Pentru Socialism, august 1968 (Anul 18, nr. 4516-4542)

1968-08-02 / nr. 4517

f PROLETARI DIN TOATE ȚA­RILE. ANITI­VA i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4517 Vineri 2 augUst 1968 4 pagini — 30 de bani Secetă de lapte la cooperativa agricolă din Seini Intr-o ședință de lucru ce a avut loc in luna trecută la Direcția agricolă jude­țeană, cooperativa agricolă de producție din Seini fost criticată pentru produc­a­ția slabă de lapte. Aceasta a constituit, de altfel, mo­bilul anchetei noastre la fața locului. Prima reacție Aflînd despre ce este vorba, Aurel Pop, inginerul cooperativei, ne-a întîmpinat cu un zîmbet larg, spunînd: ,,Să știți că s-a făcut o greșeală atunci la ședință. Cifra a fost eronată. Noi am obținut au 278 litri lapte pe cap de vacă fu­rajată, ci 340 litri, la acea da­tă".)­?) Aerul de automulțumire nu-și găsește justificare, fiindcă nici 340 litri de lapte în 5 luni și jumăta­te și nici 374 litri obținuți în pri­mele șase luni , nu pot satisface pe nimeni. In comparație cu pro­ducția de lapte obținută în aceeași perioadă a anului 1966 se observă o scădere de peste 200 litri lapte la fiecare vacă furajată. Interesea­ză desigur cauzele acestui declin. Producția de­­ lapte este condi­ționată de un complex de factori, printre care și puterea morfo-pro­­ductivă a fiecărei vaci. De ani de zile acest deziderat a fost negli­jat în cooperativa agricolă din Seini și un număr de 30­—40 de animale au fost tinute fără să-și justifice eficienta economică la categoria vaci cu lapte. ANCHETA NOASTRĂ­ ­— In anii anteriori, spune Ioan Tința, președintele cooperativei, aveam posibilitatea să trecem va­cile inapte producției, din cre­ion bineînțeles, la categoria bovine la îngrășat. In ultimul timp ni s-a luat această posibilitate și evident producția de lapte a scă­zut. E o mare greșeală să menții în nomenclatorul vacilor cu lapte nu­meroase exemplare care în fond sunt pensionare si n­u au nici productivitate. Cert este că pro­­o­ductia de lapte a fost diminuată și de această stare de lucruri. Consemnăm scoaterea în ultimul timp a unui număr de 22 vaci ta­rate, remarcînd insă întîrzierea cu care s-a trecut la această opera­ție. Ele trebuiau scoase de mult și înlocuite cu animale valoroase din prăsilă proprie. Rație de întreținere și cam atît Analizînd balanța furajeră în­tocmită la începutul perioadei de stabulație, discutînd cu îngrijito­rii de animale, aflăm că preocu­parea consiliului de conducere în această direcție nu a fost la ni­velul cerințelor. Și astfel, în afara grosierelor care au existat din a­­bundență, fibroasele s-au asigurat doar în proporție de 80 la su­tă, suculentele 20 la sută, iar con­centratele. v. nimic! Insuficiența furajelor n-a permis întocmirea unor rații echilibrate, care să stimuleze producția, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra pro­ductivității animalelor și a desfă­șurării normale a procesului de reproducție. Astfel, producția de lapte la sfîrșitul perioadei de sta­­bulație ■ nu depășea cu mult 200 litri pe cap de vacă furajată, nu­mărul montelor a fost redus nici o vițea nu a ajuns în catego­­i­ria junincilor, înregistrîndu-se un număr de­­ pierderi prin morta­bi­litate (28 capete). Consiliul de conducere încear­că să pună toate neajunsurile pe seama lipsei de concentrare. Fără îndoială că acestea constituie un element important în furajarea rațională a vacilor de lapte. Ce s-a întreprin­s însă pentru comple­tarea golurilor la acest capitol? S-au întocmit cîteva adrese soli­­citînd sprijinul Direcției agricole județene. Curios lucru, dar atunci cînd li s-au repartizat concentra­te cei din Seini au refuzat să le primească, pretextînd că n-au fon­duri pentru așa ceva. In acest fel lipsurile persistă și în prezent. Nu putem trece peste această problemă fără a vedea și latura