Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)
1968-10-19 / nr. 4584
Anul XVIII nr. 4584 Sîmbată octombrie 1968 4 pagini — 30 de bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT LA DOROHOI In încheierea vizitei pe care au făcut-o in tar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. Probleme de Organizare și Salarizare, și Gheorghe C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat, în cur județul Botoșani, tovarășii Nicolae Ceaușescu, secrede Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Virgil lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Petre Lupu, al P.C.R., președintele Comitetului de Stat pentru Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv al sui zilei de joi au fost oaspeții orașului Dorohoi. Străbătînd ținuturile nordice ale județului, acest colț de țară cu frumoase și înfloritoare locul unor vestigii care plaiuri, evocă vibrante pagini de istorie și cultură românească, coloana de mașini ajunge la Dorohoi. Orașul Dorohoi, înveșmîntat astăzi sărbătorește, face conducătorilor de partid și de stat o entuziastă primire. In întâmpinarea oaspeților au venit mii și mii de locuitori care, fluturind stegulețe roși și tricolore, buchete de flori, scandînd numele partidului și al patriei dau glas bucuriei de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii României socialiste. Vizita de lucru începe la tînăra fabrică de confecții. Oaspeții sunt informați că planul pe primele trei trimestre ale anului a fost îndeplinit la toți indicatorii. Prevederile la producția marfă au fost depășite cu 11 la sută, iar la productivitatea muncii cu 2,2 la sută. In toată această perioadă, fabrica a realizat și livrat confecții de calitate. Se vizitează principalele secții. La trecerea oaspeților muncitorii se opresc o clipă din lucru și aplaudă cu însuflețire. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de măsurile luate în vederea diversificării sortimentelor de confecții și realizării unor produse corespunzătoare cerințelor mereu sporite ale populației. Intre timp, în piața orașului s-au adunat peste 15 mii de locuitori din Dorohoi, precum și țărani cooperatori din comunele învecinate — Șendriceni, Corlăteni, Brăești. Ei îi întîmpină pe iubiții oaspeți cu puternice urale și ovații. Aici are loc o mare adunare populară. Adunarea este deschisă de secretarul comitetului orășenesc de partid, Vasile Caba, după care iau cuvîntul Maria Titianu, muncitoare la fabrica de confecții, Dumitru Sandea, președintele cooperativei agricole de producție din Concești, profesoara Maria Zaiț, de la Liceul nr. 1 din localitate. Intr-o atmosferă de mare entuziasm, ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al Comitetului Central al partidului este subliniată in repetate rânduri de puternice aplauze și urale. Participanții la adunare ovaționează îndelung, scandează lozinci pentru Partidul Comunist Român, pentru Republica Socialistă România. ★ La Dorohoi, conducătorii de partid și de stat fac un ultim popas la Muzeul memorial „George Enescu". Conducătorii de partid și de stat vizitează sălile muzeului, unde sunt extrase 600 de manuscrise, fotografii și fotocopii, variate documente personale. La plecare, oaspeții consemnează în cartea de onoare: Cu prilejul vizitei la Muzeul memorial „George Enescu", aducem un cald omagiu memoriei genialului creator al Rapsodiilor române, compozitorului și artistului care a făcut să strălucească pe toate meridianele globului nestematele muzicii românești și virtuțile artei noastre interpretative, mesagerului neobosit al umanismului românesc și al dragostei de frumos a poporului nostru, Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Dați-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor orașului Dorohoi, un salut fierbinte din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze). In cadrul vizitei de lucru pe care am făcut-o ieri și astăzi, am ținut să vizităm și orașul dv. Am dorit să cunoaștem mai îndeaproape preocupările, munca, viața dv. In ce mă privește sunt pentru prima oară aici, dar tovarășul Maurer a mai fost, mi se pare, acum 50 și ceva de ani, iar tovarășul Gheorghe Stoica este cetățean al Dorohoiului. Mi se pare că și ceilalți tovarăși au mai