Pentru Socialism, august 1968 (Anul 18, nr. 4516-4542)

1968-08-04 / nr. 4519

* UN ELEMENT PRINCIPAL In activitatea minieră Gospodărirea și valorificarea rațională a rezervei geologice Folosirea cu tot mai mult dis­­cernămînt a unor importante fon­duri alocate de stat pentru dez­voltarea cercetării geologice a pe­­rimetrelor mineralizate se concre­tizează pe zi ce trece în creșterea volumului rezervelor puse în­­ e­­vidență. Sînt însă în acest domeniu cî­­teva aspecte care îngreunează ac­țiunea de valorificare economică a rezervelor geologice și ele țin de modul defectuos, pe alocuri, în care se gospodăresc aceste re­surse naturale. Cu toate că în cursul acestui an planul la lucrări geologice a fost realizat în condiții relativ mai bune, rămînerile în urmă din anii trecuți nu s-au recuperat în totalitate. Așa, de exemplu, la E.M. I-Ieria rezervele miniere des­chise asigură producția pentru circa 5,8 ani, în timp ce rezer­vele pregătite doar pentru 9,3 luni. La E.M. Săsar rezervele des­chise asigură producția doar pen­tru 2,1 ani, iar cele pregătite pen­tru numai 11,7 luni. Aceasta în­seamnă că s-a creat un decalaj necorespunzător între exploatarea curentă și pregătirea producției viitoare. De aici necesitatea ur­gentă pentru toate unitățile­­ noas­tre miniere ca în cadrul organiză­rii științifice a producției și muncii să se acorde o deosebită a atenție plasării locurilor de mun­că atît pentru asigurarea produc­ției cu­rente cit și în lucrările ge­ologice, de pregătire, deschidere. Trebuie arătat că în urma măsu­rilor aplicate la unele exploatări —: Herja, Nistru, Băiuț etc., la lu­crările de care depinde produc­ția viitoare se remarcă în ultima vreme o puternică revenire.­­ Există încă un mare volum de rezerve miniere imobilizate în pilieri și în panouri răzlețe. Nu­mai la unitățile miniere din raza municipiului Baia Mare volumul acestor rezerve este de circa 15 la sută din totalul rezervelor evi­dențiate. La E.M. Nistru, de pil­dă, la începutul acestui an 9 la sută din rezervă o constituiau Bib­erii și panourile răzlețe, la Her­ța 11 la sută, iar la Săsar circa 50 la sută. Dacă la această din urmă unitate minieră, la indicația comitetului de partid, s-au luat măsuri operative de lichidare a rezervelor imobilizate (circa 16 la sută din producția minei se dă din pilieri) la o seamă de alte u­­nități se manifestă o nejustificată reținere pentru lichidarea rezer­velor imobilizate. La Nistru în acest an abia 1 la sută din pro­ducție s-a extras din asemenea lucrări, la Herja abia 0,5 la su­tă. Foarte puțin s-a trecut la li­chidarea imobilizărilor de rezerve la Cavnic și în alte exploatări. De­sigur, a reîncepe exploatarea unor zone abandonate de ani de zile nu-i o treabă ușoară, comportă cheltuieli suplimentare, dar în desfășurarea activității în viitor a exploatărilor necesită extragerea acestor zone­­ imobilizate, cuvînt trebuie recuperată într-un bogăția metalică. Cei care toată ani la rînd au îndreptat exploatarea către zonele ușoare, bogate în conținut, care și-au „acumulat" lauri nemeritați, să suporte acum consecințele ! Un alt aspect negativ îl repre­zintă existenta unui mare volum de goluri nerambleiate, fapt care împiedică desfășurarea normală a procesului tehnologic, constituie un grav impediment în asigurarea protecției și securității muncii. Goluri mari există la toate ex­ploatările miniere. La Nistru, de pildă, ele însumau la finele pri­mului semestru circa 210.000 m.c. Nezambleierea la timp face ca aici, la mina I, importante rezer­ve miniere pe filoanele 