Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)

1968-10-19 / nr. 4584

Anul XVIII nr. 4584 S­îmbată octombrie 1968 4 pagini — 30 de bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT LA DOROHOI In încheierea vizitei pe care au făcut-o in tar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. Probleme de Organizare și Salarizare, și Gheorghe C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat, în cur județul Botoșani, tovarășii Nicolae Ceaușescu, secre­­de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­ P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Virgil lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Petre Lupu, al P.C.R., președintele Comitetului de Stat pentru Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv al sui zilei de joi au fost oaspeții orașului Dorohoi. Străbătînd ținuturile nordice ale județului, acest colț de țară cu frumoase și înfloritoare locul unor vestigii care plaiuri, evocă vibrante pagini de istorie și cul­tură românească, coloana de ma­șini ajunge la Dorohoi. Orașul Dorohoi, înveșmîntat as­tăzi sărbătorește, face conducă­torilor de partid și de stat o en­tuziastă primire. In întâmpinarea oaspeților au venit mii și mii de locuitori care, fluturind stegu­­lețe roși și tricolore, buchete de flori, scandînd numele partidului și al patriei dau glas bucuriei de a-i avea în mijlocul lor pe con­ducătorii României socialiste. Vizita de lucru începe la tînăra fabrică de confecții. Oaspeții sunt informați că planul pe primele trei trimestre ale anului a fost în­deplinit la toți indicatorii. Preve­derile la producția marfă au fost depășite cu 11 la sută, iar la pro­ductivitatea muncii cu 2,2 la sută. In toată această perioadă, fabrica a realizat și livrat confecții de calitate. Se vizitează principalele secții. La trecerea oaspeților muncitorii se opresc o clipă din lucru și aplaudă cu însuflețire. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de măsurile luate în vederea diversificării sortimente­lor de confecții și realizării unor produse corespunzătoare cerințe­lor mereu sporite ale populației. Intre timp, în piața orașului s-au adunat peste 15 mii de locuitori din Dorohoi, precum și țărani coo­peratori din comunele învecinate — Șendriceni, Corlăteni, Brăești. Ei îi întîmpină pe iubiții oaspeți cu puternice urale și ovații. Aici are loc o mare adunare popu­lară. Adunarea este deschisă de se­cretarul comitetului orășenesc de partid, Vasile Caba, după care iau cuvîntul Maria Titianu, mun­citoare la fabrica de confecții, Dumitru Sandea, președintele coo­perativei agricole de producție din Concești, profesoara Maria Zaiț, de la Liceul nr. 1 din localitate. Intr-o atmosferă de mare entu­ziasm, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al Comitetului Central al partidu­lui este subliniată in repetate rân­­duri de puternice aplauze și ura­le. Participanții la adunare ovațio­nează îndelung, scandează lozinci pentru Partidul Comunist Român, pentru Republica Socialistă Româ­nia. ★ La Dorohoi, conducătorii de partid și de stat fac un ultim popas la Muzeul memorial „Geor­ge Enescu". Conducătorii de partid și de stat vizitează sălile muzeului, unde sunt extrase 600 de manuscrise­, fotografii și fotocopii, variate do­cumente personale. La plecare, oaspeții consemnea­ză în cartea de onoare: Cu prilejul vizitei la Muzeul memorial „George Enescu", adu­cem un cald omagiu memoriei ge­nialului creator al Rapsodiilor române, compozitorului și artistu­lui care a făcut să strălucească pe toate meridianele globului ne­stematele muzicii românești și vir­tuțile artei noastre interpretative, mesagerului neobosit al umanismu­­lui românesc și al dragostei de frumos a poporului nostru, Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Dați-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor orașului Do­rohoi, un salut fierbinte din par­tea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat și a­­ guvernului României socialiste. (Aplauze). In cadrul vizitei de lucru pe care am făcut-o ieri și astăzi, am ținut să vizităm și o­­rașul dv. Am dorit să cunoaștem mai îndeaproape preocupările, munca, viața dv. In ce mă priveș­te sunt pentru prima oară aici, dar tovarășul Maurer a mai fost, mi se pare, acum 50 și ceva de ani, iar tovarășul Gheorghe Stoica es­te cetățean al Dorohoiului. Mi