Pentru Socialism, februarie 1968 (Anul 18, nr. 4361-4385)

1968-02-14 / nr. 4372

1 In secția de pasteurizare a Fabricii de produse lactate din Satu Mare. §m Activitatea colectivă - imperativul muncii consiliului de conducere H iHBBBiBaWH (Urmare din pag. 1) tentie de către tovarășii din con­siliul de conducere, comisia a re­partizat cele mai bune finețe gîș­­telor cooperatorilor, iar animale­lor cooperativei li s-a repartizat o pășune de slabă valoare și foarte departe de ferme. Efectul acestui procedeu s-a răsfrînt vă­dit asupra producției de lapte. In loc să obținem cel puțin 2.800 hl lapte de vacă, în cursul anului tre­cut am avut abia 2.425 hl, iar diferența în minus la livrările de bovine îngrășate a fost de 60 de animale. Tot în primăvară s-au stabilit sortimentele și chiar soiurile de legume ce vor fi cultivate pe ce­le 15 hectare. Nimeni însă din consiliul de conducere nu a con­trolat dacă se plantează legumele stabilite. Și în locul lor, pe mai bine de un hectar de teren arabil, grădinarul a însămînțat porumb masă verde pentru vitele sale. Cooperatorii s-au referit și la sprijinul pe care-l acordă cadrele tehnice. Ei au remarcat tendința lor de a se complace în atmosfe­ra de delăsare a celorlalți mem­bri din conducerea cooperativei.­­ Lipsa specialistului la exe­cutarea lucrărilor de pregătire a terenului,­ a spus cooperatorul Ștefan Horvath, a făcut ca meca­nizatorii să are terenul o dată în­­tr-un sens și altă dată în alt sens, fără să se țină cont că o asemenea lucrare favo­rizează băltirea apei și diminuarea producției. Insuficient s-au ocu­­ipat specialiștii și de fertilizarea terenului. Avem în ferme bălegar de doi ani de zile. Nimeni nu-i duce însă pe cîmp și ne mirăm de ce nu avem producție. — Se critică în darea de sea­mă faptul că mulți cooperatori n-au respectat densitatea optimă a plantelor la hectar, sărind pes­te limita admisă. Considerăm ca­mn neajuns această practică, spu­nea cooperatoarea Elena Alb, dar nu avem în vedere că nici bri­­gaderii și nici specialiștii n-au combătut la momentul potrivit a­­cest lucru. Și iată că nu întâm­plător am obținut cu 200 kg mai puțină floarea-soarelui, cu 450 kg mai puțin porumb, cu 800 kg mai puțini cartofi și cu 4.400 kg mai puțină sfeclă de zahăr la hecta­rul cultivat, față de cît ne-am planificat, atîta timp cit pe ma­joritatea solelor ocupate cu aces­ta culturi nu s-a aplicat decit o singură prașilă manuală. — Tot o lipsă a specialiștilor și a consiliului de conducere, spu­nea Gheorghe Szabó, este și fap­tul că terenurile nu s-au împăr­țit pe brigăzi, că hotărîrea adună­rii generale din anul trecut de a se acorda retribuție suplimentară la toate culturile a fost pur simplu nesocotită. Nu-și dă sea­și ma­iare conducerea cooperativei noastre că neglijînd retribuția suplimentară neglijează un factor de seamă care influențează mobi­lizarea cooperatorilor la lucru? Neajunsurile semnalate în con­ducerea muncii de zi cu zi, sau lipsa stăpînului, cum remarca Mi­hai Boer, au fost în permanență însoțite de carențe ale conduce­rii evidentei contabile. Numai așa se explică cum fostul casier Va­­sile Petraș a folosit în scopuri personale din cas­ieria cooperativei suma de 1.400 lei, cum Alexan­dru Mere, fost brigadier zooteh­nic, pînă la sesizarea comisiei de revizie, a ținut neînregistrați 16 stupi sistematici, 3 purcei și un mînz și a favorizat dispariția a 92 păsări adulte și a­ 35 pui. In concepția unor membri ai consi­liului de conducere par lucruri mărunte, însă în totalitatea lor, atîrnă greu în balanța veniturilor cooperativei. Discuțiile purtate de către mulți alți