Pentru Socialism, august 1968 (Anul 18, nr. 4516-4542)

1968-08-01 / nr. 4516

y A s L Anul XVIII nr. 4516 Joi 1 august 1968 4 pagini — 30 de bani Din experiența colectivului de muncă al E. M. Băi­ut Un pas calitativ: DE LA DOTAȚII LA BENEFICII Colectivul exploată­rii miniere de la poa­lele Țibleșului a pă­șit în acest an de muncă fem­ h­otărît să obțină în activita­tea sa tehnică și eco­nomică succese în mă­sură să-i asigure lichi­darea dotației de stat. La stabilirea sarcinilor de plan s-a văzut că pentru acoperirea cheltuielilor de pro­ducție mai trebuiau doar 282.000 lei dotații de stat. La indicația și îndrumarea comi­tetului de partid, toa­te acțiunile stabilite au urmărit crearea condițiilor pentru , ca acest volum de dotații — mult mai mic decît în 1967 — să fie complet recuperării­­­ că în primele șase luni de muncă. Țin să arăt ca un suc­ces de seamă că, după șase luni de muncă, Exploatarea minieră Băiuț se în­scrie in rîndul unită­ților economice din Maramureș care lu­crează cu beneficii. In primul semestru noi am obținut 419.000 lei e­­conomii suplimentare la prețul de cost, pre­cum și, pe­ângă recu­perarea celor 282.000 lei dotații, încă 332.000 lei beneficii. Care sunt elemente­le constitutive ale a­­cestui însemnat suc­ces? Ca să le sintetizez în ci­teva cuvinte, îna­inte de a le dezvolta, pot spune că „piatra unghiulară" au consti­­tuit-o organizarea mai bună, științifică a pro­ducției și a muncii, creșterea personale răspunderii a fiecărui angajat pentru calita­tea și cantitatea acti­vității sale, entuzias­mul și hotărirea cu care muncim. Intelegînd că o ac­tivitate soldată cu economică beneficii nu se poate obține de­cît pe baze organiza­torice științifice, colec­tivul nostru caută să aibă asigurat un echi­libru normal între vo­lumul lucrărilor de producție curentă și cele de perspectivă. Am reușit, prin ano­carea unui complex de măsuri locale, să concentrăm producția în cîteva abataje mari la cele două mi­. — folosind pe sca­ră largă cele mai eco­nomice și productive metode de exploatare, masînd „grosul" echi­pelor de mineri, spre lucrări de deschidere și pregătire. Avînd de a face cu puține abia-GABRIEL IANCU inginer șef al F­ volon­­tării miniere Băiuț (Continuare in pag. a 3-a) PAGINA A 3-A ACTIVITĂȚII ECONOMICE EFICIENTĂ SPORITA ’V Folosirea rațională a lem­nului — mijloc de redu­cere a cheltuielilor de producție V Cifrele globale nu pot as­cunde deficiențele . O măsură judicioasă In secția de finisaj a Fabri­cii de tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației.J O nouă pîrghie de îmbunătățire a muncii noastre Din ansamblul de măsuri luate de conducerea partidului și statu­lui nostru menite să perfecționeze cointeresarea materială a oameni­lor muncii, cea privitoare la noul sistem premiat al tehnico-admini­strativ personalului din econo­mie și instituțiile bugetare mi se pare de o mare importantă, ea fiind de natură să înlăture dis­crepanța mare ce s-a creat între posibilitățile de stimulare a cadre­lor de conducere și cele din secto­rul de execuție. Pe de altă parte noul sistem va elimina dispropor­țiile mari facilitate de sistemul premiat vechi chiar între specia­liștii cu aceeași pregătire. Un maistru din uzina noastră putea beneficia de o cotă de premiere de 42 la sută, pe cînd un contabil de secție beneficia de cel mult 13 la sută, deși contribuția contabi­lului la­ mersul producției nu poa­te fi de loc neglijată. Aceeași ano­malie s-a constatat și în cazul pre­mierii cadrelor cu pregătire supe­rioară. Nu o dată mi s-a părut nee­chitabil ca un economist, un șef de serviciu să beneficieze de 25— 30 la sută cotă de premiere, iar un inginer, șef de serviciu, să a­­jungă la 42 la sută. Noul sistem stabilește că premiile nu se acordă după. . . funcție ci după felul în care sunt duse la îndeplinire sarcinile. E vorba de răsplata exigenței, a răspunderii, a dăruirii în muncă. Am avut prilejul să constat că premiile s-au acordat uneori cu multă ușurință. în uzina noastră se produc încă multe rebuturi. Niciodată însă n-am avut ocazia să aud sancționîndu-se vreun maistru, tehnician sau inginer pentru că secția