Pentru Socialism, august 1968 (Anul 18, nr. 4516-4542)
1968-08-02 / nr. 4517
f PROLETARI DIN TOATE ȚARILE. ANITIVA i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4517 Vineri 2 augUst 1968 4 pagini — 30 de bani Secetă de lapte la cooperativa agricolă din Seini Intr-o ședință de lucru ce a avut loc in luna trecută la Direcția agricolă județeană, cooperativa agricolă de producție din Seini fost criticată pentru producația slabă de lapte. Aceasta a constituit, de altfel, mobilul anchetei noastre la fața locului. Prima reacție Aflînd despre ce este vorba, Aurel Pop, inginerul cooperativei, ne-a întîmpinat cu un zîmbet larg, spunînd: ,,Să știți că s-a făcut o greșeală atunci la ședință. Cifra a fost eronată. Noi am obținut au 278 litri lapte pe cap de vacă furajată, ci 340 litri, la acea dată".)?) Aerul de automulțumire nu-și găsește justificare, fiindcă nici 340 litri de lapte în 5 luni și jumătate și nici 374 litri obținuți în primele șase luni , nu pot satisface pe nimeni. In comparație cu producția de lapte obținută în aceeași perioadă a anului 1966 se observă o scădere de peste 200 litri lapte la fiecare vacă furajată. Interesează desigur cauzele acestui declin. Producția de lapte este condiționată de un complex de factori, printre care și puterea morfo-productivă a fiecărei vaci. De ani de zile acest deziderat a fost neglijat în cooperativa agricolă din Seini și un număr de 30—40 de animale au fost tinute fără să-și justifice eficienta economică la categoria vaci cu lapte. ANCHETA NOASTRĂ — In anii anteriori, spune Ioan Tința, președintele cooperativei, aveam posibilitatea să trecem vacile inapte producției, din creion bineînțeles, la categoria bovine la îngrășat. In ultimul timp ni s-a luat această posibilitate și evident producția de lapte a scăzut. E o mare greșeală să menții în nomenclatorul vacilor cu lapte numeroase exemplare care în fond sunt pensionare si nu au nici productivitate. Cert este că prooductia de lapte a fost diminuată și de această stare de lucruri. Consemnăm scoaterea în ultimul timp a unui număr de 22 vaci tarate, remarcînd insă întîrzierea cu care s-a trecut la această operație. Ele trebuiau scoase de mult și înlocuite cu animale valoroase din prăsilă proprie. Rație de întreținere și cam atît Analizînd balanța furajeră întocmită la începutul perioadei de stabulație, discutînd cu îngrijitorii de animale, aflăm că preocuparea consiliului de conducere în această direcție nu a fost la nivelul cerințelor. Și astfel, în afara grosierelor care au existat din abundență, fibroasele s-au asigurat doar în proporție de 80 la sută, suculentele 20 la sută, iar concentratele. v. nimic! Insuficiența furajelor n-a permis întocmirea unor rații echilibrate, care să stimuleze producția, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra productivității animalelor și a desfășurării normale a procesului de reproducție. Astfel, producția de lapte la sfîrșitul perioadei de stabulație ■ nu depășea cu mult 200 litri pe cap de vacă furajată, numărul montelor a fost redus nici o vițea nu a ajuns în categoiria junincilor, înregistrîndu-se un număr de pierderi prin mortabilitate (28 capete). Consiliul de conducere încearcă să pună toate neajunsurile pe seama lipsei de concentrare. Fără îndoială că acestea constituie un element important în furajarea rațională a vacilor de lapte. Ce s-a întreprins însă pentru completarea golurilor la acest capitol? S-au întocmit cîteva adrese solicitînd sprijinul Direcției agricole județene. Curios lucru, dar atunci cînd li s-au repartizat concentrate cei din Seini au refuzat să le primească, pretextînd că n-au fonduri pentru așa ceva. In acest fel lipsurile persistă și în prezent. Nu putem trece peste această problemă fără a vedea și latura