membri cooperatori au de­pășit sfera deficiențelor generate de lipsa unității de acțiune membrilor consiliului de conduce­a­re și a specialiștilor, abordând, cum e și firesc, și aspecte cu tangență la planul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice și la indicatorii planului de producție pe anul 1968. — Trebuie să obținem mai mul­te produse și mai multe venituri bănești, sublinia cooperatorul Du­mitru Savu. Avem suficiente po­sibilități în acest sens, însă tre­buie valorificate. Planul de pro­ducție întocmit fără o consultare largă a cooperatorilor cuprinde producții mai mici sau abia la ni­velul celor obținute in anul tre­cut. Producția de lapte pe cap de vacă furajată, de exemplu, a fost stabilită cu 200 litri mai mică ca anul trecut. Noi, cooperatorii, o considerăm mică atîta timp cît nu se iau în considerare adevăratele posibilități de furajare. Ne-am o­­bișnuit să planificăm producții mici în loc să îndreptăm unele lipsuri ale noastre. ★ Adunarea generală a membrilor cooperatori din Tășnad a dezbătut în mod critic și autocritic o parte din neajunsurile bune cu implicații negative asupra bunului mers al treburilor în cooperativă. Ea a hotă­­rit să analizeze periodic felul cum muncește consi­­liul de conducere, președin­tele și cadrele de specialiști pentru a curma la timp ne­ajunsurile din activitatea a­­cestora. Atîta timp cît re­zervele interne de sporire a producțiilor rămîn nevalori­ficate, adunarea generală nu poate rămîne pasivă. Promovarea muncii colective, principiului repartiza­rea judicioasă a sarcinilor între membrii consiliului de conducere, întărirea exigen­ței și disciplinei în muncă, operativitatea și inițiativa în rezolvarea problemelor ce se ivesc pe parcursul muncii devin imperative de bază ale activității fiecărei conduceri de cooperativă agricolă. Joi 15 februarie 1968 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri, 5.05 Pro­gram muzical de dimineață, 5.15 Gimnastică, 5.25 Program muzical de dimineață, 5.30 Buletin de știri, 5.35 Program muzical de diminea­ță, 5.50 Jurnal agrar. 6.00—8.25 Muzică și actualități- 8-25 Mo­ment poetic. 8.30 La microfon, me­lodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.05 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Piese folclorice de virtuozi­tate. 10.10 Curs de limba germa­nă. 10.30­­,Rapsodia română" de Stan Golestan. 10.45 Piese corale de Liviu Rusu. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Din discurile lui Traian Gro­­zăvescu. 11.30 Mi-ești dragă — muzică ușoară. 11.45 Sfatul medi­cului. 11.50 Cotele apelor vii. 12.00 Soliști și orchestre Dună­de muzică populară. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Notați-vă din pro­gramele noastre. 12.22 Succese a­­le muzicii ușoare. 12.45 Radiojur­nal. 12.55 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Parada soliștilor și a or­chestrelor de muzică ușoară. 14.15 Tot înainte. 14.35 Radio-publici­­tate. 14.50 Orchestra Sergiu Ma­lagamba. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Ciută la taragot Vasile Pe­­trică. 15.15 Cărți care vă așteap­tă. 15.25 Selecțiuni din opereta „Silvia" de Kalman. 15.40 Cântece de Richard Bartzer. 16.00 Radio­jurnal. 16.15 Pagini corale alese. 16.30 Răspunderi sporite, decizii competente. 16.50 Luminile ram­pei. Din spectacolele Teatrului de stat de operetă. 17.15 Antena ti­neretului, 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cronica economică. 18.15 Caleidoscop muzical. 18.30 Iti­nerar 1968. 18.50 Miniaturi instru­mentale. 19.00 Radiogazeta de sea­ră. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 știri. 