Pentru Socialism, septembrie 1968 (Anul 18, nr. 4543-4567)
1968-09-12 / nr. 4552
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4552 foi 12 septembrie 196$ 4 pagini — 30 de ban! Scăderea cheltuielilor de producție - oglindă a eficienței activității economice Producem mereu mai mult, mai bun, mai bine. Este nota caracteristică a avîntului oamenilor muncii, răspunsul lor la chemarea partidului. Dar cu ce preț realizăm producția? Este aceasta economică? Activitatea întreprinderilor se desfășoară în sensul creșterii eficienței producției? Iată întrebări care au un numitor comun: nivelul cheltuielilor de producție. Elementele de care depinde scăderea cheltuielilor de producție sunt multiple, fiecare cu importanța sa. In pagina a IlI-a a ziarului nostru prezentăm cîteva din aceste elemente, ponderea lor în costurile de producție, unele considerente ale importanței reducerii lor substanțiale, reducere care constituie o adevărată oglindă a măsurilor aplicate pentru creșterea eficienței activității economice în marile unități industriale din județul nostru IPOSTAZELE PODOABEI CAPILARE! Dintr-un anumit punct de vedere, oamenii se împart în trei categorii: care se bărbieresc (acasă sau la frizer), cei care se bărbieresc pe... uscat și alții care nu se bărbieresc de loc. Acestora din urmă suntem nevoiți să se dedicăm prezentele rînduri spre luare la cunoștință și... izolare Din ce sfere veți fi coborlnd, domnilor? Oric Ce mister lăumă mistuie și cărei eczeme preistorice torăm spectacolul capilar care ni-1 oferiți, mai nou, pe străzile și în localurile băimărene? Ce-i drept, nu vă mai văzusem demult, dar nici nu ne-a topit dorul după voii Să fie oare o măsură de echilibru pentru menținerea verticalității amenințată de balastul pletelor lungi? Sau poate filmele cu gangsteri, unicele pe care le frecventați, v-au „culturalizat“ și v-au trezit peste noapte înrudiți cu „beatles" sau „suppy"? Eioarei Vreți, probabil, să dobîndiți o identitate cu prețul podoabei voastre capilare care crește fără eforturi din parte-vă. Știam că vremea robinsonilor a trecut demult și că străzile și lunile noastre locunu sunt insule pustii, ci locuri civilizate, cu oameni care n-au uitat deprinderile decenței și igiene elementare. Scutiți-ne de spectacolele voastre teribiliste, chiar dacă sunt... gratuite, bărboși și pletoși, și arătați-ne fețele voastre neîndoios mai frumoase, mai expresive și, bănuim, mai inteligente decit pot părea sub povara unor măști care vă îndepărtează de voi înșivă. Să ne amintim împreună de azii de vechea zicală românească despre „părul lung și...“. Frizeriile vă așteaptă cu drag. V. R. GHENCEANU ION P. POP dape SUDORII. Foto: I. DEACONESCU Consfătuiri ale cadrelor didactice Astăzi încep consfătuirile cadrelor didactice în alte trei centre din județul nostru: la Vișeul de Sus, unde participă tovarășii: Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean provizoriu; Ion Lazea, secretar al Comitetului orășenesc de partid; primarul orașului, Elisabeta Gan, inspector șef la Inspectoratul școlar județean, la Sighetul Marmației, unde participă tovarășii; Mitrofan Boca, secretar al Comitetului județean de partid; Nicolae Roman, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului; Andrei Bălan, inspector general al Inspectoratului școlar județean; la Ulmeni, unde ia parte tovarășul Cornel Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean provizoriu. Cadrele didactice din orașele și comunele din jurul centrelor audiază și dezbat azi referate din partea Inspectoratului școlar județean, iar mîine vor continua lucrările pe comisii. Vedere panoramică din orașul Vișeul de Sus. TIMPUL MItERIULUI . APROAPE. SINTEȚI RATA DE LUERU ? Recenta consfătuire a griului, la care au participat aproape toți specialiștii din unitățile agricole, a stabilit că perioada optimă de însămînțare a cerealelor de toamnă în județul nostru este între 15 septembrie și 10 octombrie. Tot cu această ocazie s-a remarcat că în general pregătirile pentru declanșarea