Pentru Socialism, octombrie 1967 (Anul 17, nr. 4257-4282)

1967-10-19 / nr. 4272

Documentele Plenarei c.c. ai p.c.B. UN VAST PROGRAM PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ORÎNDUIRII NOASTRE SOCIALISTE La baza retribuției — calitatea muncii Exploatarea minieră Baia Sprie. Minerii și preparatorii de aici au primit cu viu interes toate documentele Plenarei C.C. al din 5—6 octombrie 1967. Oamenii continuă să discute multe P.C.R. pro­bleme legate de activitatea lor, de năzuințele care-i animă. Stăm de vorbă cu tovarășa inginer GALINA LUNGU, șeful ser­viciului de planificare al exploatării. Tema discuției: aspecte con­crete actuale și de perspectivă pe care le ridică Hotărîrea cu pri­vire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salarii­lor, legat de activitatea economică a Exploatării miniere Baia Sprie. — Ați studiat această Hotărire? Care considerați că este elementul determinant al ei? — Sincer să vorbesc, am stu­diat toate documentele Plenarei C.C. al P.C.R. și sunt ferm convin­să că fiecare idee exprimă o necesitate obiectivă pen­tru mersul înainte al econo­miei noastre. Este, văr, timpul să existe un intr­ade­raport mai strîns între calitatea muncii și retribuție. Măsurile cuprinse în Hotărire așază acest raport pe baze științifice. Lucrul este va­labil și pentru munca Noi ne-am îndeplinit și noastră, planul pe 9 luni la minereu depășit tras, la metale în echivalent. ex­In același timp însă mai avem circa 40—50 la sută din echipele în a­­cord care nu-și realizează ritmic sarcinile de plan, dau uneori mi­nereu cu conținut metalic scăzut, înseamnă că în activitatea noastră intervine încă predominant ele­mentul cantitativ, în detrimentul celui calitativ în general. Potrivit prevederilor Hotărîrii, sistemul de salarizare trebuie să îmbine unitar interesele personale cu cele ale colectivului, să fie o pîrghie importantă în îmbunătăți­rea eficienței întregii activități e­­conomice. — Cum vedeți aplicarea măsu­rilor preconizate in Hotărire la condițiile concrete ale Exploatării miniere Baia Sprie? — Răspunsul la această între­bare comportă un studiu științi­fic aprofundat. In cadrul acțiunii generale de organizare științifică a producției și a muncii, în ex­ploatarea noastră s-au aplicat mă­suri concrete pentru folosirea in­tegrală a timpului de producție, pentru o mai bună deservire și aprovizionare tehnico-materială a tuturor echipelor de mineri. Pe baza creării condițiilor mai bune de lucru, s-au îmbunătățit și nor­mele de producție în medie cu 5—7 la sută. Rezultatele dovedesc că în ultimele luni la abataje pes­te 92—95 la sută din brigăzi și echipe își îndeplinesc și depășesc normele de lucru. Avem acum o situație economică bună. Pe ex­ploatare, în 9 luni am obținut e­­conomii la prețul de cost de pes- Interviu consemnat de GH. DUMITRESCU­ (Continuare in pag. a 3-a) Un imperativ al zilelor noastre Am luat la cunoș­tință și am studiat cu multă atenție proiec­tul Principiilor de bază, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie, cu privire la îmbună­tățirea organizării ad­­minist­rativ-teritoriale a României și siste­matizarea localităților rurale. Țin să-mi ex­prim adeziunea la a­­ceste măsuri, care reflectă politica știin­țifică a partidului nostru, aplicată la condițiile specifice țării concrete, noas­tre, caracterul realist și creator al acestei politici. Noile măsuri preconizate, supuse dezbaterii publice, co­respund pe deplin sarcinilor actuale ale desăvirșirii construc­ției socialiste. Consider că noile forme de organizare administrativă a țării sunt cele mai punzătoare. Prin cores­îm­părțirea României in comune, orașe și ju­dețe se vor elimina unele verigi interme­diare, unele paralelis­me care scumpeau și îngreunau munca. Sistemul organelor lo­cale ale administra­ției de stat va deveni mai eficient, se va caracteriza prin ope­rativitate, va putea să soluționeze in con­diții mai bune sarci­nile și atribuțiile spo­rite ce-i revin. Pe de altă parte, a­­ceastă împărțire co­respunde și tradițiilor existente, care se îm­bină armonios cu ex­periența dobindită pi­­nă acum de sfaturile populare și comitetele lor executive,­ cu ten­dințele moderne pe plan mondial. T­radi­­țiile despre care vor­bim îmbracă un con­tinut nou, bogat in semnificații, pe mă­sura zilelor noastre. Actualmente există formate cadre, com­­petern­­e și cu repe­­riență in administra­ție, care să îndepli­nească atribuțiile con­siliilor județene, oră­șenești și