fost pe aici. Trebuie să mărturisesc că am rămas plăcut impresionat, în primul rînd de primirea pe care ne-ați făcut-o, de căldura manifestării dv. în care am văzut expresia încrederii nestrămutate în politica partidului nostru ce călăuzește poporul pe drumul socialismului, bunăstării și fericirii. (Aplauze, urale). In al doilea rînd, de unele frumuseți ale orașului dv. pe care le-am văzut în treacăt. Intr-adevăr, orașul dv. are o așezare pitorească și, mai ales, are oameni muncitori, pricepuți. Folosind bine mijloacele pe care le aveți, construiți un oraș care va asigura condiții de viață tot mai bune locuitorilor săi. (Aplauze). Am ascultat aici pe tovarășa de la întreprinderea de confecții pe care am vizitat-o adineaori. Dînsa spunea că întreprinderea la care lucrează este tînără și modestă. Este adevărat că fată de alte întreprinderi mari de confecții pare o întreprindere modestă. Totuși, 600 de muncitori, dacă am reținut bine, nu reprezintă chiar puțin. In plus, întreprinderea are rezultate bune, șî noi am rămas cu o impresie plăcută asupra felului cum acest colectiv tînăr știe să asigure realizarea planului de producție, creșterea calității produselor. Doresc, de aceea, ca la acest miting să felicit din toată inima și să urez tuturor muncitorilor — mai bine-zis tuturor muncitoarelor — acestei întreprinderi succese tot mai mari în activitatea lor. (Aplauze). Președintele unei cooperative de producție ne-a vorbit despre străduințele cooperatorilor de obține recolte tot mai bune; el a tre-a înfățișat rezultatele și perspectivele pe care le are agricultura de pe aceste meleaguri, ca în general agricultura țării noastre, de a se dezvolta, de a asigura producții tot mai mari. Am ascultat, de asemenea, cu muită plăcere pe tovarășa care a vorbit în numele intelectualității din, Dorohoi, care ne-a relatat despre felul cum dînsa și alți profesori și învățători se străduiesc să asigure tinerei generații o educație bună, să înarmeze copiii, tineretul nostru cu științifice și culturale cunoștințe avansate, să sădească în sufletul lor dragostea de patrie, dragostea de muncă, dragostea pentru socialism. Țin să exprim felicitările noastre cele mai calde profesorilor și învățătorilor din Dorohoi și să le urez succese tot mai mari în activitatea lor nobilă. (Aplauze, urale). Primarul ne-a vorbit de perspectivele dezvoltării orașului dv. Cunoașteți preocupările partidului nostru de a asigura un ritm înalt dezvoltării industriale a României, cunoașteți și rezultatele acestei politici. Cunoașteți că în anii socialismului am parcurs un drum lung în industrializarea țării. (Aplauze, urale). In această preocupare un loc important ocupă repartizarea teritorială juidicioasă, rațională, a obiectivelor industriale, a forțelor de producție. In județul dv. se observă deja efecte ale acestei străduințe. Și în Dorohoi sunt începuturi. In anii următori, județul dv. și orașul Dorohoi vor cunoaște o preocupare mai mare pentru dezvoltarea industriei care să asigure condiții de muncă cetățenilor, să contribuie la ridicarea nivelului de viață și de cultură al acestor meleaguri. (Aplauze, urale). In munca noastră de dezvoltare a economiei, a culturii, un loc important ocupă grija pentru bunăstarea materială și spirituală a celor ce muncesc. Cunoașteți că in anii acestui cincinal au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de viată; sunt în curs de aplicare și alte măsuri care vor duce la creșterea salariilor, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Construind socialismul punem în cadrul atenției omul, bunăstarea și fericirea lui. Vom face totul ca, pe măsură ce munca unită a poporului va spori avuția materială a societății, să crească și bunăstarea tuturor celor ce muncesc. (Vii aplauze). Am realizat multe pînă acum in domeniul construcției socialiste în România în toate sectoarele de activitate. Toate acestea sînt rezultatul muncii avântate, eroice a întregului popor, rezultatul politicii marxist-leniniste a partidului care călăuzește țara pe calea fericirii, a socialismului și comunismului. (Aplauze, urale). Știm însă că mai sunt de învins multe lipsuri și neajunsuri. Având convingerea că mergea pe un drum bun, știm că stă în puterea noastră, a