Pentru Socialism, septembrie 1968 (Anul 18, nr. 4543-4567)

1968-09-12 / nr. 4552

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4552 foi 12 septembrie 196$ 4 pagini — 30 de ban! Scăderea cheltuielilor de producție - oglindă a eficienței activității economice Producem mereu mai mult, mai bun, mai bine. Este nota caracteristică a avîntului oamenilor muncii, răspunsul lor la chemarea partidului. Dar cu ce preț realizăm producția? Este aceasta economică? Activitatea întreprinderilor se desfășoară în sensul creșterii eficien­ței producției? Iată întrebări care au un numitor comun: nivelul cheltuielilor de producție. Elementele de care depinde scăde­rea cheltuielilor de producție sunt mul­tiple, fiecare cu importanța sa. In pa­gina a IlI-a a ziarului nostru prezentăm cîteva din aceste elemente, ponderea lor în costurile de producție, unele conside­rente ale importanței reducerii lor substanțiale, reducere care constituie o adevărată oglindă a măsurilor aplicate pentru creșterea eficienței activității economice în marile unități industriale din județul nostru IPOSTAZELE PODOABEI CAPILARE! Dintr-un anumit punct de ve­dere, oamenii se împart în trei categorii: care se bărbieresc (a­­casă sau la frizer), cei care se bărbieresc pe... uscat și alții care nu se bărbieresc de loc. Aces­tora din urmă suntem­ nevoiți să se dedicăm pre­zentele rînduri spre luare la cunoștință și... izo­lare Din ce sfere veți fi coborlnd, domnilor? Oric Ce mister lăum­­ă mistuie și cărei eczeme preistorice torăm spectacolul capilar care ni-1 oferiți, mai nou, pe străzile și în localurile băimă­­rene? Ce-i drept, nu vă mai văzu­sem demult, dar nici nu ne-a topit dorul după voii Să fie oare o măsură de echi­libru pentru menținerea verti­calității amenințată de balastul pletelor lungi? Sau poate fil­mele cu gangsteri, unicele pe care le frecventați, v-au „cul­turalizat“ și v-au trezit peste noapte înrudiți cu „beatles" sau „su­ppy"? Ei­oarei Vreți, probabil, să dobîndiți o identitate cu prețul podoabei voastre capilare care crește fără eforturi din par­­te-vă. Știam că vremea robin­­sonilor a trecut demult și că străzile și lunile noastre locu­nu sunt insule pus­tii, ci locuri ci­vilizate, cu oa­meni care n-au uitat deprinderi­le decenței și igiene elementare. Scutiți-ne de spectacolele voastre teribiliste, chiar dacă sunt... gratuite, bărboși și ple­­toși, și arătați-ne fețele voastre neîndoios mai frumoase, mai expresive și, bănuim, mai inte­ligente decit pot părea sub po­vara unor măști care vă înde­părtează de voi înșivă. Să ne amintim împreună de azii de vechea zicală româneas­că despre „părul lung și...“. Frizeriile vă așteaptă cu drag. V. R. GHENCEANU ION P. POP da­pe SUDORII. Foto: I. DEACONESCU Consfătuiri ale cadrelor didactice Astăzi încep consfătuirile ca­drelor didactice în alte trei cen­tre din județul nostru: la Vi­­șeul de Sus, unde participă to­varășii: Gheorghe Blaj, prim­-se­­cretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președinte­le Consiliului popular județean provizoriu; Ion Lazea, secretar al Comitetului orășenesc de partid; primarul orașului, Elisa­­beta Gan, inspector șef la In­spectoratul școlar județean, la Si­­ghetul Marmației, unde partici­pă tovarășii; Mitrofan Boca, se­cretar al Comitetului județean de partid; Nicolae Roman, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului; Andrei Bălan, inspector gene­ral al Inspectoratului școlar ju­dețean; la Ulmeni, unde ia par­te tovarășul Cornel Graur, vice­președinte al Consiliului popu­lar județean provizoriu. Cadrele didactice din orașele și comunele din jurul centrelor audiază și dezbat azi referate din partea Inspectoratului șco­lar județean, iar mîine vor con­tinua lucrările pe comisii. Vedere panoramică din orașul Vișeul de Sus. TIMPUL MIt­ERIULUI . APROAPE. SINTEȚI RATA DE LUERU ? Recenta consfătuire a griului, la care au participat aproape toți specialiștii din unitățile agricole, a stabilit că perioada­ optimă de însămînțare a cerealelor de toamnă în județul nostru este între 15 septembrie și 10 octombrie. Tot cu această ocazie s-a remarcat că în general