economico-financiară. Analizînd situația observăm că în șase luni de zile cooperativa agricolă din Seini a livrat către stat în medie 180 litri lapte marfă de la fiecare M. NADAȘAN N. DOROLTAN (Continuare în pag. a 3-a) In exploatările forestiere mecanizarea Își spune cuvîntul. Laborator la Exploatarea Cavnic s-au încheiat minieră lucrările de construcție a unuluii obiectiv. Este vorba de noul laborator al exploatării, o construcție modernă, care dispune de instalații și aparataj aferent pentru efectuarea diferitelor analize ce sunt necesare rezolvării multiplelor probleme legate de perfecționarea proceselor de extracție și preparare a minereurilor. Traseu auto Incepind cu prima zi a lunii august s-a deschis un nou traseu auto : Tg. Lăpuș — Sighetul Marmației (via Copalnic-Mănăștur, prin Cărbunari-băi — Baia Mare — Baia Sprie — Cavnic — Ocna Șugatag). Pe acest traseu autobuzele pleacă din Tg. Lăpuș dimineața la ora 5.30, iar la ora 7.39 sosesc în Baia Mare, localitate de unde, în continuare, la ora 8.30 pornesc înspre Sighetul Marmației, unde ajung la ora 11.19. Din Sighetul Marmației, autobuzele care circulă pe același traseu pleacă la ora 14.30 și ajung în Baia Mare în jurul orei 17.19, iar, după ce fac o pauză, la ora 18.00 pleacă spre Tg. Lăpuș, sosind în stația de destinație la ora 20.09. I vor fi utilizate în vederea exploatării cit mai economice a masei lemnoasă, iar pentru scosul și apropiatul materialului lemnos din parchete a început construcția 15 km noi drumuri de tractoare. Totodată, în sectorul Groși au fost executate lucrări de defrișare în vederea instalării celor 3 linii de funiculare care vor deservi parchetele Ardeasca, Iderica și Zburătura. Din totalul de parchete, datorită începerii la timp a pregătirilor pentru noul an forestier, 17 sînt gata pentru atacarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase Înainte de termen cu peste o lună. 14.000 de televizoare Anul acesta la oficiile poștale din județ au fost înregistrați alți 1.500 posesori de televizoare. Cu aceștia numărul abonaților la posturile noastre de televiziune se ridică în județ la peste 14.000. Ca urmare, în prezent, numai județul Maramureș numără de peste 4 ori mai multi abonați la televiziune decât existau în anul 1957 în întreaga țară. Abonamente teatrale In cadrul pregătirilor pe care le face pentru stagiunea 1968—1969, Teatrul de stat din Baia Mare a început difuzarea abonamentelor în baza cărora vor fi reținute locuri la spectacolele ce urmează a le prezenta în viitoarea stagiune. Acestea pot fi procurate de la agenția teatrului sau prin difuzor, voluntari de bilete din întreprinderi și instituții, plata urmînd a se face în trei rate. Printre spectacolele pentru care se eliberează aceste abonamente figurează „Opinia publică“ de Aurel Baranga, „Martorii se suprimă“ de Robert Thomas, „Ecaterina Teodoroiu“ de N. Tăutu, „Maria Stuart“ de Fr. Schiller și altele. Posesorii de abonamente pentru stagiunea 1968—1969 au prioritate și în obținerea biletelor la spectacolele ce vor fi prezentate pe scena teatrului băimărean de către alte instituții artistice din țară. -------------------------------- Pregătiri pentru noul an forestier întreprinderea forestieră Tg. tăpuș a început din timp pregătirile pentru noul an forestier. Din totalul celor 44 parchete destinate asigurării materialului necesar realizării sarcinilor de plan, pentru 40 sunt stabilite încă de pe acum procesele tehnologice de Drum spre vizdult Foto; A NEGRU în pagina a 3-a SPORT 4 Cupa tineretului de la sate: întreceri viu disputate . Fotbal: Constructorii se pregătesc O ECHITABILA AȘEZARE A IMPOZITELOR Cu puține zile în urmă, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat decretul cu privire la stabilirea impozitelor pe terenurile