celor ce muncesc din România, ca sub conducerea comuniștilor să lichidăm lipsurile, să depășim greutățile, să dezvoltăm și mai mult industria, agricultura, știința și cultura, să ridicăm nivelul de trai al poporului. Suntam convinși că dumneavoastră, locuitorii Dorohoiului, nu veți precupeți nici un efort ca, împreună cu toți cei ce muncesc din România, să contribuiți la înfăptuirea programului de prosperitate elaborat de Congresul al IX-lea. (Aplauze, urale). Preocupîndu-ne de rezolvarea multiplelor probleme ale construcției socialiste, nu uităm că în lume mai există imperialismul, că este necesar să ne îngrijim continuu de lărgirea și întărirea pozițiilor internaționale ale României, de dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare cu țările socialiste, de întărirea colaborării și unității cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcările de eliberare națională. In colaborarea și unitatea țârilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, vedem garanția asigurării păcii și progresului în lume. (Aplauze, urale). Am putut constata cu o deosebită satisfacție din cele ce au spus tovarășii aici, din manifestările călduroase, din privirile dv., adeziunea dv. deplină la această politică a partidului, hotărârea de a acționa pentru a contribui activ, alături de toți cei ce muncesc, la înfăptuirea ei. Este de înțeles, tovarăși, că politica noastră, care corespunde intereselor întregului popor, poate triumfa în măsura în care este sprijinită de popor, de toți cetățenii patriei. (Vii aplauze). După cum vedeți, tovarăși, aveți reprezentanți în conducerea partidului pe tovarășul Maurer, care -a învățat aici, pe tovarășul Gheorghe Stoica, care e cetățean al Dorohoiului, dar mai cu seamă, tovarăși, aveți un exponent de nădejde, în partidul nostru comunist care, preocupîndu-se de dezvoltarea întregii țări, se va îngriji ca și Dorohoiul și, în general, aceste meleaguri ale Moldovei să progreseze. Vrem să se creeze condiții de viață tot mai tot mai demne de orinduirea bune, socialistă, pentru toți cetățenii țării, inclusiv pentru locuitorii acestui oraș. Fiți siguri că vom face totul pentru a vă bucura din plin de binefacerile socialismului. (Aplauze, urale). Vă urez din toată inima multe succese în activitatea dv. Vă doresc sănătate și multă fericire. (Aplauze, urale furtunoase, îndelungi). Instalația de contact la Uzina de acid sulfuric din cadrul Combinatului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare. Foto: ANDREI ȘUTH. SPIRALA PERFECȚIONĂRII PROFESIONALE Perfecționarea profesională este un deziderat de actualitate stringentă care-și croiește drum spre înțelegerea și adeziunea unui tot mai sporit număr de specialiști. Ea ridică o serie de probleme și condiții speciale de a căror satisfacere depinde succesul celor angajați în această, deloc ușoară, competiție. La ancheta noastră, care-și propune tocmai să elucideze unele aspecte specifice ale perfecționării, au răspuns Leontin Domide, profesor la Liceul nr. 3 Mare, candidat la gradul I, Robert Frank, lector la din Baia catedra de zoologie de la Institutul pedagogic de 3 ani, — doctorand în științele biologice, Ion Lucaciu, medic secundar (Spitalul unificat) și Iuliu Pop, fizician, șeful laboratorului de radioactivitate al Centrului de cercetări pentru minereuri neferoase, — doctorand în fizică. „Dacă ați cunoaște mai îndeaproape — înțeleg ca specialist — natura și importanța lucrărilor care se efectuează la nostru de cercetări, ați Centrul avea revelația unei permanente competiții între specialiștii de aici și problemele mereu mai complexe care apar, licitată Iți este sacapacitatea pe întreg registrul — cunoștințe solide, riguroase, inventivitate, receptivitate, îndrăzneala soluțiilor inedite. A studia, a te perfecționa continuu este o cerință imperioasă a dezvoltării științei contemporane, a obiectivelor prezente și de perspectivă ale dezvoltării societății noastre socialiste. Cu știința nu poți intra în pertractări. Ori te disciplinezi pe măsura condițiilor ei, ori altfel ești exclus din cursă". (Iuliu Pop). „Pregătirea post-universitară— fie că se efectuează prin studiu individual, în formele organizate de Ministerul învățământului pentru perfecționarea