5 și So­fia să nu poată fi puse în exploa­tare. Deschiderea unor cariere de rambleu corespunzătoare la Nis­tru, Șuior, Băiuț și în alte părți se „mișcă" mult prea lent față de necesități. Am subliniat numai cîteva as­pecte din complexa problemă gospodăririi raționale, a valorifi­a­cării­ resurselor miniere. La nive­lul Combinatului minier se desfă­șoară în urma măsurilor preconi­zate de plenara Comitetului ju­dețean Maramureș al P.C.R. din iunie a.c., o acțiune de reconsi­derare a rezervelor miniere evi­dențiate. Ea cere însă mai multă preocupare pentru îndeplinirea ritmică a tuturor lucrărilor de ca­re depinde gospodărirea economi­că a rezervelor miniere. Ing. GH. DUMITRESCU --------------­ GRĂBIȚI TREIERIțLI! Daca secerișul griului s-a fă­cut în timp relativ scurt, tre­­ierișul se desfășoară mult mai în­cet. Faptul că pînă în ziua de august abia 40 la sută din recoltă 2 a fost pusă la adăpost dovedește acest lucru. Cauzele decalajului mare între seceriș și treieriș sînt multiple. Ploile căzute în ultima vreme au creat o adevărată criză de timp și obligă consiliile de con­ducere să folosească noi elemen­te la organizarea muncii. Batoze­le și atelajele, în asemenea con­diții, sunt solicitate la maximum aproape peste tot. Din păcate solicitările nu gă­sesc răspunsul în toate unitățile agricole din județ. Unele agrega­te de treier lucrează sub capa­citatea lor normală. La Rușor, bunăoară, brigadă a cooperativei agricole din Copal­­nic-Mănăștur, a început treierișul în ziua de 22 iulie. Cu excepția unei zile, cînd batoza a treierat 7.200 kg, în restul zilelor realiză­rile nu depășesc 4.500 kg (!). Nu numai lipsa curelelor sau convalescența prelungită a bato­zelor contribuie la încetinirea ritmului de treieriș. In multe uni­tăți agricole, mai bine­ zis brigăzi ale acestora (Ciocotiș, Rușor, Vad), în ziua de 28 iulie batozele n-au lucrat de loc fiindcă n-a fost ci­ne să le deservească. Alexandru Onișe, brigadier la Rușor și Gheor­­ghe Faur, pontator la brigada de tractoare din Cernești, confirmă acest lucru. Din păcate numai cu asemenea confirmări griul nu va ajunge în hambare. Conducerile de cooperative agricole și în spe­cial organele agricole județene au datoria să vegheze, ca batozele să lucreze în continuu. Lipsa snopilor de la aici consti­tuie la ora actuală principala cau­ză ce menține la un nivel nesa­tisfăcător lucrările de treieriș. Sunt multe unități agricole unde cîmpurile sînt pline cu snopi, iar batozele stau din lipsa acestora. La cooperativa agricolă din Cer­nești, de exemplu, în ziua de 30 iulie două batoze stăteau degea­ba. Lingă una nu era nici un snop. Lingă cealaltă erau doar câțiva și nu se lucra. tot pe președinte să-l­u-am că­­întrebăm de ce nu lucrează batozele, dar nu era de găsit. Gheorghe Faur, pontator la brigada de tractoare, ne-a spus: „Cu o seară înainte a plouat și tovarășul inginer a spus că azi nu putem lucra deoarece clăile sînt ude". Probabil din birou așa se văd! Pe cîmp situația e alta. Cooperatorii din Cernești sînt nemulțumiți de felul cum decur­ge treierișul în acest an. Și au dreptate căci pîinea le este încă pe cîmp. Fără îndoială lipsa de preocu­pare pentru transportarea griului în aici este principala cauză menținerii unui ritm necorespun­a­zător la treierișul griului în ju­dețul nostru. In concepția unor conduceri de cooperative s-a în­rădăcinat ideea de a nu folosi re­morcile la transport deoarece sunt costisitoare. Timpul nu ne permite să acceptăm asemenea concepții căci pierderile de recol­tă sunt mult mai mari. De aceea, fiecare