20 Melo­dii populare din diferite regiuni ale țării. 15.40 Radio-publicitate. 15.50 E primul nostru vals. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Refrene mai puțin cunoscute. 16.30 Transmisiune sportivă. 17.10 File de legendă. 17­35 Muzică­ de balet. 13.00 Buletin de­­ știri. 18.05 Tribuna 1 Radio. 18.20 Muzică ușoară cântată de Sacha Distel. 18.30 Odă limbii româ­ne. 19.00 Concert de melodii româ­nești. 19.30 Sport. 19.40 Varietăți mu­zicale. 20.00 Radiogazeta de seară. 20.30 O melodie pe adresa dumnea­voastră. 20.50 Dragi mi-s cîntecele mele — muzică populară. 21.05 Fono­teca de aur. 21.20 Melodii-magazin. 22.00 Radiojurnal. 22.15 De la muzica ușoară la jazz. 22.45 Moment poetic. 22 50 Nocturna în Re bemol major de Faure. 23.00 Visare — muzică ușoară. 24.00 Buletin de știri. 0.05 Melodiile nopții. 2.00 Buletin meteoritier. 2.02 Melodiile nopții. 2.55—3.00 Buletin de știri. Cooperative agricole de producție! Bazele de recepție cumpără orice cantitate de subproduse rezultate din condiționarea ce­realelor, la prețul 1 de: 1 leu/kg răpită sălbatică; 0,80 “ neghină; 0,80 “ măzăriche din grin. Valorificați cantități ci­ mai mari de subproduse rezultate din condiționarea cerealelor. filmTM la 17 septembrie 1967 Ssociilm pentru D.R.T.A. In fiecare dimineață, intre orele 6 și 7, din Autogara Baia Mare pornesc peste zece auto­buze. Dacă un autobuz trans­portă în medie 30 de călători, înseamnă că de la ora 5 și pină la 7 in fața casei de bilete se perindă cel puțin 300 de oa­meni. De aici rezultă că­ casie­rul de serviciu se poate ocupa aproximativ jumătate de minut cu câte un cetățean. E oare su­ficient acest timp? Cei care cu­nosc atmosfera autogărilor D.R.T.A. pot spune cu mina pe inimă că M­. Tocmai de aceea pentru evitarea aglomerației din orele matinale, numeroși băimă­­reni fac cite o plimbare cu zi înainte pe la autogara soli­­n citind bilete de călătorie. De fie­care dată răspunsul casierului este hotărit și clar: „Nu vindem bilete cu anticipație fiindcă seara se schimbă casierul!“. Și cind te gîndești că C.F.R. pu­ne in vinzare bilete cu 10 zile înainte de data călătoriei! Pen­tru cursele de avioane se pot găsi de asemenea bilete prin anticipație deși în ambele lo­curi se schimbă casierii. Dar la b.R.T.A. nu se poate. De ce nu se poate? Nor de praf „Sunt un mic nor de praf sili­­­cogen și mă aflu pe filonul V, o­­rizontul II de la mina nr. 1 a Ex­ploatării miniere Nistru. Plutesc pe galerie în nesimțire. Curentul de aer mă mai lovește de pereți, oamenii care trec ,pe aici mă in­halează, mă înghit fără milă. In condițiile în care mă aflu mă su­foc, mor după o picătură de apă. Dar cine să mi-o dea? Spuneți-mi, cine!? Pentru că mecanicii care trec pe galerie fug de mine. Stau mai mult la suprafață. E drept, au scornit ei niște pulverizatoare de apă. Au vrut să facă niște per­dele de ceață... Au și instalat cî­­teva pulverizatoare. Dar se plînd­ că n-au ventile; cind au ventile spun că n-au furtunuri; cind au și de astea invocă lipsa fitinguri­­lor... Eu stau pe galerie și cu­ aș dori o perdea de ceață! Eu nu sunt în stare să mă îngrijesc de apă, ar putea însă s-o facă Francisc Nagy, șeful sectorului mecanic de la mină, conducerea tehnică a mi­nei și toți, acei care, răspund la; existența mea pe galerie".­­jj Uzina mecanică de mașini și utilaj minier din Baia Mare strada Baia Sprie nr. 170 vinde din stoc supranormativ pe bază de comandă întreprinderilor și unităților sectorului socialist următoarele materiale: — diferite oțeluri-carbon, lat și pătrat; — diferite oțeluri aliate pentru scule; — diferite laminate din cupru și alamă; — sîrmă de bobinat cu izolație de email și bumbac; — diferite metale dure de compoziție superioară; — diferite pietre pentru polizor; — diferite someringuri. Lista completă se poate consulta la serviciul aprovizionare, te­lefon 2590 sau 2412. I.M.T.F. Baia Mare strada Baia Sprie nr. 159, telefon 2521—2522—2523, execută pe bază de comandă fermă următoarele lucrări de reparații auto: — asezări bloc motor SR—101, SR-211; — rectificări de arbore cu came; — lucrări de strungărie; — numere de circulație auto; — lucrări de tapiserie și vopsitorie­ — vulcanizări anvelope auto. întreprinderea de explorări miniere Baia Mare vinde din stoc disponibil următoarele materiale: — RULMENȚI DE DIFERITE DIMENSIUNI; — CURELE TRAPEZOID­ALE DE DIFERITE MĂRIMI; — PIESE AUTO PENTRU TOATE MĂRCILE, PRODUCȚIE IN­TERNĂ* — PIETRE­ PENTRU POLIZOR DE DIFERITE MĂRIMI. Lista completă se găsește la serviciul aprovizionare din strada Victoriei nr. 146 Baia Mare, telefon 2790. * <

Next