campaniei sînt definitivate. — Da, așa este. Cel puțin la cooperativa noastră agricolă, ne spune tovarășul inginer Alexandru Ghiocel, de la Săcălășeni, 39 tone de sămînță a fost asigurată din producția proprie. Pentru lotul semincer ne-am aprovizionat cu încă 4 tone din soiuri intensive. Aproape gata pentru începerea lucrărilor este și utilajul secției de tractoare. Spuneam aproape, deoarece încă nu au fost aduse semănătoarea și polidiscul promis, la două tractoare nu sînt nici acum mecanizatori. Dar restul cooperativelor agricole cum stau ? Au sămînță suficientă? Ne-am adresat, tovarășului ing. Merișor Cocoșilă, director adjunct la Direcția agricolă județeană: — Sămînță au. Pe lingă cantitățile ce s-au asigurat din producție proprie, unităților care li s-au repartizat încă agrci67 tone pentru reînmulțire de la Agroseni. Din aceasta, 100 tone este din soiul Bezostaia, 30 tone din soiul Harrach și 20 tone din soiul București. Tot din dorința de a încorpora un soi sămînță de cea mai bună calitate, s-a perfectat și schimbarea prin bazele de recepție a 200 tone sămînță curată din soiul Bezostaia. Majoritatea cooperativelor agricole au procedat operativ la schimbarea seminței amintite. Totuși, pînă în ziua de 9 septembrie, cooperativele agricole din Satu Nou de Sus, Ariniș și din multe alte Șomcuta, locuri n-au făcut schimbul respectiv. Rămâne în atribuția specialiștilor din unitățile amintite ca in cel mai scurt timp să-și procure întreaga cantitate de sămînță. In afară de preocuparea pentru asigurarea întregii cantități de semințe, Ce ne despre grija pentru puteți spune unei semințe cu înaltă procurarea valoare germinativă? — Majoritatea specialiștilor noștri a țnut cont de acest imperativ. Totuși, mai sunt unii, și printre aceștia o să amintim pe Doina Barbu, Gheta Mezei și Constantin Malciu de la Băsești, Dumbrăvița și Dragomirești, care n-au trimis nici pînă în ziua de 9 septembrie probe la laborator. Nici de la Vima Mică, Dumbrava, Săliștea, Groși , Lăpuș, Asuaju de Sus nu s-au trimis probele respective. Nu știm cum vor începe specialiștii respectivi însămințările din moment ce n-au certificatul de calitate a seminței. De fapt împotriva acestora Direcția agricolă va lua severe măsuri. Timpul atît de scurt ce a mai rămas pînă la declanșarea campaniei de însămînțări nu ne permite să rămînem pasivi față de asemenea atitudini. — La cooperativa agricolă din Săcălășeni s-a sesizat lipsa a doi mecanizatori. Se generalizează aspectul in toată raza de activitate a I.M.A. Satulung? Ing. MIRCEA POP (Continuare in pag. a 2-a) Comuna Săliștea îți dezvăluie in miniatură aproape tot ce are specific bătrînul Maramureș: porți monumentale, case într-o arhitectură tipic românească, femei și fete cu țurcan briu torcînd lină în timp ce merg pe uliță la prăvălie ori în alte părți, copiii zburdalnici plini de vigoarea unei sănătăți robuste, subliniată pregnant de costumele lor populare nealterate de influență locului și, mai cu străină seamă covoare, minunatele covoare maramureșene în modele de o mare diversitate, care-și etalează frumusețea într-o întrecere de sublim... Intr-un asemenea decor, furat parcă dintr-un basm strămoșesc, ne-am manifestat dorința de a sta de vorbă cu o sălișteancă ce lucrează, in acest început de septembrie, la covoare. Sătenii, fieri, deschiși și ospitabinevoitori cum Ie este firea, au început să întrebe unul de la altul: — Nu știți cine are pusă tiară? In graiul locului tiară înseamnă război de țesut covoare. Pînă la urmă, din vorbă-n vorbă, am aflat că ioana Vlad a Moșului are pusă tiara și tocmai alege un nou covor. Ne-am îndreptat, conduși de un ghid local ad-hoc, spre căsuța bătrînească dinspre capătul unei ulicioare, am trecut pe sub poartă ca pe sub un arc de triumf al vieții, tradiției și frumosului. Ne-a primit o femeie de statură mijlocie. Chipul ei păstra încă urme ale frumuseții din tinerețe. Bucuroasă de Ioana Vlad ne-a oaspeți, să-i trecem pragul rugat și ne-a asigurat că oamenii de omenie, cu gînduri bune și suflet