20.05 Radiomagazin Buletin de sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.35 Teatru radiofonic serial: „Cosma" de Panait Istrati. Seria a IV-a: „Intortochierile vieții", poziție de muzică ușoară. 21.00 Ex­22.00 Radiojurnal. 22.20 La microfon. Mireilie Mathieu. 22.30 Moment poetic. Poeți din Republica Demo­crată Germană. 22.35 Compozi­tori despre propriile creații. 22.50 Intîlnire cu jazz-ul. 23.20 Muzică de dans. 24.00 Buletin de știri. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. — Bu­letine de știri și meteo-rutiere la orele 1.00, 2.00, 3.00 și 4.00. TELEVIZIUNE Miercuri 14 februarie 1068 9,15—12,30 Jocurile Olimpice de iarnă. Schi fond ștafetă 4x10 km — bărbați. Patinaj viteză 500 m — bărbați. 17,30 Curs de limba engleză (secția a 3-a). 17,58 Su­marul zilei. 18,00 Telecronica economică. Cazul celor 1.200, 18,30 Pentru copii. Ala­bala: Că­lătorie muzicală. 19,00 Studioul pionierilor. Răsplata îndemînă­­rii. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20,00 Album liric: Ion Minulescu, 20,15 Transfoca­­tor. 20,45 Telecinemateca: „Iu­birea lor". Film artistic, cu Bette Davis Și Charles Boyer. 23,10 Jocurile Olimpice de iarnă. Pa­tinaj artistic: proba de figuri libere-perechi: 24,00 Telejurnalul de noapte. JL PENTRU SOCIALISM Si La Casa raională de cul­tură din Vișeu de Sus este pro­gramată pentru ora 19 o seară literară pe tema „Răscoala din 1907 oglindită în literatura română". Si Cu începere de la ora 18 ■ se poate audia în sala de con­ferințe a Casei de cultură a sin­dicatelor din Baia Mare expu­nerea „Dimitrie Cantemir — dom­nitor și savant".­­ Secția de păpuși a Teatru­lui de stat din Baia Mare pre­zintă la­ sediu (ora II) piesa „Isprăvile Motanului desculț". CINEMATOGRAFE BAIA MARE - Dacia: Un na­bab maghiar: Minerul: Agonie și extazi Popular: Un idiot la Paris,­ Flacăra: Recompensa:­ 1 Mai: Spionul: SATU MARE — Victoria: Un bărbat și o femeie; Popular: Al 7-lea continent: SIGHETUL MARMAȚIEI: Sind­bad, marinarul: CĂREI — Popu­lar: Un taxi pentru Tobruk, 23 August: Călătorie fantastică: VIȘEU DE SUS: Evadare în tă­cere,­ NEGREȘTI: 12 scaune; BAIA SPRIE: Lady Macbeth în Siberia; ȘOMCUTA MARE: Cumbite; CEHU SILVANIEI: Povestea prostiei mele,­ TG. LĂPUȘ: Peretele vrăjitoarelor; BORȘA: Mamă ciudată; CAVNIC : Minerul: Fantoma din Moris­­ville; TÂȘNAD: Denunțătorul; SEM­I: Surcouf, tigrul celor 7 mări,­ HALMEU: Succes, Charlie; SANISLAU: Cerul și iadul. CÂMPULUNG LA TISA: Compar­timentul ucigașilor. * i * i Dacă le găsiți... Rîndurile de mai jos sînt adre­sate țăranilor cooperatori din ra­za comunei Tășnad, raionul Că­rei: „Dacă găsiți pe cîmp sau aiurea niște tîrnăcoape, sape, to­poare și alte unelte să nu le luați drept obiecte cosmice. Ele au fost pierdute de echipa de coopera­tori a brigăzii din Blaja, care a lucrat deunăzi la demolarea unei clădiri din apropierea viilor. Mem­brii cooperativei, printre care Au­gustin Joh­an, Gheorghe Ciolăn­­can, Vasile Sebești, Ion Lazăr și alții, au lucrat o vreme la demo­larea clădirii, dar între timp s-au retras în pivnița cooperativei printre butoaiele cu vin. Cu­ au stat acolo, ce fel de vin au băut, pe unde au ajuns acasă în noap­tea aceea nu se știe. Un lucru e cert: tîrnăcoapele pierdute sunt ale lor. De aceea anunțăm: dacă le găsiți, dați-ne de știre! Păgu­bașii oferă bună recompensă. Socotiți și dv. Printr-o adresă cu nr. 4.756 din 27 I a. cu care poartă antetul D.R.T.A. Maramureș, expediată întreprinderii comunale din Baia Mare, se solicită reținerea din salariul lui Ștefan Poliz a sumei de 3,50 lei drept despăgubiri ci­vile ale respectivului față de