metodică și pedagogică, ori în vederea obținerii unui grad didactic — este un imperativ indiferent de nivelul pregătirii profesionale la încheierea studiilor re. Fluxul superformațional în inforepoca noastră este atît de impetuos, dinamica descoperirilor și invențiilor, debordantă, mutațiile rulează vertiginos și „nolens, volens", fiecare dintre noi este prins în angrenajul acesta care — în măsura în care izbutim să ne definim locul și rosturile — poate să optimizeze misiunea noastră socială". (Leontin Domide). Anchetă realizată de AUREL MURGAN (Continuare în pag. a 2-a) ANCHETĂ SOCIALĂ în nordul județului ÎNSAMÎNȚAREA GRIULUI, SUB PARAVANUL PASIVITĂȚII Timpul optim pentru însămințări a sosit și în partea de nord a județului cu o lună și ceva în urmă. Cum au privit pînă acum consiliile de conducere ale C.A.P. această importantă lucrare menită să asigure pîinea anului viitor ? Pentru edificare ne deplasăm In mai multe C.A.P. de pe Valea Tisei. De la Sarasău pînă la Remeți întâlnim pe drum 6—7 tractoare. Care să fie rostul plimbărilor? Explicația o primim de îndată de la însoțitorul nostru, Corneliu Butnaru, inginer șef la I.M.A. — Tractoarele nu au ce lucra. Cu mijloacele ce le avem în citeva zile am putea da gata de arat și însămânțat toate luncile din Valea Tisei. Fugim de colo-colo pentru un hectar două de teren imediat ce se eliberează. Iată deci cauza care a generat întîrzierea însămînțărilor: Multe terenuri planificate pentru cultura griului sînt încă ocupate cu porumb, deși acesta a ajuns la maturitate. Dar de ce nu se recoltează porumbul? La cooperativa agricola din Cîmpulung la Tisa, in data de 16 octombrie, o zi deosebit de bună pentru recoltări și însămînțări, nici un cooperator nu lucra la culesul porumbului deși din cele 195 de hectare ce se vor însămânța cu grîu, peste o treime vor merge după porumb. In același timp, inginerul cooperativei, Iosif Tordai, susține că pământul este prea umed. Nici tractoarele nu lucrează din plin. Peste cîteva ore nu vomi avea ce lucra, ne spune Ștefan, Vlonga, șeful secției de tractoare." Dacă terenul ar fi eliberat am putea lucra și noaptea. Conducerea C.A.P. (președinte, Emeric Benedek) nu ia însă nici o măsură. Timpul bun de lucru este irosițt, și la cooperativa agricolă din Săpirița. Brigadierul Toader Cupe ®, lucrează de zor, dar nu pe timp unde-i este menirea, ci intr-un' pod de grajd, dînd jos niște paie." Alte cîteva zeci de cooperatori lucrează sub un șopron În alesul cartofilor, iar o altă parte, la executarea gropilor -pentru însilbzări. Cu cîtva timp în urmă pro] ședintele C.A.P. din Remeti, Toaderf Panas, ne-a declarat textual: „Dacă în 5 sau 6 zile va fi vreme bună, vă asigur că toate lucrările le dăm gata". Am contat pe spusele președintelui și iată-ne la Remeți după săptămână de timp frumos. Prima întrebare: — Ați terminat însămînțările? Președintele își aduce aminte de făgăduială și exclamă mai mult pentru sine: „Stăm prost"! Nespus de prost, de parcă ne-am încurcat în treburi. Cu însămînțările pe jumătate, iar la porumb nici nu am început". Ne întrebăm de ce era nevoie ca în ziua de 16 octombrie 200 de cooperatori să lucreze exclusiv la adunatul fasolei, cînd majoritatea suprafețelor pentru gria va fi însămînțat după porumb? Semai poate adăuga faptul că multe alte lucrări ca recoltatul plăvii și merelor puteau fi descongestionate cu cîteva zile în urmă, iar timpul acesta să fie folosit la însămințări. De acest lucru nu au ținut seama multe consilii de conducere ale C.A.P., iar acum invocă motivul aglomerării muncilor agricole. Ritmul slab al însămînțărilor se datorește și faptului că organele agricole județene au poposit mai rar în ultimul timp pe Valea Tisei, pentru a cunoaște situația și a lua măsurile de rigoare. Lucrul acesta trebuie făcut ci mai urgent posibil. T. MIHAI Pagina a 3-a și literatură - artă . La Iași, între 6—11 octombrie s-a desfășurat, prima ediție a Festivalului de poezie „Mihai Eminescu". Aflați amănunte din corespondența semnată de Ștefan Bellu. Versuri de Gheorghe Chivu, Vasile Verneciuc, Ion Iuga, Adrian Munțiu și Ion Vultur. In ciclul de interviuri ocazionate de apropiata Expoziție județeană de artă plastică, de astă dată au cuvîntul: N. APOSTOL