comunale, asigurând întocmai a aplicarea politicii partidului, pentru dez­voltarea economică, social-culturală și militar-gospodărească. e- Prin aplicarea noilor măsuri, organele lo­cale ale administrației vor soluționa mai bi­ne diferitele proble­me de care răspund. Aparatul administra­tiv va putea astfel să fie redus și rațio­nalizat. Studiind textul pro­iectului mi-am dat seama că pentru pri­ma dată în patria noastră organizarea aparatului administra­ției locale de stat se face in mod științi­fic. Se are in vedere, totodată, sistematiza­rea localităților rura­le, prin constituirea unor comune cu populație intre 4.500— o 5.000 de locuitori, fi­nind seama de condi­țiile geografice, de tradiții și alți factori economici ,și di in raionul sociali. nostru unele sate se află ri­sipite, cu oameni pu­țini. Pe baza consti­tuirii unor comune puternice, dotate cu o rețea corespunzătoare de instituții social­­culturale, de deservi­re și de prestări de servicii, se creează condiții pentru apro­pierea treptată a vie-LAURENȚIU STURZA secretar al Comitetu­lui executiv al Sfatu­lui popular raional Sighet (Continuare în pag. a 3-a) Spre rentabilizarea stațiunilor de mașini și tractoare Documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R. scot în evidență faptul că pe măsura dezvoltării forțelor de producție în agricul­tură, a diversificării mecanizării lucrărilor, activitatea stațiunilor de mașini și tractoare devine tot mai complexă, rolul lor în pro­ducția agricolă crescînd într-o ma­ră măsură. Elucidind i-se problemele pri­vind trecerea stațiunilor de ma­șini și tractoare de la prinicipiul finanțării de la buget la princi­piul gestiunii economice proprii, avem datoria ca încă pînă la sfir­­șitul anului să creăm necesare care să permită condițiile intre­­prnderilor pentru mecanizarea a­griculturii să-și­ desfășoare in con­diții optime tirul principiului activitatea in ca­stabilit, lărgin­­du-se posibilitățile lor de a fo­losi mai eficient prighiile econo­mice de care dispun, incit­­actorii care generează cheltuielile economicoase să fie complet ne­­li­chidați. In Directive se arată că deși stațiunile de mașini și tractoare au obținut rezultate însemnate, exe­­cutînd un volum sporit de lucrări la termen și de bună calitate, ri­­dicînd productivitatea ogoarelor, totuși cheltuielile făcute pentru efectuarea lucrărilor agricole nu­ sînt acoperite prin veniturile rea­lizate. In regiunea noastră factorii prin­cipali care au influențat negativ activitatea stațiunilor de mașini și tractoare constau in nefolosirea rațională a utilajelor, in existenta unui sortiment de lucrări redus și a personalului neproductiv peste nevoile producției. Astfel, pe baza unui studiu e­­fectuat, a rezultat că in ultimii pa­tru ani, in timp ce volumul de lu­crări realizate in medie de un trac­tor a scăzut de la 642 ha a. n., In anul 1963, la 474 ha a. n. în a-Ing. NICOLAE GEORGESCU șeful serviciului S.M.T. din cadrul Consiliului agricol regional (Continuare în pag. a 3-a) Anul XVII Nr. 4272 Joi 19 octombrie 1967 4 pagini — 25 bani Primirea de către președintele Consiliului de Stat, Chiv­u Stoica, a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Repu­blicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Con­stanța Crăciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-ad­­ju­nct al ministrului afacerilor ex­terne, Mihai Marin, adjunct ministrului afacerilor externe, Am­ab­­el Ardeleanu, ambasadorul Ro­mâniei la New Delhi. Premierul indian a fost însoțit de Rajeshwar Dayal, secretar pen­tru probleme externe în Ministe­rul Afacerilor Externe, P. N. Hak­sar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la București. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia și primul ministru al Re­publicii India a avut loc o con­vorbire cordială. (Agerpres) Dejun oferit în onoarea oaspetelui indian Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, și soția au oferit miercuri în saloanele Consiliului de Stat un dejun în onoarea pri­mului ministru al Republicii In­dia, Indira Gandhi. Au luat parte Constanța Cră­ciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secre­tarul Consiliului de Stat, Ion Cos­­ma, Athanase Joja și Ludovic Ta­kács, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Constantin Scarlat, ministrul in­dustriei chimice, George Maco­vescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, ad­junct al ministrului comerțului exterior, Aurel Ardeleanu, amba­sadorul