economico-financiară. Analizînd situația observăm că în șase luni de zile cooperativa agricolă din Seini a livrat către stat în medie 180 litri lapte marfă de la fiecare M. NADAȘAN N. DOROLTAN (Continuare în pag. a 3-a) In exploatările forestiere mecanizarea Își spune cuvîntul. Laborator l­a Exploatarea Cavnic s-au încheiat minieră lu­crările de construcție a u­­nul­uii obiectiv. Este vor­ba de noul laborator al ex­ploatării, o construcție mo­dernă, care dispune de in­stalații și aparataj aferent pentru efectuarea diferitelor analize ce sunt necesare re­zolvării multiplelor proble­me legate de perfecționarea proceselor de extracție și preparare a minereurilor. Traseu auto Incepind cu prima zi a lunii august s-a deschis un nou traseu auto : Tg. Lăpuș — Sighetul Mar­­mației (via Copalnic-Mănăștur, prin Cărbunari-băi — Baia Mare — Baia Sprie — Cavnic — Ocna Șu­­gatag). Pe acest traseu autobuze­le pleacă din Tg. Lăpuș diminea­ța la ora 5.30, iar la ora 7.39 so­sesc în Baia Mare, localitate de unde, în continuare, la ora 8.30 pornesc înspre Sighetul Marmației, unde ajung la ora 11.19. Din Sighetul Marmației, autobu­zele care circulă pe același tra­seu pleacă la ora 14.30 și ajung în Baia Mare în jurul orei 17.19, iar, după ce fac o pauză, la ora 18.00 pleacă spre Tg. Lăpuș, so­sind în stația de destinație la ora 20.09. I vor fi utilizate în vederea ex­ploatării cit mai economice a ma­sei lemnoasă, iar pentru scosul și apropiatul materialului lemnos­­ din parchete a început construcția 15 km noi drumuri de tractoare.­­ Totodată, în sectorul Groși au fost executate lucrări de defri­șare în vederea instalării celor 3 linii de funiculare care vor de­servi parchetele Ardeasca, I­de­­­­rica și Zburătura. Din totalul de parchete, datori­tă începerii la timp a pregătirilor pentru noul an forestier, 17 sînt gata pentru atacarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase Îna­inte de termen cu peste o lună. 14.000 de televizoare Anul acesta la oficiile poștale din județ au fost înregistrați alți 1.500 posesori de televizoare. Cu aceștia numărul abonaților la posturile noastre de televiziune se ridică în județ la peste 14.000. Ca urmare, în prezent, numai județul Maramureș numără de peste 4 ori mai multi abonați la televiziune decât existau în anul 1957 în în­treaga țară. Abonamente teatrale In­ cadrul pregătirilor pe care le face pentru stagiunea 1968—1969, Teatrul de stat din Baia Mare a început difuzarea abonamentelor în baza cărora vor fi reținute locuri la spec­tacolele ce urmează a le prezenta în viitoarea stagiune. A­­cestea pot fi procurate de la agenția teatrului sau prin difu­zor­,­ voluntari de bilete din întreprinderi și instituții, plata urmînd a se face în trei rate. Printre spectacolele pentru care se eliberează aceste abonamente figurează „Opinia pu­blică“ de Aurel Baranga, „Martorii se suprimă“ de Robert Thomas, „Ecaterina Teodoroiu“ de N. Tăutu, „Maria Stuart“ de Fr. Schiller și altele. Posesorii de abonamente pentru stagiunea 1968—1969 au prioritate și în obținerea biletelor la spectacolele ce vor fi prezentate pe scena teatrului băimărean de către alte institu­ții artistice din țară. -------------­-------------------­ Pregătiri pentru noul an forestier întreprinderea forestieră Tg. tăpuș a început din timp pregă­tirile pentru noul an forestier. Din totalul celor 44 parchete destina­te asigurării materialului nece­sar realizării sarcinilor de plan, pentru 40 sunt stabilite încă de pe acum procesele tehnologice de Drum spre vizdult Foto; A NEGRU în pagina a 3-a SPORT 4 Cupa tineretului de la sate: întreceri viu dis­putate . Fotbal: Constructorii se pregătesc O ECHITABILA­­ AȘEZARE A IMPOZITELOR Cu puține zile în urmă, Con­siliul de Stat al Republicii Socia­liste România a adoptat decre­tul cu privire la stabilirea impo­zitelor pe terenurile