sau oamenii con­duși de el au rebutat un mare nu­măr de piese, că au risipit banii statului. De multe ori cînd s-au făcut propunerile de premiere, șefii ser­viciilor susțineau ca cei din sub­ordine să fie premiați cu cota maximă justificînd că „au merite în respectarea termenelor de li­vrare" a unui produs oarecare. Cred că respectarea termenului sau devansarea lui trebuie stimu­lată. Dar dacă ulterior, la produ­sul respectiv se constatau defec­țiuni de fabricație ? Simplu ! Se remedia. .. dar la premii se ui­tau asemenea „istorii" neplăcute. Noul sistem premiat are marea calitate că elimină aceste anomalii. Sunt convins că în uzina noastră, comitetul de direcție va cia­țări un viitor mai bine acordarea pre­miilor, se va folosi ca mijloc im­portant de mobilizare a capaci­tăților creatoare, la înfăptuirea sarcinilor economice. NICOLAE DRAGOȘ contabil-șef la U.M.M.U.M. Baia Mare Locuințe mai ieftine — sarcină mobilizatoare pentru constructori Constructor fiind, nu pot să nu-mi ex­prim satisfacția pen­tru măsurile elabora­te recent de Comite­tul Executiv al G.G. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri privitoare la noul avînt pe care îl vor lua construc­țiile de locuințe, ceea ce va permite rezol­varea într-o perioadă mai scurtă a acestei importante probleme sociale. Realizarea u­­nor suprafețe locuibi­le sporite cu cheltu­ieli reduse (prețul de cost diferențiat pe a­­partament va reveni între 20.000 lei și 50.000 lei, față de preturile medii peste 50.000 lei este în prezent) permite ca o parte a populației să locuias­că în apartamente cu chirii mai mici. Pentru noi sarcinile nu sunt de loc mă­runte. Asta nu în­seamnă că nu le pu­tem traduce în viată conform hotărîrilor. Voi menționa că ex­periența acumulată, perfecționarea proce­selor tehnologice, do­tarea cu utilaje de mare productivitate au făcut posibil, să ne ridicăm la nivelul importanței sarcinilor trasate. Consider că­­ sunt necesare o serie de măsuri. Mă voi re­feri în primul rînd la proiecte. Se știe că locuințele preconizate a se realiza la pre­țuri mai reduse se vor executa în grupe și chiar blocuri răz­lețe, vor completa a­­numite „goluri" în orașe și comune mai dezvoltate. Unele, vor fi chiar răspîndite, fapt ce ne va crea o serie de­ greutăți în execuție. De aceea, e imperios necesar ca proiectele să jungă din timp, res­­­­pectiv încă din a­­ceastă toamnă la con­structor, ca acesta să-și poată­­ deschide front de lucru neu­tru anul viitor, să se poată organiza activi­tatea ținînd cont de toți factorii care con­cură la realizarea lor în termen și la prețu­rile fixate. Consider că n-ar fi rău ca D. S. A. P.­­3. Ma­ramureș să ne prezin­te cît mai urgent a­­ceste proiecte, iar pe parcurs să lucreze la mai multe variante de locuințe, chiar la ace­leași prețuri, și să le expună spre consulta­rea populației. Intrucît prețul no­ilor construcții de locuințe va fi deter­minat de materialele folosite și de timpul de execuție, consider absolut necesar să se studieze problema fo­­losirii materialelor lo­cale și mai ales a u­­nor elemente prefa­­bricate ușoare, adap­tabile la tipurile de locuințe ce se vor proiecta. Conștienți de marea importantă a noilor­ măsuri, noi construc­torii avem sarcina de a ne mobiliza toate forțel­e pentru a pu­ne în cel mai scurt timp la dispoziția oa­menilor muncii locu­ințe trainice și la prețuri mai mici ca pînă acum. Ing. NICOLAE KILIN directorul Grupului de șantiere nr. 1 al T. C. M. de cît­va nIN CENTRUL ATENȚIEI"... PINA CÎND? Relevam la 19 iulie că unele organe centrale, vizate în ancheta asupra perpetuării portului po­pular în zonele etnogra­fice ale Maramureșului, au răspuns ziarului nos­tru, în timp ce organele județene n-au găsit timp, din primăvară pînă­ a­­cum, pentru așa ceva. Abia zilele trecute am primit răspunsul de la U.J.C.M., răspuns care se referă la articolul nostru intitulat „Sub semnul pasivității", pu­blicat la 10 aprilie 1968. După ce precizează că „problemele ridicate in articol, criticile aduse U.J.C.M. privind preo­cuparea in domeniul ex­tinderii producției și va­lorificării produselor de artă populară și îndeo­sebi a