României la New Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pen­tru probleme externe în Ministe­rul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului mi­nistru, Amunk Singh Mehta, am­basadorul Republicii India la Bu­curești, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, șeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Se­cretariatului primului ministru, membri ai ambasadei Indiei la București. In cursul dejunului, care s-a­­ desfășurat într-o atmosferă cordi­ală, președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, și primul mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi, au rostit toasturi. Banchet oferit de Indira Gandhi Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, a oferit miercuri seara un banchet în sa­loanele Casei Centrale a Arma­tei în onoarea președintelui Con­siliului de Miniștri­­ al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Mihai Marinescu, ministrul in­dustriei construcțiilor de ma­șini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construc­țiilor pentru industria chimică și rafinării, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, reprezentanți ai conducerii unor ministere și alte instituții centra­le, oameni de știință și cultură, generali și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pen­tru probleme externe în Ministe­rul Afacerilor Externe, P...N. Hak­­sar, secretar al primului minis­tru, Amunk Singh Mehta, sadorul Indiei la București, amba­S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Minis­terul Afacerilor Externe, S. Bi­kram Shah, șeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Se­cretariatului primului ministru, și alte persoane oficiale care în­soțesc pe premierul indian în vi­zita în țara noastră. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice e­­creditați la București. In timpul banchetului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, Indira Gandhi și Ion Gheor­ghe Maurer au rostit toasturi. (Agerpres) Sistematizarea rețelei stradale Prin începerea asfal­tărilor, lucrările de îmbunătățire a acce­sului spre podul Uni­rii și devierea străzii Victoriei din Baia Mare au intrat într-o­­ază avansată. Accesul spre podul Unirii se îmbunătățește prin crearea sensului gira­toriu în spațiul cuprins între Institutul peda­gogic și rîul Săsar. Devierea străzii Vic­toriei pe o lungime de 156 metri îmbunătățirea determină circu­lației pe această prin­­cipală arteră. Cu a­­ceastă ocazie se asfal­tează aici o suprafață de 22.400 m.p. străzi și trotuare iar pe 900 m.p. se amenajează trotuare din dale de beton. Paralel cu a­­ceste lucrări, pe malu­rile rîului Săsar, de-a lungul a 400 m. liniari, sunt în curs de instalare parapeți din prefabricate. Va­loarea lucrărilor ce se efectuează la această sistematizare a rețelei stradale depășește su­ma de 2,5 milioane lei. Bilanțul apicultorilor In aceste zile de toamnă, api­cultorii din Maramureș lucrează intens la amenajarea familiilor de albine pentru iernat. Și in acest an albinele și-au dovedit prover­biala hărnicie. Colindind și dealuri, vizitind florile cimpii celor trei anotimpuri ele au înmagazi­nat în faguri însemnate cantități de miere. Unitățile Asociației crescătorilor de albine au achi­ziționat până in prezent 110 tone miere, o altă cantitate importantă rămânind pentru alimentația de iarnă a albinelor. Constructorii din orașul Satu Mare au terminat lucrările la un nou bloc cu 80 de­ apartamente proprietate personală. Două blo­curi cu clte 48 de apartamente fiecare au fost predate cumpără­torilor și în orașul Baia Mare, iar la Sighetul Marmației, 40 de lo­cuințe proprietate personală se află în stadiu de finisare. Cu a­­cestea, numărul locuințelor prietate personală ridicate în pro­cest an de constructorii maramu­­­­reșeni se ridică la 320. Conferințe despre Eminescu Recent, la liceele din Satu Mare, profesorul universitar Dan Stintinescu din București a prezentat expuneri despre muzicalitatea poeziei eminesciene. In fața unui numeros auditoriu, compus din elevi și profesori, vorbitorul a subliniat monumentalitatea operei lui Eminescu. SPECTACOLE DE BALET Luni, mărfi și miercuri, orchestra a simfonică sătmăreană oferit publicului meloman din orașele Baia Mare și Satu Mare o plăcută sur­priză. La nici o săp­­tămână după deschi­derea noii muzicale, in stagiuni colabo­rare cu Opera de stat din Cluj, orchestra a susținut mai multe reprezentații cu spec­tacolul de balet „Gi­selle“ de Adolphe