pregătirile pentru declan­șarea campaniei sînt definitivate. — Da, așa este. Cel puțin la cooperativa noastră agricolă, ne spune tovarășul inginer Alexandru Ghiocel, de la Săcălășeni, 39 tone de sămînță a fost asigurată din producția proprie. Pentru lotul se­­mincer ne-am aprovizionat cu în­că 4 tone din soiuri intensive. A­­proape gata pentru începerea lu­crărilor este și utilajul secției de tractoare. Spuneam aproape, de­oarece încă nu au fost aduse se­mănătoarea și polidiscul promis, la două tractoare nu sînt nici acum mecanizatori. Dar restul cooperativelor agri­cole cum stau ? Au sămînță sufici­entă? Ne-am adresat, tovarășului ing. Merișor Cocoșilă, director ad­junct la Direcția agricolă jude­țeană: — Sămînță au. Pe lingă canti­tățile ce s-au asigurat din pro­ducție proprie, unităților care li s-au repartizat încă agrc­i67 tone pentru reînmulțire de la Agroseni. Din aceasta, 100 tone este din soiul Bezostaia, 30 tone din soiul Harrach­ și 20 tone din soiul București. Tot din dorința de a încorpora un soi sămînță de cea mai bună calitate, s-a perfectat și schimbarea prin ba­zele de recepție a 200 tone să­mînță curată din soiul Bezostaia. Majoritatea cooperativelor agri­cole au procedat operativ la schimbarea seminței amintite. Totuși, pînă în ziua de 9 sep­tembrie, cooperativele agricole din Satu Nou de Sus, Arini­ș și din multe alte Șomcuta, locuri n-au făcut schimbul respectiv. Ră­mâne în atribuția specialiștilor din unitățile amintite ca in cel mai scurt timp să-și procure întreaga cantitate de sămînță. In afară de preocuparea pen­tru asigurarea întregii cantități de semințe, Ce ne despre grija pentru puteți spune unei semințe cu înaltă procurarea valoare germinativă? — Majoritatea specialiștilor noștri a țnut cont de acest im­perativ. Totuși, mai sunt unii, și printre aceștia o să amintim pe Doina Barbu, Gheta Mezei și­­ Constantin Malciu de la Băsești, Dumbrăvița și Dragomirești, ca­re n-au trimis nici pînă în ziua de 9 septembrie probe la labo­rator. Nici de la Vima Mică, Dumbrava, Săliștea, Groși , Lăpuș, As­uaju de Sus nu s-au trimis probele respective. Nu știm cum vor începe specialiștii respectivi însămințările din mo­ment ce n-au certificatul de ca­litate a seminței. De fapt împo­triva acestora Direcția agricolă va lua severe măsuri. Timpul atît de scurt ce a mai rămas pî­nă la declanșarea campaniei de însămînțări nu ne permite să rămînem pasivi față de aseme­nea atitudini. — La cooperativa agricolă din Săcălășeni s-a sesizat lipsa a doi mecanizatori. Se generalizează aspectul in toată raza de activi­tate a I.M.A. Satulung? Ing. MIRCEA POP (Continuare in pag. a 2-a) C­omuna Săliștea îți dezvăluie in mi­niatură aproape tot ce are specific bă­­trînul Maramureș: porți monumentale, case în­­tr-o arhitectură tipic românească, femei și fete cu țurca­n bri­u torcînd lină în timp ce merg pe uliță la prăvă­lie ori în alte părți, co­piii zburdalnici plini de vigoarea unei­ sănă­tăți robuste, subliniată pregnant de costumele lor populare nealterate de influență locului și, mai cu străină sea­mă covoare, minunatele covoare maramureșene în modele de o mare diversitate, care-și eta­lează frumusețea într-o întrecere de sublim... Intr-un asemenea de­cor, furat parcă din­­tr-un basm strămoșesc, ne-am manifestat do­rința de a sta de vorbă cu o sălișteancă ce lu­crează, in acest început de septembrie, la co­voare. Sătenii, fieri, deschiși și ospita­bine­voitori cum Ie este fi­rea, au început să în­trebe unul de la altul: — Nu știți cine are pusă tiară? In graiul locului tiară înseamnă răz­boi de țesut covoare. Pînă la urmă, din­­ vor­­bă-n vorbă, am aflat că ioana Vlad a Moșului are pusă tiara și tocmai alege un nou covor. Ne-am îndreptat, con­duși de un ghid local ad-hoc, spre căsuța bătrînească dinspre ca­pătul unei ulicioare, am trecut pe sub poar­tă ca pe sub un arc de triumf al vieții, tra­diției și frumosului. Ne-a primit o femeie de statură mijlocie. Chipul ei păstra încă urme ale frumuseții din tinerețe. Bucuroasă de Ioana Vlad ne-a oaspeți, să-i trecem pragul rugat și ne-a asigurat că oa­menii de omenie, cu gînduri bune și