unităților agricole și pe veniturile agricole ale populației. Împreună cu ceilalți cooperatori am luat cunoștință cu deosebit interes de noile reglementări și ne dăm seama că ele sunt menite să asigure — în spiritul dreptății — o fericită îmbinare între interesele generale ale întregului popor, ale unităților agricole și ale țărănimii. Este deosebit de necesară participarea noastră, a țărănimii, la eforturile ce le depune statul pentru continua dezvoltare a economiei nationale. Mă gîndesc la agricultura practicată cu ani în urmă la Coaș, la fata satului de odinioară, și-mi dau seama cu am progresat în anii socialismului, ce uriașe transformări înnoitoare s-au produs. Locul micii proprietăți a fost luat de marea proprietate, de cooperativa noastră agricolă, mai puternică de la un an la altul. Și este puternică pentru că statul ne-a venit în ajutor cu însemnate sume de bani, cu mari cantități de îngrășăminte chimice și substanțe de combatere a dăunătorilor, cu tractoare și agregate de irigat, cu cadre de specialiști. Ar fi nedrept să nu răsplătim efortul depus de stat pentru binele nostru și consider că noile reglementări cu privire la impozite sunt juste și echitabile. Este bine că decretul precizează și condițiile de stabilire a impozitelor. Nu era corect ca unități agricole cu terenuri podzolice, mai sărace, să fie încadrate în aceeași zonă cu altele ale căror terenuri sunt așezate în lunca Someșului și deci sunt mai fertile. Nu era just, de asemenea, ca suprafețele ocupate cu cîțiva pomi răzleți dintr-o unitate să fie considerate ca livezi și impuse cu aceeași sumă ca și livezile noastre compacte ce ne aduc însemnate venituri. Diferențierea este deci necesară și binevenită. Cu toată convingerea subscriu și la prevederea ce stabilește impozitele veniturile agricole ale populației. Trăiesc în sat și-mi dau seama că unii săteni prin veniturile ce le realizează stau foarte bine, în timp ce alții realizează venituri mai mici. Era necesară o reglementare a veniturilor și implicit a posibilităților de acumulare. Mă atașez cu toată convingerea la noile măsuri luate de partid și guvern, fiind convins că o dată materializate vor contribui din plin la construirea edificiului socialist în tara noastră. VASILE AVRAM președintele C.A.P. Coaș \ Scintei de oțel. Foto: I. ȘOMCUTEANU Părinții — pentru o povară copii ? Omenia e una din cele mai reprezentative caracteristici ale poporului nostru. Prin ea înțelegem deopotrivă stima față de om, respectul reciproc, întrajutorarea și mai cu seamă cinstirea adusă omului ajuns la vîrsta părului cărunt. Aceste relații s-au statornicit mai profund în condițiile orînduirii noastre socialiste. E de la sine înțeles că într-un asemenea climat respectul și dragostea față de părinți, relațiile familiale ocupă un loc de prim rang. Fiindcă prin însăși definiția ei familia constituie un tot unitar, armonios, în care sufletul uman se modelează, capătă un plus de afecțiune și receptivitate. „Constituie o obligație socială a părinților de a-și crește copiii în acest spirit, al deplinei corectitudini, și în același timp al copiilor de a răspunde părinților cu aceeași unitate de măsură. Mă gîndesc la obligațiile morale și materiale reciproce și mai ales la acelea ale copiilor cînd părinții au ajuns la iarna bătrîneții". Cuvinte simple, dar elocvente, pe care ni le spunea Gheorghe Breban, muncitor la I.I.L. „Băimăreana". Și totuși, sfidînd aceste percepte umane, uneori lucrurile se petrec altfel. O scrisoare sosită la redacție relatează situația bătrînei Irina Ungur de 80 de ani din Preluca Nouă. Supusă maltratării tiranice de către fiul ei, Ioan Ungur, este nevoită să trăiască din mila sătenilor. Suferind de patima beției acesta se întoarce acasă noaptea, vărsîndu-și tot