se pare că și ceilalți tovarăși au mai fost pe aici. Trebuie să mărturi­sesc că am rămas plăcut impre­sionat, în primul rînd de primi­rea pe care ne-ați făcut-o, de căldura manifestării dv. în care am văzut expresia încrederii ne­strămutate în politica partidului nostru ce călăuzește poporul pe drumul socialismului, bunăstării și fericirii. (Aplauze, urale). In al doilea rînd, de unele frumuseți ale orașului dv. pe care le-am văzut în treacăt. Intr-adevăr, ora­șul dv. are o așezare pitorească și, mai ales, are oameni munci­tori, pricepuți. Folosind bine mij­loacele pe care le aveți, constru­iți un oraș care va asigura con­diții de viață tot mai bune locui­torilor săi. (Aplauze). Am ascultat aici pe tovarășa de la întreprinderea de confecții pe care am vizitat-o adineaori. Dînsa spunea că întreprinderea la care lucrează este tînără și mo­destă. Este adevărat că fată de alte întreprinderi mari de con­fecții pare o întreprindere mo­destă. Totuși, 600 de muncitori, dacă am reținut bine, nu repre­zintă chiar puțin. In plus, între­prinderea are rezultate bune, șî noi am rămas cu o impresie plă­cută asupra felului cum acest colectiv tînăr știe să asigure rea­lizarea planului de producție, creșterea calității produselor. Do­resc, de aceea, ca la acest miting să felicit din toată inima și să u­­rez tuturor muncitorilor — mai bine-zis tuturor muncitoarelor — acestei întreprinderi succese tot mai mari în activitatea lor. (A­­plauze). Președintele unei cooperative de producție ne-a vorbit despre străduințele cooperatorilor de obține recolte tot mai bune; el a tre-a înfățișat rezultatele și per­spectivele pe care le are agricul­tura de pe aceste meleaguri, ca în general agricultura țării noas­tre, de a se dezvolta, de a asigu­ra producții tot mai mari. Am ascultat, de asemenea, cu muită plăcere pe tovarășa care a vorbit în numele intelectualită­ții din, Dorohoi, care ne-a relatat despre felul cum dînsa și alți pro­fesori și învățători­ se­ străduiesc să asigure tinerei generații o e­­ducație bună, să înarmeze copiii, tineretul nostru cu științifice și­ culturale cunoștințe avansate, să sădească în sufletul lor dra­gostea de patrie, dragostea de muncă, dragostea pentru socia­lism. Țin să exprim felicitările noastre cele mai­ calde profesori­lor și învățătorilor din Dorohoi și să le urez succese tot mai mari în activitatea lor nobilă. (Aplauze, urale). Primarul ne-a vorbit de per­spectivele dezvoltării orașului dv. Cunoașteți preocupările partidu­lui nostru de a asigura un ritm înalt dezvoltării industriale a Ro­mâniei, cunoașteți și rezultatele acestei politici. Cunoașteți că în anii socialismului am parcurs un drum lung în industrializarea ță­rii. (Aplauze, urale). In această preocupare un loc important ocupă repartizarea teritorială ju­­i­dicioasă, rațională, a obiectivelor industriale, a forțelor de produc­ție. In județul dv. se observă deja efecte ale acestei străduin­țe. Și în Dorohoi sunt începuturi. In anii următori, județul dv. și orașul Dorohoi vor cunoaște o preocupare mai mare pentru dez­voltarea industriei care să asigu­re condiții de muncă cetățenilor, să contribuie la ridicarea nivelu­lui de viață și de cultură al aces­tor meleaguri. (Aplauze, urale). In munca noastră de dezvoltare a economiei, a culturii, un loc im­portant ocupă grija pentru bună­starea materială și spirituală a celor ce muncesc. Cunoașteți că in anii acestui cincinal au fost luate o serie­­ de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de via­tă; sunt în curs de aplicare și al­te măsuri care vor duce la creșterea salariilor, la ridicarea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Construind socialismul pu­nem în cadrul atenției omul, bu­năstarea și fericirea lui. Vom fa­ce totul ca, pe­­ măsură ce munca unită a poporului va spori avu­ția materială a societății, să crească și bunăstarea tuturor ce­lor ce muncesc. (Vii aplauze). Am realizat multe pînă acum in domeniul construcției socialiste în România în toate sectoarele de activitate. Toate acestea sînt re­zultatul muncii avântate, eroice a întregului popor, rezultatul poli­ticii marxist-leniniste a partidului care călăuzește țara pe calea fe­ricirii, a socialismului și comunis­mului. (Aplauze, urale). Știm însă că mai sunt de învins multe lip­suri și neajunsuri. Având con­vingerea că mergea pe un