Pentru Socialism, septembrie 1969 (Anul 19, nr. 4855-4879)
1969-09-11 / nr. 4863
A A i toi 11 septembrie 1951. — IPTÎfOT? IKERTS £$55352 I a—BMW WWWiaaWWI WBWBW PENTRU SOCIALISM I :V7| Perfecționarea multilaterală a organizării producțieiobiectivul nr. 1 Se află în plină desfășurare adunările generale ale salariaților pentru dezbaterea sarcinilor, de plan pe 1970, pentru stabilirea Măsurilor în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor economice pentru amil în curs-Informările prezentate, discuțiile pe marginea lor, propunerile făcute pentru continua îmbunătățire a activității economice sunt străbătute de un puternic spirit de lucru, se integrează organic în acțiunea generală pentru succesul deosebit al acestui an de muncă— anul celui de al X-lea Congres al partidului, al celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei, — pentru pregătirea temeinică a condițiilor de muncă în 1970 — anul ultim al cincinalului-Dezbaterile din adunările generale ale salariaților, luările de poziție intrasigentă față de lipsurile ce mai există, propunerile creatoare pentru îmbunătățirea sarcinilor pe anul viitor constituie o grăitoare expresie a participării maselor la conducerea întreprinderilor, a întăririi muncii colective activ împletită cu răspunderea personală, concretizează liniile directoare ale perfecționării continue a organizării producției și a muncii, creșterii pe toate căile a eficienței economice a activității de producție, sarcini majore reieșite din hotărîrile Congresului al X-lea al PCRIlustrarea celor de mai sus, prezentăm în pagina aceasta cîteva aspecte semnificative din lucrările adunărilor generale ale salariaților din unele secții ale întreprinderilor economice maramureșenei E. Ü. Săsar—secția mină 1 in toate abatajele După opt luni de muncă din acest an, colectivul E.M. Săsar se prezintă cu un bilanț bogat de realizări, în pofida unor greutăți inerente cauzate îndeosebi de lipsa de efective. Pe exploatare s-a reușit în paralel cu menținerea unui echilibru Intre volumul de minereu excavat și extras (ambii indicatori superiori sarcinilor de plan cu peste 4.2 la sută), producția în echivalent metal de bază să fie mai mare decît cea planificată la minereu extras cu 3,13 la sută. Costurile de producție au fost, în 7 luni, mai mici decît cele planificate cu 1,43 lei/tbria de minereu extras, în cea mai mare parte pe seama creșterii productivității muncii pe muncitorii aproape 2 la sută fată de plan, pe baza reducerii consumurilor specifice de materiale (la lelh cu 2,2 m c/1000 torte, la explozivi cu 173 kg/l000 tone). Pornind, așadar de pe baza succeselor dobîndite adunarea generală a salariaților secției mină a E.M. Săsar a avut ce dezbate referitor la îndeplinirea în continuare a planului pe anul în curs, a sarcinilor ce-i vor reveni în 1970. — Posibilități avem din ce în ce mai bune, remarca inginerul șef adjunct Dezideriu Völker. Să nu uităm că pîntă acum, cu toată lipsa de efectiv scriptic, nici personalul prezent nu a dat tot randamentul posibil. Avem la activ cîteva mi de Ora/zile lipsă din producția, avem de a face cu unele neconcordanțe în asigurarea asistentei tehnice, în organizarea producției și a abatajelor noastre. Eliminînd aceste lipsuri, putem încheia anul 1969 cu rezultate la fel de bune ca și pînă acum. Numeroși mineri, maiștri minieri și ingineri au arătat, pătrunși de importanța adunării lor, că mina Săsar are mare posibilități de afirmare și în viitor. Minerul Mihai PopiV, maistrul minier Gheorghe Prdhasca, minerul Ioan Glodan, lăcătușul Gavril Moldovan și alții au subliniat în cuvintele lor că îmbunătățirea condițiilor de microclimat la abataje, creșterea producției de minereuri sunt strîns legate de perfecționarea conducerii și organizării producției, de îmbunătățirea aprovizionării la timp a locurilor de muncă. In subteranul E.M. Săsar se duce lipsă uneori de cele mai elementare materiale: lemn pentru susținere, vagonete goale, tuburi de aeraj, pietre de polizor, din care o parte se află in depozitele de la suprafață, dar ajung cu greu acolo unde sunt necesare, la abataje. O seamă de participanți la