D.R.T.A. Adresa a fost redactată în ciornă, dactilografiată, sem­nată de directorul direcției și șe­ful inspecției regionale, ștampila­tă, înregistrată și expediată reco­mandat după ce pe plic s-a lipit un timbru de 1,35 lei. Conducerea întreprinderii co­munale a studiat adresa și ajuns la concluzia că șoferul res­a­pectiv nu a comis abaterea ce i se imputa. In continuare a fost redactat un răspuns care după aceea a fost dactilografiat, sem­nat, ștampilat și expediat reco­mandat D.R.T.A. Socotiți și dr. cîtă bătaie de cap au dat cei 3,50 lei la numeroși oameni în afară de cheltuielile făcute cu efectele poștale (2,70 lei). Se pare că unora le place in special să... complice lucrurile. Seratiștii la jumătatea anului școlar (Urmare din pag. 1) să cerem sprijinul Comitetului orășenesc de partid, care a al­cătuit o brigadă cu scopul de a cerceta și înlătura camere pen­tru care unele întreprinderi n-au creat condiții — deși a­­ceasta nu afecta procesul de producție — elevilor de a frec­ventă cursurile". E drept că completarea stu­diilor prin cursurile serale e o problemă personală a elevului (și mulți seraliști uită acest lu­cru), dar după ce in întreprin­dere i s-au creat totuși condi­ții, în foarte mică măsură se interesează cineva dacă tinerii merg la școală ori iși petrec orele pe la cinema sau in altă parte. Ea E. M. Săsar se știe doar că s-au înscris 65 de elevi la liceul seral, dar care sunt aceștia nu se măcar organizația cunoaște. Nici U.T.C. n-a manifestat mai mult interes in cunoașterea rezultatelor ia în­vățătură ale acestora. „De cind nu mai dau reco­mandări, preciza profesoara Maria Mihai. Întreprinderile nu mai tin o legătură strinsă cu școala, părinții nu dau pe la școală fiindcă copiii lor sunt maturi și astfel colectivul di­dactic, dirigintele este văduvit de aportul a doi factori impor­tanți in educarea elevilor". L-am întrebat pe lăcătușul Árpád Albert de la Combinatul chimico-metalurgic dacă seratiș­tii de aici au condiții de a frecventa cursurile, la care mi-a răspuns textual: „Absen­țele celor de la Combinat sunt neîntemeiate pentru că noi ei­vem condiții create pentru frecventa cursurile serale". Și a totuși Gherasim Pop din clasa a Xl-a D­e­căzut la 5 mate­rii. „Ceea ce e și mai grav — e de părere profesorul Doniga — este că unii elevi s-au obișnuit să aducă motivări neîntemeiate,, ba chiar false“. Cind elevul es­te reținut un interes de serviciu i se eliberează o adeverință prin care își motivează lipsa de la ore. E greu să obții astfel de dovadă scrisă, cind de­­ fapt n-ai rămas in uzină?, cerui părerea strungarului Vic­hi­tor Dragoș de la U.M.M.U.M. — Da de unde, mărturisi aces­ta. Și mie mi s-a întîmplat nu o dată-Pentru reținerea nejustificată a seratiștilor după orele de muncă in secție, unii maiștri au fost trași la răspundere chiar de către tovarășul director, ne asigura responsabilul cu dilemele de invățămînt de pro­sa E. M. Săsar,­ tovarășul Sabin Buzaș. Acest lucru scoate la i­­veală și un alt aspect, anume că dacă la nivelul întreprinde­rilor s-au creat posibilități pen­tru frecventarea cursurilor li­ceului seral, la nivelul atelie­rului, secției sau echipei apar unele asperități care pot îm­piedica aplicarea dispoziției ge­nerale. Din profesori consultarea mai multor și altor tovarăși care au tangentă cu su­biectul in discuție am reținut citeva idei nu lipsite de impor­tanță, care — consideră autorii lor — ar trebui să se aibă în vedere pe viitor: 1). O mai a­­tentă selecție cu prilejul exa­menelor de admitere ar evita fluctuațiile amintite­, 2). Manua­lele școlare pentru seraliști să fie puse in