A­­dam. Printre principa­lii realizatori ai spec­tacolului se numără Anatol Chisadji, ar­tist emerit — condu­cerea muzicală, Ga­briela Taub Darvas — regia și adaptarea coregrafică, Mihai Ne­meș — scenografia. Locuințe proprietate personală PE TALERUL CINSTEI MASURI EDUCATIVE Cinstea, corectitudinea, principialitatea sunt trăsături proprii omului înaintat. Astăzi, atribuim aceste însușiri tutu­ror celor avantați în făurirea vieții noi și hotărîți, în ace­lași timp, să înlăture din conștiință orice reminiscență a ati­tudinii burgheze de căpătuire pe cale necinstită, de nedrep­tate, de trecere sub tăcere a abaterilor și poziție de îngăduin­ță față de cei ce se săvîrșesc. In contextul măsurilor de educare a oamenilor în spiri­tul cinstei, corectitudinii și principialității, de combatere a unor rămășițe ale vechii morale, se înscriu și cele menite a forma și a dezvolta atitudinea de grijă pentru apărarea și sporirea avutului obștesc. — Societatea noastră socialistă — ne relatează tovarășul Mihai Sas, secretar al Comitetului ra­ional de partid Satu Mare — a realizat o unitate deplină între interesele personale și cele co­lective, unitate ce stă la baza noii atitudini față de muncă și a grijii față de avuția obștească. Se mai ivesc însă cazuri cînd unii cetățeni nu acordă atenție cu­venită apărării și dezvoltării avu­tului obștesc. In unitățile agricole aceasta se manifestă îndeosebi prin lipsă de grijă față­ de buna gospodărire a fondului funciar, a furajelor, îngrășămintelor, fon­durilor bănești, prin neparticipa­­re la muncă, sustrageri din avu­tul obștesc etc. Deși substanțial reduse față de alți ani, pagubele aduse averii cooperatiste se ri­dică în raionul Satu Mare la pes­te 200.000 lei în acest an, „re­cordul" fiind deținut de coope­rativele agricole de producție din Porumbești, Bereu, Dorolt, Viile Satu Mare, Homorodu de Jos. Furturi din avutul obștesc au a­­vut loc și la fermele agricole din Dorolț, Odoreu, Vetiș și din alte unități. Din păcate au fost ca­zuri cînd chiar unii membri de partid, cum ar fi Teodor Savu de la Odoreu, Zolcsak Nicolae și Apiak Vasile de la C.A.P. Do­rolt, Gheorghe Frunzaru de la cooperativa agricolă din Me­­dieșu Aurit, Ioan Pop de la fer­ma Vetiș și alții, s-au dedat astfel de fapte, ceea ce a deter­m­­minat pe ceilalți comuniști din organizațiile de bază respective să propună aspre măsuri de sanc­ționare a acestora. Faptul că asemenea cazuri, au­ fost puține și că în general din partea cooperatorilor și­ a lucră­torilor de la ferme se vădește o creștere a grijii față de avutul obștesc se datorește unui șir de­­ măsuri educative desfășurate a­­tît în organizațiile de bază, cit și în rândurile tuturor lucrătorilor ogoarelor. Aș aminti printre a­­ceste acțiuni educative expune­rile făcute în organizațiile­­ de bază de către lectorii și activiștii comitetului raional de partid, pe teme cum ar fi: „Profilul moral al comunistului“, „Cinstea" etc. In organizațiile de partid de­­ la Dorolț, Bereu, Lazuri, ©doreu și altele, unde s-au petrecut ca­zuri de sustrageri din avutul obștesc, au avut loc expuneri pe tema păstrării și dezvoltării pro­­prietății cooperatiste, arătîndu-se că creșterea averii obștești duce în ultima instanța la sporirea ve­niturilor cooperatorilor, la îm­bunătățirea nivelului lor de trai. O eficacitate deosebită în com­baterea lipsei de grijă față de avutul obștesc a avut-o acțiunea pe care noi am denumit-o „Fa­­tă-n fată". In urma consultării conducerii cooperativei agrico­le, se aleg cîțiva dintre coopera­­torii fruntași, care, prin întreaga lor activitate, dovedesc grijă pentru dezvoltarea averii obștești. Ei vorbesc celor prezenți despre străduințele și munca lor. Fa­­tă-n fată cu ei stau cîțiva coope­ratori ca­re n-au manifestat des­tulă grijă pentru creșterea ave­rii cooperativei sau au adus pre­judicii acesteia. La Porumbești și Medieșu Aurit asemenea fruntări" au fost organizate „con­in­tre lucrătorii din zootehnie, par- Anchetă realizată de M. FILIMON (Continuare In pag. a 3-a) Imagine din Ce­­hu Silvaniei. Foto: A. Șuth, 0 In satele regiunii se des­fășoară Adunările popu­lare de votare a contri­buției voluntare bănești și în muncă 0 .'știri sportive ggj Premieră la Teatrul de stat din Baia Mare: „Pro­cesul Horia" 0 Sfatul medicului. Acci­dentele și intoxicațiile la copii 0 O nouă etapă importantă in cercetarea planetelor sistemului solar . Amănunte in legătură cu moartea comandantului Ernesto Che Guevara 1

Next