costumului națio­nal maramureșean sunt pe deplin juste", în răs­punsul semnat de tova­rășul președinte I. Bor­­cuti se enumeră măsu­rile luate pentru dezvol­tarea producției de artă populară și artizanat cu specific maramureșean: extinderea muncii la do­miciliu în comuna Săpîn­­ța unde lucrează 15 fe­mei pe bază de contrac­te și comenzi, executînd ostnme naționale din zona respectivă,- în cadrul cooperativei „Deservi­rea" din Sighetul Har­matiei sînt organizate secții cu muncă la domi­ciliu care execută cojoa­ce, traistă, covoare etc. „S-au luat măsuri, se a­­rata mai departe în răs­puns, ca în magazinele de artizanat ale U.J.C.M. din județ să se gă­sească aceste produse cu specific maramureșean. De asemenea, am comu­nicat organelor comer­ciale din județ că sîntem dispuși a executa, pe bază de comenzi ferme, orice cantitate de costu­me nationale maramure­șene, covoare, cergi și alte produse de artă populară și artizanat cu ION BUDA (Continuare in pag. a 2-a) PE MARGINEA UNUI RĂSPUNS ! La tabloul de forță al centralei telefonice automate din Baia Mare. „Cazul“ despre care vom scrie, în conținutul său, poate constitui prilej de meditație, motiv de profunde reflecții. Nu numai pentru persoanele în cauză, ci și pentru alții. ... O adunare a organizației de partid de la serviciile tehnico-administrative ale Exploatării miniere Săsar. O adunare ne­obișnuită : pe ordinea de zi figurează „un caz neobișnuit“. Despre cine și ce este vorba? Un om stă cu privirile în podea, îi vine foarte greu să se uite în ochii comuniști­lor. II apasă parcă pe umeri grele poveri. Este Iuiiu Várnái, contabilul șef al Exploa­tării miniere. Un om cu funcție de condu­cere, de răspundere, angajat aici din 19b2. Apreciat de colectiv pentru experiența sa, pregătirea sa profesională. Primit un partid doar de aproape un an și jumătate. Deci un membru de partid tînăr. Pentru ce fapte este judecat I. V. ? Re­ținem abateri și abuzuri de la conduita morală, etica profesională. Considerat om serios, poate prea serios, așa cum sunt oa­menii cifrelor, nu o dată unii din semenii săi l-au luat ca model, i-au cerut statul. Așa a procedat și Lucia Babici, pe atunci calculatoare la secția preparatei . Iată ce declară ea : „Soțul meu mă bă­­tea, salariu! nu-l aducea acasă, mergea cu el la pocher. Lipsea de acasă cu zilele, se­rile și se petrecea cu prieteni prin loca­luri, iar eu stăteam și așteptam, împreună cu fetița, acasă. Eu îi rugam mereu să­ se lase de atitudinile acestea, să nu ne ne­glijeze, să fie un soț cum am dorit eu. încă din 1966 m-am plîns de mai­ multe ori tovarășului I.V., rugîndu-l să-l cheme și să-i arate că nu tace bine. (n.a. — A.R., soțul lui L. B. lucrează tot la E.M. Săsar ca tehnician normator). Tovarășul I. V. l-a chemat, i-a atras atenția că neînțelege­rile din casă s-ar putea să ducă la stări sufletești care să aibă influență asupra lu­crărilor efectuate de mine în cadrul ser­viciului. (Vedeți ce om plin de solicitu­dine apărea LV.?!) Neînțelegerile au con­tinuat... In luna martie 1968, fiind pleca pentru a „a“-a oară de acasă și datorită faptului că, în timpul care a trecut, intre noi s-au născut sentimente puternice. ■.“ I. V. declară, intr-un moment de since­ritate : „...a venit la mine­­ este vorba de L. B.), mi-a cerut sprijin moral. Crezînd că am puterea morală corespunzătoare, am încercat să-i dau ajutorul solicitat.. Dar ,,sprijinul moral" s-a metamorfozat uimitor, bizar în... sentimente, care — zice și I. V. — „s-au amplificat“ și el și-a „pierdut rațiunea", „echilibrul". El, omul sever al cifrelor, soț, tată a doi copii — de el și 18 ani, se transformă in... crai, în Don Juan. Uită de familia lui, ele copiii lui, începe să tragă fire, să destrame un loc să dovedească ,,putere morală“ ca să consolideze cealaltă familie. Faptele se complică, devin mai grave, cu semnificații pe mai multe planuri. I.V. face intervenții — ca om cu funcție de conducere, ia decizii, de unul singur, cite­­odată —, propune avansarea, promovarea lui L. B. Tot sub eticheta, abil mascată, serafică, a „sprijinului moral". Deși L.B. nu avea pregătirea corespunzătoare, comi­sese chiar