consiliu de conducere are datoria să urgenteze transportul griului la arci. Ni se pare intere­santă acțiunea întreprinsă în cooperativele agricole din Coaș, Berchez și Remetea Chioarului, unde toate atelajele și remorcile, indiferent de brigada din care fac parte, transportă griul la arii. A­­plicați-o cu­ mai urgent! Strîngeți rapid întreaga recoltă de păioase. Ing. MMNCEA POP « Anul XVIII nr. 4519 Duminică 4 august 196$ 4 pagini - 30 de bani Pagina a 2-a : fieli lenești • Curier • Nu zîmbiți, vă rog ! • Filmele săptăminii • Microfoileton : Bachus și Club-barul tineretu­lui • Mini-interviu : Electri­ficarea locuinței Magazin • Maximum de activitate solară • Muzeul Satului — o școală a neamului • Anecdote • Din istoria vaporului Fete din Dragomirești. Foto: P. IULIU c­­­T­R F COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL C.C. AL P.C.R., PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA BUCUREȘTI Colectivul de muncă al Uzinei chimico-meta­­lurgice „1 Mai" din Baia Mare a primit cu viu interes și justificată satisfacție măsurile elaborate recent de Comitetul Executiv al G.G. al P.C.R. și de Consiliul de Miniștri în vederea intensificării construcțiilor de locuințe menite a asigura în scurt timp o îmbunătățire substanțială a condițiilor de locuit ale populației din țara noastră. Aprobăm din toată inima măsurile stabilite, care reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului și statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, pentru a da vieții oamenilor muncii un cadru corespunzător exigen­telor civilizației socialiste. Am fost și sîntem martorii transformărilor uriașe pe care orașele și satele patriei noastre le-au cunoscut în privința asigurării condițiilor de locuit, a dotărilor social-culturale și edilitar-gos­­podărești. Noile cartiere de locuințe cuprinzînd aproape 7.000 de apartamente, numeroasele edi­ficii social-culturale construite în ultimii ani dau străvechiului nostru oraș o înfățișare tinerească, de nerecunoscut. Sîntem mîndri că partidul și guvernul nostru știu să rezolve într-un termen scurt importanta problemă socială a satisfacerii condițiilor de lo­cuit, astăzi putîndu-ne bucura de condiții de viață la care părinții noștri și chiar noi în tinerețe nu cutezam să visăm. Totodată, sîntem conștienți de faptul că cres­­c. SECRETARUL COMITETULUI DE PARTID ILARION POP PREȘEDINTELE COMITETULUI DE SINDICAT LUDOVIC VIDA­terea numărului locuitorilor din mediul urban ri­dică încă probleme serioase în ceea ce privește asigurarea unor condiții ideale de locuit pentru întreaga populație. Dar, în același timp, avem ferma convingere că noile măsuri adoptate privind lărgirea gamei de tipuri de apartamente, reduce­rea prețului la unele categorii creează posibilități mut mai largi în vederea asigurării într-un timp mai redus a unui număr sporit de locuințe, care să satisfacă cerințele diferitelor categorii de oa­meni ai muncii. Măsurile de mare importantă întreprinse de conducerea partidului nostru pe linia traducerii neabătute în viață a hotărîrilor Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale a partidului,, mobilizează întreaga noastră pricepere și capa­citate de muncă în scopul îndeplinirii și depăși­rii sarcinilor care revin colectivului uzinei noastre. Ne exprimăm recunoștința fierbinte și atașa­mentul nostru neclintit față de Comitetul Central al partidului, față de dumneavoastră personal, scumpe tovarășe Ceaușescu, pentru politica în­țeleaptă promovată de partidul și statul nostru atît pe plan intern, cît și