dezbatere — minerul Dumitru Iiminciuc, inginerii Paul Horia, Ioan Păscui și alții au reclamat lipsa de rambleu la timp în abataje, fapt care diminuează capacitatea de producție a minei. Intr-adevăr, așa este, arăta inginerul șef al E.M. Săsar, Gheorghe Lungu. Este însă o lipsă cu totul subiectivă, deoarece conducerile secțiilor, maiștrii minieri, ca și brigadierii nu respectă ciclul de extracție— rembleiere, nu-i eșalonează după posibilități, aglomerînd cererea de rambleu numai în unele decade din lună. O problemă de organizare locală la care toți trebuie să reflecte. Pentru anul 1970, sarcinile de plan ale minei Săsar sunt aceleași ca și cele din acest an. Datorită însă unor schimbări calitative în conținutul metalic al minereului extras, Săsarul va trebui să acorde deosebită grijă criteriilor calitative ale producției sale, creșterii productivității muncii în abataje. Aceste cerințe, care depind în cea mai mare măsură de gradul de organizare a producției și muncii, așa cum în u ananitmitate s-a accentuat, sînt pe deplin realizabile, au toate condițiile create pentru a fi depășite. Lucrările adunării au concretizat cîteva linii directoare pentru activitatea de viitor: — întărirea nei de muncă, o disciplirăspunderii pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de toți salariații. Faptul că în condițiile depășirii substanțiale a planului pe 8 luni, au existat totuși peste 25.000 om ' zile lipsă din producție, arată că nu lipsa de efective primează, ci nefolosirea rațională a efectivului existent, slaba răspundere personală a unor mineri și chiar cadre tehnice. — perfecționarea organizării producției. Sarcinile calitative ale planului pe 1970 impun eșalonarea științifică a producției din zone cu conținuturi diferite, respectarea neabătută acesteia printr-o ritmicitate normală. Ing. GH. DUMITRESCU SR.M. „1 Mai“—secția topire | Afirmarea plenara a spiritului creator al colectivului Colectivul secției topire — convertizare din cadrul Uzinei chimico-metalurgice „1 Mai" are, prin natura muncii sale, rolul de coordonator al întregii producții a uzinei. De aceea și recenta dezbatere a sarcinilor de plan pe 1070 și a condițiilor de realizare a celor din acest an, făcută în adaptarea generală secției, are, prin concluziile sale, a o însemnătate pe întrega uzină. Aici, ca și în alte unități și secții economice, elementul central al discuțiilor l-a format posibilitatea folosirii mai depline a capacităților de productie, de perfecționare a organizării și conducerii producției. In anul aceseta începînd cu trimestrul II s-a experimentat trecerea procesului de topire pe un singur cuptor, în loc de două, precum și unificarea într-o singură secție a fostelor sectoare de topire și convertizare. In ce măsură s-au dovedit oportune aceste experimente? — După 8 luni de muncă, arată inginerul Zoltán Abrudan, indicii de exploatare ai agregatelor sunt superioari celor din 1968 cu circa 4 tone produs minier topit pe metru pătrat de vatră și zi și cu 2 tone m.p. și zi la șarjare. Față de primul trimestru cînd s-a lucrat cu 2 cuptoare V.J. și cînd costul producției a fost depășit cu circa 168.000 lei, în al doilea trimestru, economiile la costurile producției de peste 720.000 lei s-au obținut cu lucrul pe un singur cuptor, fără a se diminua volumul de producție, ci dimpotrivă. Ținînd seamă de acest fapt pozitiv, în dezbaterile lor numeroși topitori printre care Vasile Luth, Gheorghe Roman, Săilă Cherecheș Nicolae Fânățean, Aurel Pop II și alții au reliefat că există toate condițiile pentru realizarea planului pe acest an, cit și pe 1970, cînd la topire va trebui să se organizeze mai bine muncă și să se folosească mai eficient capacitățile de producție. La fel stau lucrurile și la convertizare. Din întreaga dezbatere a salariaților secției topire — convertizare a reieșit că adevăratele probleme pe care le ridică planul pe 1070 constau în găsirea celei mai bune formule de organizare internă, în sporirea răspunderii personale a fiecărui salariat. Experimentul de a cupla sub o singură conducere topirea cu convertizarea se pare că nu e adecvat. Convertizarea nu și-a realizat