năduful asupra mamei și soției, prin bătaie și injurii. Întîlnim, așadar, oameni lipsiți de cele mai elementare principii de comportare umană. Despre aceeași stare de fapte se poate vorbi și în cazul lui Gheorghe Buciuman din Lăpușel, care își lasă mama în vîrstă de 68 de ani pradă unor condiții mizere de trai. Este, de asemenea, reprobabilă atitudinea unor rude care în diferitele situații abuzează de credulitate. In cazul Călinei Ciolpan din Vișeu de Sus, de munca ei au profitat în mod meschin Gavril Faiciuc, Maria Marinca și Arpar Neag, punînd-o în situație să-și trimită copiii la orfelinat și transformînd-o în servitoare. Situația poate fi examinată și în cazul relațiilor dintre părinți și copii. Intervine o falsă modalitate de respect față de părinți despre care ne vorbește milian Boroș, șeful catedrei Maxide psihologie-pedagogie de la Institutul pedagogic din Baia Mare . — Se constată uneori, ne spune interlocutorul nostru, că atît timp cu copiii sînt dependenți materialicește de părinți, manifestă față de aceștia un respect interesat, iar îndată ce devin independenți se lasă influențați de partener și încep inițial prin a-și neglija părinții apoi sfîrșesc prin a-i privi ca pe o povară. Substituirea unor astfel de relații total lipsite de stimă și respect sunt inițiate deseori conștient sau inconștient de unul dintre soți. In cazul familiei lui Ioan Ungur din Preluca Nouă e vorba în acest text de soția acestuia care conțin numai că o jignește pe soacră cu vorbe urîte (greu de reprodus) dar a ajuns s-o lovească chiar. Se întîmplă în anumite cazuri ca vina pentru neînțelegerile familiale să nu o poarte numai co- DRAGOMIR IGNAT (Continuare în pag. a 2-a) 1 Războiul fara fronturi continuă Alit a durat răgazul: șase săptămîni, 42 de zile și 42 de nopți fără spaima atacului, fără gloanțe și morți. Pe urmă, comunicatele militare au reapărut iar, și „războiul fără fronturi", cure au fost denumite ostilitățile din Nigeria, s-a transformat din nou în acea mașină apocaliptică de măcinat vieți omenești. Mii, zeci și sute de mii de vieți omenești. Contradictorii, ca de obicei, comunicatele militare federale și diafreze acuză reciproc cealaltă parte pentru redeschiderea focului, întrerupt în timpul negocierilor preliminare de la Niamey. Important nu este însă cine a reînceput ostilitățile, ci faptul că în Nigeria continuă războiul fratricid. „După 14 luni de război, scrie revista tunisiană „Jeune Afrique". Nigeria, cea mai populată dintre țările Africii rămîne și cea mai dezmembrată, iar perspectiva păcii apare acum mai îndepărtată ca oricînd". Consecințele firești ale unui conflict de o asemenea amploare sînt incalculabile. Războiul a afectat grav economia țării, aflată abia la începutul dezvoltării ei. Se apreciază că aproximativ 150 milioane lire sterline au fost scoase din circuitul economic fără a mai socoti pagubele provocate de distrugerea satelor și orașelor nigeriene. Zilnic țara pierde 2.500.000 dolari, numai în urma sistării exportului de petrol, în timp ce comerțul exterior cu produsele tradiționale a scăzut considerabil. Perturbarea vieții economice a atins asemenea proporții incit sînt greu de precizat posibilitățile de redresare a țării. Pagubele economice însă sînt neglijabile față de pierderile umane de neînlocuit. Se apreciază că pînă acum 200.000 de oameni au pierit din pricina războiului. Isoba, Aloa, Igrita, Agwa, Nsokpo și încă atîtea altele erau odinioară pașnice sate și orașe unde locuitorii își duceau liniștiți modestul lor trai cotidian. Acum, ele vor trebui șterse de pe hărți pentru că hărțile nu au de ce să indice locurile ruinate și pustii unde numai cadavrele și vulturii ce le devoră constituie o unică și halucinantă prin VENERA ANGHEL (Continuare In pag. a 4-a) I