vinzare cel puțin la începutul anului școlar și nu in octombrie­, 3). Cadrele ce urmează să funcționeze la se­ral să se stabilească înaintea începerii cursurilor­, 4)­ Organi­zațiile U.T.C. să-și facă o preo­cupare mai atentă din urmări­rea frecventei și rezultatelor la învățătură nepermițind ale tinerilor elevi, utilizarea in alte scopuri a timpului destinat cursurilor. Acum, in creată, se impun urgente situația mă­suri pentru rezolvarea proble­melor privind școlarizarea se­­ratiștilor. Miercuri 14 februarie 1968 Mină Lungă Mînă Lungă, alias Gheorghe Sa­bo din Satu Mare, str. Avram Iancu nr. 4, venise pe la Baia Ma­re cu un prieten chipurile „să mai schimbe aerul". Intr-o seară se afla în magazinul alimentar nr. 8. Din cauza unei defecțiuni la re­țeaua electrică vînzătoarele de­serveau consumatorii la lumina luminărilor. Asta îi convenea de minune lui Mînă Lungă. El s-a apropiat de tejghea și într-o cli­pă de neatenție a vînzătoarei băgat mina în sertarul cu bani a de unde a înșfăcat un teanc de bancnote și p­aci ti­c drumul. Nu a ajuns însă la Satu Mare și n-a reușit să cheltuie nici un leu „Norocul” filatelistului Uneori de la bucătăria restaurantului „Pietrosul" din Baia Mare al T.A.P.L. sunt trimise chioșcurilor din întreprinderi șnițele care nu au greutatea prevăzută de rețetat. CETĂȚEANUL CONSU­MATOR: — Fără supă îmi este imposibil să-l înțep. „No­roc“ că sunt filatelist... din cei 1.435 pe care-i furase. Cei care-l căutau l-au găsit la gară și l-au dus la miliție. „Floare la ureche" ! Sub titlul „De ce s-a mi­mat Mihai Pașca“ deunăzi la rubrica relatam „Punc­tări“ unele abateri de la regulile de comerț ale ges­tionarei Clara Bob de la magazinul de legume și fructe din Copalnic-Mă­­năștur. O.R.V.L.F. Lăpuș­na confirmă printr-o scrisoare că lucrurile s-au întimplat Întocmai. „Conform reguli­lor generale din comerț, se subliniază în răspuns, ges­tionara nu avea voie să ia banii de la cumpărător da­că nu poseda mamfa in pră­vălie, adică in gestiunea sa, lucru ce nu l-a res­pectat. Conducerea oficiu­­lui a avertizat-o pe tova­rășa Clara Bob că pe viitor va fi sancționată dacă nu va ține cont de indicațiile date și dacă nu va respec­­­­ta regulile generale din comerț". Cu alte cuvinte, „floare la ureche". Ne întrebăm însă ce fo­los­ire din toată treaba asta Mihai Pașca, care a plătit pentru un butoi cu varză mai mult cu 43 lei?l. Și ne miră modul m­os“ de „sancționare“ „lnge­a vinovatei de către O.R.V.L.F. Lăpuș. Rubrică realizată de I. PE­RiUA. Desen de M. PREDA % important pentru cei interesați­ ZIARUL „PENTRU SOCIALISM" OFERĂ PO­SIBILITATEA cetățenilor DE A FACE DIFERITE ANUNȚURI PRIN COLOANELE DE MICA PUBLICITATE, CUM SÎNT: pierderi de acte, lecții și meditații, oferte de serviciu, schimbări de locuințe, închirieri, anunțuri de familie, vînzări­­cumpărări, diverse. Cei interesați se pot adresa Administrației ziarului din Baia Mare, B-dul București nr. 25, telefon­ul, 1320. întreprinderea de explorări miniere Baia Mare vinde din stoc disponibil : — piese de schimb auto „Moskvici", GAZ 51, GAZ 69, „Pobe­­da“, SR 101, SR 131-132, IMS-TV, RAM 500; — piese de schimb pentru mașina de încărcat PMI. 5; — rulmenți; — pietre polizor; —­ arcuri auto. Lista completă a materialelor disponibile poate fi consultată la serviciul aprovizionării, str. Victoriei nr. 146, telefon 2790. întreprinderea forestieră Baia Mare siir. Avram Iancu nr. 29 angajează prin concurs, maiștri pentru exploatări forestiere Concursul va avea loc la data de 30 aprilie 1968, la sediul între­prinderii. Informații se pot primi de la biroul personal, telefon 1101

Next