greșeli in funcția ce o deținea la secția preparare, este adusă la serviciul contabilității, apreciată de I.V. ca o „con­tabilă foarte bună". In anul trecut, și mai accentuat în acesta, ei erau mai tot timpul Împreună. In pauză se înfruptau din ace­leași bucate. La terminarea serviciului aș­teptau să plece tot personalul. Pe urmă, plecau și ei, cu mașina lui. Sub pretext că au „foarte mult de lucru" — rămâneau, după orele de program, închiși în birou. A doua zi, L. B. își permitea să întirzie sau să lipsească ; în anul trecut, de pildă, a intirziat de­ 22 de ori,­­ între 15—20 de minute. Sub aripa „ocrotitoare“ a lui I. V., conta­bila devine obraznică, își dă aere de su­perioritate în fața colegelor, se rîde în nas. Cu ocazia acordării premiilor pe timestrul III 1967, procentul de premiere al ei este mărit, in vădită disproporție față de al restului personalului. In dreptul numelui L. B., contabilul șef corectează cu roșu, contrasemnează. i — Premiile se acordă după munca de­pusă sau după alte criterii ? — au între­bat colegele de muncă ale lui L. B. Premiile nu se comentează — le-a tăiat vorba I. V. N-aveți dreptul să mă trageți la răspundere pentru apreciere... Iată o optică îngustă, obtuză, în flagrant contrast cu concepția etică, demnă, pe care trebuie s-o aibă un om cu funcție de condu­cere — și nu numai un astfel de om, ci IOAN DOBRA activist al Comitetului munici­pal Baia Mare al P.C.A. V­­. SALVAN (Continuare în pag. a 2-a) A­TITUDINI SUB MASCA „SPRIJINULUI MORAL“, O FLAGRANTĂ IMORALITATE CRIZA BOLIVIANA Un punct geografic îndepărtat a atras atenția zia­relor și agențiilor de presă în cursul ultimei săptămîni. Bolivia, țară situată în America Latină, una din principalele producătoare de cupru din lume, cunoaște o criză politică care amenință să aibă largi repercu­siuni. In fapt, se asistă la o înfruntare pentru putere între doi­ factori principali ai loviturii de stat din 1964 care a­­ dus la răsturnarea guvernului președintelui Paz Es­­senssoro: actualul președinte, generalul Rene Barrien­tos, și comandantul forțelor armate, generalul Ovan­dó Candia. Ca substrat al acestei confruntări a fost luată fuga­ în străinătate a ministrului de interne Anto­nio Arguedas și dezavuarea făcută de acesta actualului regim militar din La Paz. Criza boliviană a cunoscut o evoluție tot mai a­­menințătoare. Ca urmare a demonstrațiilor antiguver­­ nomentariul zilei namentale organizate de partidele politice din opoziție, guvernul, a decretat instituirea stării de asediu pe în­treg cuprinsul țării. A urmat demisia guvernului și de­semnarea unui cabinet compus în întregime din mili­tari. Intre timp, președintele Barrientos a lăsat să se înțeleagă că nici parlamentul nu se va mai întruni la 6 august, cum fusese stabilit, ceea ce presupune interzi­cerea activității tuturor partidelor politice.­ Fruntașii politici ,avînd în frunte pe vicepreședintele țării, Hen­­nan Siles Suazo, au­ trecut la cotraatac. Ei au amenin­țat cu o „ruptură completă" între guvernul generalului Barrientos și populația civilă în cazul în care parla­mentul nu va fi convocat într-o sesiune extraordinară, pentru a examina, în special, problema arestării unor deputați și politicieni.­ După părerea agenției­­ France Presse, în cazul­­ în care partidele politice se vor găsi aliate împotriva militarilor, nu poate fi exclusă declan­șarea unui război civil. Marți seara în capitala Boliviei domnea o atmosfe­ră apreciată ca fiind „extrem de încordată"! Observa­torii nu exclud posibilitatea instituirii unei dictaturi militare fățișe. In ce privește poiziția generalului Ovan­de Candia, cunoscut pentru veleitățile sale la preșe­dinția tării, se consideră că, cel puțin pentru moment, el a hotărît să nu se folosească de sprijinul coman­danților militari în scopul de a se instala la putere, și ar aștepta instalarea sa „legală" în acest post, la în­cheierea mandatului actualului președinte, Barrientos. Dar, în fața agravării situației interne, poate fi luată în considerație și posibilitatea unei intervenții fățișe a armatei,­ ceea ce ar grăbi „trecerea în rezervă" a gene­ralului Barrientos. I. R.

Next