unităților a­­gricole și pe veniturile agricole ale populației. Împreună cu cei­lalți cooperatori am luat cunoș­tință cu deosebit interes de noile reglementări și ne dăm seama că ele sunt menite să asigure — în spiritul dreptății — o fericită îm­binare între interesele generale ale întregului popor, ale unități­lor agricole și ale țărănimii. Este deosebit de necesară participarea noastră, a țărănimii, la eforturile ce le depune statul pentru con­tinua dezvoltare a economiei na­tionale. Mă gîndesc la agricultura prac­ticată cu ani în urmă la Coaș, la fata satului de odinioară, și-mi dau seama cu­ am progresat în anii socialismului, ce uriașe trans­formări înnoitoare s-au produs. Locul micii proprietăți a fost luat de marea proprietate, de coopera­tiva noastră agricolă, mai puterni­că de la un an la altul. Și este puternică pentru că statul ne-a venit în ajutor cu însemnate su­me de bani, cu mari cantități de îngrășăminte chimice și substanțe de combatere a dăunătorilor, cu tractoare și agregate de irigat, cu cadre de specialiști. Ar fi nedrept să nu răsplătim efortul depus de stat pentru binele nostru și con­sider că noile reglementări cu pri­vire la impozite sunt juste și echi­tabile. Este bine că decretul pre­cizează și condițiile de stabilire a impozitelor. Nu era corect ca uni­tăți agricole cu terenuri­ podzo­­lice, mai sărace, să fie încadrate în aceeași zonă cu altele ale că­ror terenuri sunt așezate în lunca Someșului și deci sunt mai ferti­le. Nu era just, de asemenea, ca suprafețele ocupate cu cîțiva pomi răzleți dintr-o unitate să fie con­siderate ca livezi și impuse cu a­­ceeași sumă ca și livezile noastre compacte ce ne aduc însem­nate venituri. Diferențierea este deci necesară și binevenită. Cu toată convingerea subscriu și la preve­derea ce stabilește impozite­le veniturile agricole ale populației. Trăiesc în sat și-mi dau­­ seama că unii săteni prin veniturile ce le realizează stau foarte bine, în timp ce alții realizează venituri mai mici. Era necesară o regle­mentare a veniturilor și implicit a posibilităților de acumulare. Mă atașez cu toată convingerea la noile măsuri luate de partid și guvern, fiind convins că o dată materializate vor contribui din plin la construirea edificiului so­cialist în tara noastră. VASILE AVRA­M președintele C.A.P. Coaș \ Scintei de oțel. Foto: I. ȘOMCUTEANU Părinții — pentru o povară copii ? Omenia e una din cele mai reprezentative caracteristici ale poporului nostru. Prin ea înțele­gem deopotrivă stima față de om, respectul reciproc, întrajutorarea și mai cu seamă cinstirea adusă omului ajuns la vîrsta părului cărunt. Aceste relații s-au stator­nicit mai profund în condițiile o­­rînduirii noastre socialiste. E de la sine înțeles că într-un aseme­nea climat respectul și dragos­tea față de părinți, relațiile fa­miliale ocupă un loc de prim rang. Fiindcă prin însăși defini­ția ei familia constituie un tot unitar, armonios, în care sufle­tul uman se modelează, capătă un plus de afecțiune și recepti­vitate. „Constituie o obligație so­cială a părinților de a-și crește copiii în acest spirit, al deplinei corectitudini, și în același timp al copiilor de­ a răspunde părin­ților cu aceeași unitate de măsu­ră. Mă gîndesc la obligațiile mo­rale și materiale reciproce și mai ales la acelea ale copiilor cînd părinții au ajuns la iarna bătrî­­neții". Cuvinte simple, dar eloc­vente, pe care ni le spunea Gheorghe Breban, muncitor la I.I.L. „Băimăreana". Și totuși, sfidînd aceste percep­­te umane, uneori lucrurile se petrec altfel. O scrisoare sosită la redacție relatează situația bă­­trînei Irina Ungur de 80 de ani din Preluca Nouă. Supusă mal­tratării tiranice de către fiul ei, Ioan Ungur, este nevoită să tră­iască din mila sătenilor. Suferind de patima beției acesta se întoar­ce acasă noaptea, vărsîndu-și tot năduful