curat sunt întotdeauna primiți sub orice acoperiș de gospodar maramureșean. Odaia răcoroasă și curată avea în partea dreaptă, un pat, înălt, acoperit cu covoare, iar deasupra lui, sub tavan, pe dranițe de lemn, erau întinse, unul după altul, tot covoare. Văzînd că ne plac, mama Ioana Vlad ne-a explicat pe tind modelele: „Lăduca“, „In cîrlige“, „Mărgăritar“, „Spinul", „Crucea Vlădicului", „Catrința" ș.a.m.d. Mijlocul odăii era ocupat de tiară. Mama Ioana Vlad a Moșului alegea covorul cu atenție, migală și grijă, după un model adus de la Anuța fuga a lui Ștefan. — .. .E un model, ne explică ea, arătându-ne covorul, căruia ii zice „Cununa miresei — Așteptați... vreo mireasă? Întrebarea noastră s-a împrăștiat pe față o adîncă, o nesfirșit de adâncă îngrijorare, învăluită cu speranță, dar și cu încredere. Și-a ridicat mina încet și luat din perete o ramă de lemn meșteșugită cu briceagul demult și patinată de vreme, în ramă, fotografia unui tînăr militar, bine în umeri, cu aliură legat de sportiv și cu boneta ușor apăsată pe o sprinceană, cu trăsăturile tăiate parcă în granit de mina unei sculptorițe gostite, tinere și îndrăînseninate de lumina unei bucurii care lasă impresia că tânărul va slobozi, dintr-o clipă în alta, o chiuitură, la auzul căreia se vor urni munții cu pădurile și rîurile, lor repezi, cu „tot ce mișcă-n țara asta...“ Priveam fotografia și chipul tînărului iradia optimism, calm, siguranță și acea bărbăție caracteristică maramureșeanului căruia zbucnește viața în floaîire spre împlinire. — E Vasile, feciorul meu, grăi Ioana Vlad a Moșului într-un tîrziu, cu mîndria și căldura caracteristice numai mamelor care își văd copiii mari și bine așezați, își face armata. Și îngrijorarea prin care a trecut lumea [UNK] cred că este mai mare în sufletul fiecărei mame... I-am spus cuvinte liniștitoare, așa cum este și viața noastră, dar și pline de hotărîrea de a ne apăra, cînd va nevoie, apa și pămîntul și așa cum au făcut toți cei din seminția cărora purcedem spre viitorime. Notăm aici pentru toate mamele din Maramureș să-și aleagă cu liniște și încredere covoarele în „Cununa miresei", să-și aștepte cu drag nurorile și nepoții. Liniștea țarinei, apei și aerului pe care-l respiră în dreapta noastră orînduire socialistă se află în brațe tari. ION BUDA Ioana îsi țese covorul . SOSIT POȘTA AERIANĂ, Foto: T. ȘOMCUTEANU. Demonstrații ia Wellington In ultimii 100 de ani, viața politică a fost relativ liniștită în Noua Zeelandă. Pînă nu mult, părea de neconceput desă apară aici frămîntâri politice. Totuși, acestea mocneau de mult. Anglia, care a reprezentat totdeauna pentru Noua Zeelandă principala bază de desfacere a produselor agricole, 90 la sută din exportul neozeelandez fiind furnizat de agricultură, își reduce rapid și continuu achizițiile. Criza provocată de deficitele economice Britanie s-a agravat, din Marea cînd în iunie 1967 a fost scos din funcțiune Canalul de Suez. Până atunci, cargoboturile din Noua Zeelandă erau obligate să parcurgă un drum lung, ocolind Africa de sud. înrăutățirea bruscă a situației economice a Noii Zeelande a intensificat lupta muncitorilor și funcționarilor împotriva șomajului crescînd și a majorării prețurilor. Oamenii muncii se ridică și împotriva participării trupelor neozeelandeze împreună cu cele australiene la intervenția intensifică S.U.A. în Vietnam.Se frământările la Wellington, capitala Noii Zeelande, se organizează demonstrații comune ale oamenilor muncii, membrilor sindicatelor și intelectualilor. In ziua cînd s-a deschis la Wellington sesiunea parlamentului, mii de neozeelandezi, părăsindu-și locurile de muncă, s-au încolonat și au pornit de la Trades Hall— centrul sindical — spre clădirea parlamentului. Ultimele evenimente au arătat că Noua Zeelandă nu mai este un dominion inert, care trăiește liniștit sub aripa Marii Britanii. Manifestațiile oamenilor muncii neozeelandezi pentru interesele lor vitale, pentru pace în lumea întreagă devin din ce în ce mai masive. RUPERT LOKWOOD ziarist australian