suflet curat sunt întotdeauna primiți sub orice acope­riș de gospodar mara­mureșean. Odaia răcoroasă și curată avea în partea dreaptă, un pat, în­ălt, acoperit cu covoare, iar deasupra lui, sub ta­van, pe dranițe de lemn, erau întinse, unul după altul, tot covoare. Vă­­zînd că ne plac, mama Ioana Vlad ne-a expli­cat pe tind modelele: „Lăduca“, „In cîrlige“, „Mărgăritar“, „Spinul", „Crucea V­lădicului", „Catrința" ș.a.m.d. Mijlocul odăii era ocupat de tiară. Mama Ioana Vlad a Moșului alegea covorul cu aten­ție, migală și grijă, du­pă un model adus de la Anuța fuga a lui Ștefan. — .. .E un model, ne explică ea, arătându-ne covorul, căruia ii zice „Cununa miresei — Așteptați... vreo mireasă? Întrebarea noastră s-a împrăștiat pe față o adîncă, o nesfirșit de adâncă îngrijorare, în­văluită cu speranță, dar și cu încredere. Și-a­ ri­dicat mina încet și luat din perete o ramă­­ de lemn meșteșugită cu briceagul demult și pa­tinată de vreme, în ra­mă, fotografia unui tî­­năr militar, bine în umeri, cu aliură legat de sportiv și cu boneta ușor apăsată pe­ o sprinceană, cu trăsătu­rile tăiate parcă în gra­nit de mina unei sculp­­torițe gostite, tinere și îndră­înseninate de lumina unei bucurii ca­re lasă impresia că tâ­­nărul va slobozi, din­­tr-o clipă în alta, o chiuitură, la­ auzul că­reia se vor urni munții cu pădurile și rîurile, lor repezi, cu „tot ce mișcă-n țara asta...“ Priveam fotografia și chipul tînărului iradia optimism, calm, sigu­ranță și acea bărbăție caracteristică maramu­reșeanului căruia zbucnește viața în floa­îi­re spre împlinire. — E Vasile, feciorul meu, grăi Ioana Vlad a Moșului într-un tîrziu, cu mîndria și căldura caracteristice numai ma­melor care își văd co­piii mari și bine așe­zați, își face armata. Și îngrijorarea prin care a trecut lumea [UNK] cred că este mai mare în sufle­tul fiecărei mame... I-am spus cuvinte li­niștitoare, așa cum este și viața noastră, dar și pline de hotărîrea de a ne apăra, cînd va nevoie, apa și pămîntul și așa cum au făcut toți cei din seminția cărora purcedem spre viitori­me. Notăm aici pentru toate mamele din Ma­ramureș să-și aleagă cu liniște și încredere co­voarele în „Cununa mi­resei", să-și aștepte cu drag nurorile și nepoții. Liniștea țarinei, apei și aerului pe care-l res­piră în dreapta noastră orînduire socialistă se află în brațe tari. ION BUDA Ioana îsi țese covorul­ ­. SOSIT POȘTA AERIANĂ, Foto: T. ȘOMCUTEANU. Demonstrații ia Wellington In ultimii 100 de ani, viața po­litică a fost relativ liniștită în Noua Zeelandă. Pînă nu mult, părea de neconceput de­să apară aici frămîntâri politice. Totuși, acestea mocneau de mult. Anglia, care a reprezentat totdeauna pentru Noua Zeelan­dă principala bază de desfacere a produselor agricole, 90 la su­tă din exportul neozeelandez fiind furnizat de agricultură, își reduce rapid și continuu achi­zițiile. Criza provocată de defi­citele economice Britanie s-a agravat, din Marea cînd în iunie 1967 a fost scos din func­țiune Canalul de Suez. Până a­tunci, cargoboturile din Noua Zeelandă erau obligate să par­curgă un drum lung, ocolind Africa de sud. înrăutățirea bruscă a situației economice a Noii Zeelande a intensificat lupta muncitorilor și funcționarilor împotriva șo­majului crescînd și a majorării prețurilor. Oamenii muncii se ridică și împotriva participării trupelor neozeelandeze împreu­nă cu cele australiene la­ inter­venția intensifică S.U.A. în Vietnam.­Se frământările la We­llington, capitala Noii­ Zeelan­de, se organizează demonstra­ții comune ale oamenilor mun­cii, membrilor sindicatelor și intelectualilor. In ziua­ cînd s-a deschis­ la Wellington sesiunea parlamen­tului, mii de neozeelandezi, pă­­răsindu-și locurile­ de muncă, s-au încolonat și au pornit de la Trades­ Hall­­— centrul sindi­cal — spre clădirea­ parlamen­tului. Ultimele evenimente au ară­tat că Noua Zeelandă nu mai este un dominion inert, care tră­iește liniștit sub aripa Marii Bri­tanii. Manifestațiile oamenilor muncii neozeelandezi pentru interesele lor vitale, pentru pa­ce în lumea întreagă devin din ce în ce mai masive. RUPERT LOKWOOD ziarist australian

Next