asupra mamei și soției, prin bătaie și injurii. Întîlnim, așadar, oameni lipsiți de cele mai elementare principii de com­portare umană. Despre aceeași stare de fapte se poate vorbi și în cazul lui Gheorghe Buciuman din Lăpușel, care își lasă mama în vîrstă de 68 de ani pradă u­­nor condiții mizere de trai. Este, de asemenea, reprobabilă atitu­dinea unor rude care în diferitele situații abuzează de credulitate. In cazul Călinei Ciolpan din Vi­­șeu­ de Sus, de munca ei au pro­fitat în mod meschin Gavril Fai­­ciuc, Maria Marinca și Arpar Neag, punînd-o în situație să-și trimită copiii la orfelinat și trans­­formînd-o în servitoare. Situația poate fi examinată și în cazul relațiilor dintre părinți și copii. Intervine o falsă moda­litate de respect față de părinți despre care ne vorbește milian Boroș, șeful catedrei Maxi­de psihologie-pedagogie de la Insti­tutul pedagogic din Baia Mare . — Se constată uneori, ne spune interlocutorul nostru, că atît timp cu­ copiii sînt dependenți materi­alicește de părinți, manifestă față de aceștia un respect interesat, iar îndată ce devin independenți se lasă influențați de partener și încep inițial prin a-și neglija pă­rinții apoi sfîrșesc prin a-i pri­vi ca pe o povară. Substituirea unor astfel de relații total lipsite de stimă și respect sunt inițiate deseori conștient sau inconștient de unul dintre soți. In cazul fa­miliei lui Ioan Ungur din Prelu­ca Nouă e vorba în acest text de soția acestuia care con­țin numai că o jignește pe soacră cu vorbe urîte (greu de repro­dus) dar a ajuns s-o lovească chiar. Se întîmplă în anumite cazuri ca vina pentru neînțelegerile fa­miliale să nu o poarte numai co- DRAGOMIR IGNAT (Continuare în pag. a 2-a) 1 Războiul fara fronturi continuă Alit a durat răgazul: șase săp­­tămîni, 42 de zile și 42 de nopți fără spaima atacului, fără gloan­țe și morți. Pe urmă, comunica­tele militare au reapărut iar, și „războiul fără fronturi", cure au fost denumite ostilitățile din Nigeria, s-a transformat din nou în acea mașină apocaliptică de măcinat vieți omenești. Mii, zeci­ și sute de mii de vieți o­­menești. Contradictorii, ca d­e o­­bicei, comunicatele militare fe­derale și diafreze acuză reci­proc cealaltă parte pentru re­deschiderea focului, întrerupt în timpul negocierilor prelimi­nare de la Niamey. Important nu este însă cine a reînceput ostilitățile, ci faptul că în Ni­geria continuă războiul fratri­cid. „După 14 luni de război, scrie revista tunisiană „Jeune Afrique". Nigeria, cea mai popu­lată dintre țările Africii rămî­­ne și cea mai dezmembrată, iar perspectiva păcii apare acum mai îndepărtată ca oricînd". Consecințele firești ale unui conflict de o asemenea amploa­re sînt incalculabile. Războiul a afectat grav economia țării, a­­flată abia la începutul dezvoltă­rii ei. Se apreciază că aproxima­tiv 150 milioane lire sterline au fost scoase din circuitul econo­mic fără a mai socoti pagubele provocate de distrugerea sate­lor și orașelor nigeriene. Zilnic țara pierde 2.500.000 dolari, nu­mai în urma sistării exportului de petrol, în timp ce comerțul exterior cu produsele tradițio­nale a scăzut considerabil. Per­turbarea vieții economice a a­­tins asemenea proporții incit sînt greu de precizat posibili­tățile de redresare a țării. Pa­gubele economice însă sînt ne­glijabile față de pierderile uma­ne de neînlocuit. Se apreciază că pînă acum 200.000 de oameni au pierit din pricina războiului. Isoba, Aloa, Igrita, Agwa, Nso­­kpo și încă atîtea altele erau odinioară pașnice sate și orașe unde locuitorii își duceau li­niștiți modestul lor trai cotidian. Acum, ele vor trebui șterse de pe hărți pentru că hărțile nu au de ce să indice locurile ruinate și pustii unde numai cadavrele și vulturii ce le devoră consti­tuie o unică și halucinantă prin VENERA ANGHEL (Continuare In pag. a 4-a) I

Next