pe plan extern, politică ce asigură avîntul neîntrerupt al patriei noastre pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste și contribuie la întărirea forțelor păcii și progresu­­lui în lume. DIRECTORUL UZINEI ing, IONEL STOIANOVICI SECRETARUL COMITETULUI U.T.C. IOSIF VINȚ Stație de aeraj mecanic La Exploatarea minieră Băiuț a intrat în funcțiune o nouă sta­ție de aeraj mecanic. Ventilatorul acesteia, axial și de mare debit, va asigura minei Văratec circa 500 m.c. de aer pe minut, fapt ce va contribui la îmbunătățirea substanțială a microclimatului din subteranele minei respective. Lucrări pentru îmbunătățirea aerajului se execută și în cele­lalte exploatări ale Combinatului minier Baia Mare, printre care Borșa, Cavnic, liba etc. 4 Curs de instruire La Casa agronomului din Baia Mare s-au încheiat cursurile or­ganizate pentru instruirea primei serii de președinți ai comisiilor de judecată din cooperativele a­­gricole de producție. Timp de do­uă zile participanții au audiat și dezbătut prelegeri privind rolul, atribuțiile și modul de funcțio­nare a respectivelor comisii, or­gane cărora membrii cooperatori le-au încredințat sarcina de a ve­ghea la respectarea principiilor democrației cooperatiste. Marmoră ornamentală întreprinderea de materi­ale de construcții Baia Ma­re a deschis recent o nouă carieră. O dată cu aceasta, în catalogul materialelor pe care le realizează în­treprinderea a fost înscris un nou produs — marmoră ornamentală de Buteasa. In prima etapă a activității sa­le, noua carieră va da anu­­al circa 300 m.c. plăci de marmoră pentru ornamenta­rea fațadelor de clădiri. Turism Biroul de turism creat anul a­­cesta pe lingă Comitetul județean U.T.C. a organizat pînă în pre­zent acțiuni turistice la care au luat parte peste 15.000 de tineri. Ei au vizitat stațiunea de odihnă Izvoarele, sistemul hidrotehnic de pe rîul Firiza, municipiile Baia Mare și Sighetul Marmatiei, șan­tierul arheologic din comuna Bogdan Vodă, monumente istorice. De ce angajați recidiviști pe post de gestionari ?A­T­I­T­U­D­ I­N­I Apărarea proprietății ob­ștești, respectarea legali­tății sunt îndatoriri constitu­ționale fundamentale. Do­cumentele recentelor plena­re ale C.C. al P.C.R., legile adoptate de Marea Adunare Națională subliniază, cu tă­rie, aceste cerințe, promo­­vînd norme de înaltă echi­tate socială, in spiritul mo­ralei comuniste, cultivînd respectul față de legile pa­triei, stimulînd respectul față de avutul obștesc și personal, față de demnitatea persoanei. In acest context mi se pare de o deosebită impor­tantă încredințarea sarcinii de gestionar, luarea unor măsuri eficace, preventive pentru a baza calea unor elemente parazitare, dorni­ce de a trăi din cîștiguri ilicite. Fără îndoială, în ge­neral, conducerile unităților socialiste manifestă preocu­pare față de apărarea, dez­voltarea proprietății socia­liste, acționînd în spiritul și limitele legilor, al norme­lor în vigoare. Dar, din pă­cate, există și cazuri de încălcare a dispozițiilor le­gale. Mai cu seamă în pri­vința încadrării și repar­tizării cadrelor în funcția de gestionar. Sînt menți­nute, pe posturi de ges­tionari, persoane care au suferit condamnări.