drum bun, știm că stă în puterea noas­tră, a celor ce muncesc din Ro­mânia, ca sub conducerea comu­niștilor să lichidăm lipsurile, să depășim greutățile, să dezvoltăm și mai mult industria, agricultura, știința și cultura, să ridicăm ni­velul de trai­ al poporului. Suntam convinși că dumneavoastră, lo­cuitorii Dorohoiului, nu veți pre­cupeți nici un efort ca, împreună cu toți cei ce muncesc din Româ­nia, să contribuiți la înfăptuirea programului de prosperitate ela­borat de Congresul al IX-lea. (A­­plauze, urale). P­reocupîndu-ne de rezolvarea multiplelor probleme ale­­ construc­ției socialiste, nu uităm că în lu­me mai există imperialismul, că este necesar să ne îngrijim con­tinuu de lărgirea și întărirea po­zițiilor internaționale ale Româ­niei, de dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare cu țările socialiste, de întărirea colaborării și unității cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcările de el­iber­are națională. In colabora­rea și unitatea țârilor socialiste, a mișcării comuniste și muncito­rești, vedem garanția asigurării păcii și progresului în lume. (A­­plauze, urale). Am putut­ constata cu o deose­bită satisfacție din cele ce au spus tovarășii aici, d­in manifestările călduroase, din privirile dv., ade­ziunea dv. deplină la această po­litică a partidului, hotărârea de a acționa pentru a contribui activ, alături de toți cei­­ ce muncesc, la înfăptuirea ei. Este de înțeles, to­varăși, că politica­­ noastră, care corespunde intereselor întregului popor, poate triumfa în măsura în c­are este sprijinită de popor, de toți cetățenii patriei. (Vii aplau­ze). După cum vedeți, tovarăși, a­­veți reprezentanți în conducere­a partidului pe tovarășul Maurer, care -a învățat aici, pe tovarășul Gheorghe Stoica, c­are e cetățean al Dorohoiului, d­ar m­ai cu sea­mă, tovarăși, aveți un exponent de nădejde, în partidul nostru comunist c­are, preocupîndu-se de dezvoltarea întregii țări, se va în­griji ca și Dorohoiul și, în gene­ral, aceste meleaguri ale Moldovei să progreseze. Vrem să se creeze condiții de viață tot mai tot mai demne de orinduirea bune, so­cialistă, pentru toți cetățenii ță­rii, inclusiv pentru locuitorii a­­cestui oraș. Fiți siguri că vom fa­ce totul pentru a vă bucur­a din plin de binefacerile socialismu­lui. (Aplauze, urale). Vă urez din toată inima multe succese în activitatea dv. Vă do­resc sănătate și multă fericire. (Aplauze, urale furtunoase, în­delungi). Instalația de contact la Uzina de acid sulfuric din cadrul Combi­natului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare. Foto: ANDREI ȘUTH. SPIRALA PERFECȚIONĂRII PROFESIONALE Perfecționarea profesională este un deziderat de actuali­tate stringentă care-și croiește drum spre înțelegerea și ade­ziunea unui tot mai sporit număr de specialiști. Ea ridică o serie de probleme și condiții speciale de a căror satisfacere depinde succesul celor angajați în această, de­loc ușoară, com­petiție. La ancheta noastră, care-și propune tocmai să eluci­deze unele aspecte specifice ale perfecționării, au răspuns Leontin Domide, profesor la Liceul nr. 3 Mare, candidat la gradul I, Robert­­ Frank, lector la din Baia catedra de zoologie de la Institutul pedagogic de 3 ani, — doctorand în științele biologice, Ion Lucaciu, medic secundar (Spitalul uni­ficat) și Iuliu Pop, fizician, șeful laboratorului de radioactivi­tate al Centrului de cercetări pentru minereuri neferoase, — doctorand în fizică. „Dacă ați cunoaște mai îndea­proape — înțeleg ca specialist — natura și importanța lucrărilor care se efectuează la nostru de cercetări, ați Centrul avea revelația unei permanente com­petiții între spe­cialiștii de aici și problemele mereu mai com­plexe care a­­par, licitată Iți este sa­capaci­tatea pe întreg registrul — cunoștințe solide, riguroase, inventivitate, recep­tivitate, îndrăzneala soluțiilor inedite. A studia, a te perfec­ționa continuu este o cerință imperioasă a dezvoltării știin­ței contemporane, a obiectivelor prezente și de perspectivă ale dezvoltării societății noastre socialiste. Cu știința nu poți intra în pertractări. Ori te dis­ciplinezi pe măsura condițiilor ei, ori altfel ești exclus din cursă". (Iuliu Pop). „Pregătirea post-universitară­­— fie că se efectuează prin studiu individual, în formele organizate de Ministerul învă­țământului pentru perfecționa­rea metodică și pedagogică, ori în vederea obținerii unui grad didactic — este un imperativ indiferent de ni­velul pregătirii profesionale l­a încheierea stu­diilor re. Fluxul superfor­mațional în infor­epo­ca noastră este atît de impetuos, dinamica des­coperirilor și invențiilor, debor­dantă, mutațiile rulează verti­ginos și „nolens, volens", fie­care dintre noi este prins în angrenajul acesta care — în măsura în care izbutim­ să ne definim locul și rosturile — poate să optimizeze misiunea noastră socială". (Leontin Do­mide). Anchetă realizată de AUREL MURGAN (Continuare în pag. a 2-a) ANCHETĂ SOCIALĂ în nordul județului ÎNSAMÎNȚAREA GRIULUI, SUB PARAVANUL PASIVITĂȚII Timpul optim pentru însămințări a sosit și în partea de nord a ju­dețului cu o lună și ceva în urmă. Cum au privit pînă acum consi­liile de conducere ale C.A.P. aceas­tă importantă lucrare menită să asigure pîinea anului viitor ? Pentru edificare ne deplasăm In mai multe C.A.P. de pe Valea Tisei. De la Sarasău pînă la Remeți întâlnim pe drum 6—7 tractoare. Care să fie rostul plimbărilor? Explicația o primim de îndată de la însoțitorul nostru, Corneliu Butnaru, inginer șef la I.M.A. — Tractoarele nu au ce lucra. Cu mijloacele ce le avem în ci­­teva zile am putea da gata de arat și însămânțat toate luncile din Va­lea Tisei. Fugim de colo-colo pen­tru un hectar două de teren imediat ce se eliberează. Iată deci cauza care a generat întîrzierea însămînțărilor: Multe terenuri planificate pentru cultura­ griului sînt încă ocupate cu po­rumb, deși acesta a ajuns la matu­ritate. Dar de ce nu se recoltea­ză porumbul? La cooperativa agri­­cola din Cîmpulung la Tisa, in data de 16 octombrie, o zi deose­bit de bună pentru recoltări și în­­sămînțări, nici un cooperator nu lucra la culesul porumbului deși din cele 195 de hectare ce se vor însămânța cu grîu, peste o treime vor merge după porumb. In ace­lași timp, inginerul cooperativei, Iosif Tordai, susține că pământul este prea umed. Nici tractoarele nu lucrează din­ plin. Peste cîteva ore nu vomi avea ce lucra, ne spune Ștefan, Vlonga, șeful secției de tractoare." Dacă terenul ar fi eliberat am putea lucra și noaptea. Conduce­­­rea C.A.P. (președinte, Emeric Benedek) nu ia însă nici o măsură. Timpul bun de lucru este irosițt, și la cooperativa agricolă din Să­­­pirița. Brigadierul Toader Cupe ®, lucrează de zor, dar nu pe timp unde-i este menirea, ci intr-un' pod de grajd, dînd jos niște paie." Alte cîteva zeci de cooperatori­ lucrează sub un șopron În alesul cartofilor, iar o altă parte, la exe­­­cutarea gropilor -pentru însilbzări. Cu cîtva timp în urmă pro­]­­ ședintele C.A.P. din Remeti, Toaderf P­anas, ne-a declarat textual: „Da­­­că în 5 sau 6 zile va fi vreme bună, vă asigur că toate lucrările le dăm gata". Am contat pe spusele președin­­­telui și iată-ne la Remeți după săptămână de timp frumos. Prima­ întrebare: — Ați terminat însă­­mînțările? Președintele își aduce aminte de făgă­duială și exclamă mai mult pentru sine: „Stăm prost"! Nespus de prost, de parcă ne-am­ încurcat în treburi. Cu însămîn­­țările pe jumătate, iar la porumb nici nu am început". Ne întrebăm de ce era nevoie ca în ziua de 16 octombrie 200 de cooperatori să lucreze exclu­siv la adunatul fasolei, cînd ma­joritatea suprafețelor pentru gria va fi însămînțat după porumb? Se­mai poate adăuga faptul că multe alte lucrări ca recoltatul plăvii și merelor puteau fi descongesti­onate cu cîteva zile în urmă, iar timpul acesta să fie folosit­­ la însă­­mințări. De acest lucru nu­­ au ți­nut seama multe consilii de con­ducere ale C.A.P., iar acum invo­că motivul aglomerării muncilor­ agricole. Ritmul slab al însămîn­­țărilor se datorește și faptului că organele agricole județene au po­posit mai rar în ultimul timp pe Valea Tisei, pentru a cunoaște situația și a lua măsurile de ri­goare. Lucrul acesta trebuie făcut ci­ mai urgent posibil. T. MIHAI Pagina a 3-a ș­i li­teratură - artă . La Iași, între 6—11 octombrie s-a desfășurat, prima ediție a Festivalului de poezie „Mihai Eminescu". Aflați amănunte din corespondența semnată de Ștefan Bellu. Versuri de Gheorghe Chivu, Vasile Verneciuc, Ion Iuga, Adrian Munțiu și Ion Vultur. In ciclul de interviuri ocazionate de apropiata Ex­poziție județeană de artă plastică, de astă dată au cuvîntul: N. APOSTOL

Next