­­ Ne-am oprit asupra cîtor­­va cazuri. Trustul de con­strucții Maramureș anga­jează pe Constantin Tudora în calitate de gestionar la șantierul nr. 3. El avea sar­cina de a valorifica deșeu­­rile metalice. Cine era C. T.? Fusese condamnat la 2 ani și 6­ luni de instan­ța de judecată din Găiești. Tot pentru infracțiuni care au lezat avutul obștesc. Și-a schimbat după ispășirea ei năravul pedepsei? Nu! O dată angajat ges­tionar, el intră din nou în pielea delapidatorului. In numai două luni, el vinde deșeuri de fontă în valoare de 4.525 lei. Banii i-a fo­losit în interesul său per­sonal. C. T. a fost aspru pedepsit de instanța de ju­decată: 4 ani închisoare co­­recțională. Dar întrebarea este alta: Cum a fost posi­bil să fie angajat, ca ges­tionar, tocmai un asemenea element certat cu legile? Nu din neglijență, din 1­­­șurință? Climatul locului de mun­că, ochiul ager al celor din jur, exigența, principialita­tea sunt factori care influ­ențează, incontestabil, a­­supra mediului sănătos de evitare a abuzurilor, ilegali­tăților. Intr-un loc de mun­că unde unii se postează pe o poziție caraghioasă, de nepăsare, de tolerare a a­­buzurilor, a „jocului" in­fractorului se comit fapte dintre cele mai reprobabile. Nicolae Moldovan a fost condamnat, în 1961, de că­tre instanța de judecată a orașului Baia Mare, la un an și opt luni închisoare corecțională pentru abuz in serviciu. Cu toate acestea, el a fost angajat ca sor­­tator la Depozitul de lem­ne din Bușag, unde era gestionar Viorel Burz. Re­cidivistul N.M. s-a „înțeles" cu gestionarul V. B. să vîndă 37.000 kg lemne de foc. Cei doi și-au stabilit, cu lux de amănunte, planul de sustragere a lemnelor. Au trecut la „căutarea" cli­enților pe care i-au găsit tocmai în comuna Crăciu­­nelul de Sus (lângă Mediaș). Lemnele sustrase au pro­venit din gestiunea lui V.B. IOAN PETRUȚ procuror șef la Procu­ratura județului Mara­mureș (Continuare în pag. a 2-a) Sub maiea as aciației economice Capitala Australiei, Canberra, a devenit locul unei activități diplomatice și militare neobiș­nuite. Pentru a treia oară în­tr-un răstimp de mai puțin de doi ani se întrunește la Canbe­rra, Consiliul pentru regiunea Asiei și Oceanului Pacific (A.S.P.A.G.). După cum s-a a­­nunțat, la ședințele care se des­fășoară cu ușile închise, parti­cipă reprezentanți ai Japoniei, Australiei, Noii Zeelande, Tai­­landei, Filipinelor, Malayeziei, precum și ai regimurilor mario­netă de la Saigon, Seul și Tai­­wan. In ciuda unor declarații de­­spre îmbunătățirea situației mi­­litare a S.U.A. în Vietnam, rea­litatea arată că războiul devine tot mai greu de suportat pen­tru americani. Nici cei peste 1 milion de soldați ai S.U.A., ai regimului saigonez și ai celor­lalți aliați, nici așa-zisele opera­ții de curățire întreprinse În­ mai multe regiuni, nici bombar­damentele masive ale avioanelor americane nu arată vreun semn încurajator, Statele Unite vă­­zîndu-se tot mai mult împinse într-o situație fără ieșire. Cercurile militariste din S.U.A., neținînd seama de realități, de cerințele opiniei publice, atît din interiorul Statelor Unite cît și din întreaga lume, lărgesc sfera agresiunii, căutînd să scoa­tă castanele din foc cu ajutorul altor țări din Asia. Aplicarea în practică a vechiului dicton „A­­siaticii să lupte împotriva asia­ticilor" se dovedește extrem de dificilă pentru promotorii poli­ticii agresive în această regiu­ne. Și dacă deocamdată aceste țări nu pot fi cuprinse în alian­țe militare propriu-zise se în­cearcă atragerea lor în sfera de influență americană sub forma unor pacte economice, culturale etc Obiectivul diplomației State­lor Unite nu este numai de a atrage cît mai multe state din această regiune în acțiunile a­­gresive directe împotriva popo­rului vietnamez. Washingtonul urmărește scopuri care mult mai departe. Astfel, merg în 1966 președintele Johnson pre- IOAN ALEXANDRESCU (Continuare in pag. a 4-a)

Next