sarcinile pe august la cupru, nu din lipsa de materie primă, ci din lacune de organizare și conducere. Numeroși „convertași" printre care Paul Pop, Ioan Hagău, Victor Tătar au dovedit, cu exemple concrete, slaba asistență tehnică pe schimburi insuficienta răspundere personală la efectuarea unor reparații curente etc. — Trebuie să recunoaștem că asemenea „fisuri" organizatorice, arată inginerul Gheorghe Lazăr, s-au ivit sub ochii conducerii uzinei, ai comitetului de partid pe uzină! Pe baza învățămintelor din activitatea de pînă acum, topitorii și convertașii Uzinei „1 Mai" și-au îndreptat atenția spre îndeplinirea sarcinilor anului viitor. — După cum am înțeles, spunea șeful de echipă Săilă Cherecheș, sarcinile noastre pentru 1970 sînt în primul rînd calitative. Eu le consider mobilizatoare, realizabile. Eforturile noastre trebuie susținute și de aglomeratori. Un produs apt pentru topirea cu conținut cit mai scăzut de sulf, concasat și cu procent mai mare de metale, ne va permite să obținem de la agregate randamente sporite, să dăm metalea planificate și să le depășim chiar. — Către calitatea superioară a produselor și a mrunfeib noastre trebuie să ne îndreptăm toată atenția, sublinia maistrul topitor Cornel Pop. In curînd uzina întreagă va intra în revizie și reparație generală. De modul cum această acțiune se va duce la îndeplinire depinde în mare măsură soarta planului pe 1970. Topitorii își dau bine seama de această necesitate obiectivă. Multe propuneri valoroase s-au adăugat în cadrul dezbaterilor cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatoriae pregătitor pentru producția anului 1970. Dezbaterea critică a rezultatelor obținute pînă acum, aprecierea obiectivă a sarcinilor de viitor, frâmîntarea colectivă pentru găstria celor bune soluții de organizare internă, totul, socotim, a demonstrat că topitorii și comvertășii de la U.C.M. „1 Mai" știu sa depășească unele „anomalii" de moment, sunt hotărîți să dea viață sarcinilor ce le revin, din Documentele Congresului al X-lea al R.C.R., călăuza de preț a întregii lor activități. G T. DONA ÜEfIS^ÜEB ia U.M.M.U.M.—secția mecanică . Mașinile unelte, timpul de lucru trebuie folosite din plin Comuniștii, numeroșii muncitori, ingineri și maiștri, care au luat cuvîntul la adunarea generală a colectivului secției mecanice din cadrul U.M.M.U.M. Baia Mare, nu s-au mărginit, firește, la constatarea că „planul pe 1970 este mobilizator și pe deplin realizabil" ci au dezbătut posibilitățile ce le au, făcînd în același timp o analiză a condițiilor pentru îndeplinirea cu succes a planului pe anul curent, însăși informarea conducerii secției (prezentată de inginerul Aurel Miclea) a reușit să deschidă „inimile" participanților, să ridice probleme, dovedind astfel că în organizarea adunării biroul organizației de partid a fost „pe fază", a dat îndrumare competentă. Deși în 8 luni ale acestui an, „mecanica" de la U.M.M.U.M. a încheiat un bilanț bogat în succese (producția globală și de marfă depășite, iar economiile suplimentare întrec în 7 luni suma de 1,5 milioane lei), acesta a trecut aproape neobservat. Adunarea generală și-a atintit preocuparea pe ceea ce mai are de făcut în acest an, ci mai ales în 1970 cînd sarcinile la producția globală, de marfă, la productivitatea muncii sporesc, comparativ cu cele ale anului curent cu peste 11 la sută. — Din punct de vedere tehnic avem create condiții optime de îndeplinire a sarcinilor ce ne revin, spunea frezorul Iosif Pop. Cunosc acum ce avem de făcut și pot spune că aceasta reflectă orientarea pe care Congresul al X-lea al partidului nostru a stabilit-o industriei constructoare de mașini. La noi în secție, deși avem cam multă înghesuială de utilaje și oameni, avem și tot atît de multe condiții de îmbunătățire a muncii. Sînt lucruri care ne stau în putere, depinde de noi de toți. Organizarea producției și a muncii în secție după mine nu este la nivelul cerut. Avem multe ore Supuberltare executate, din cauză că asigurarea materială a comenzilor întîrzie, ba pierzi foarte mult timp umblînd după scule, după rectificarea unor desene. Avem și prea mulți „plimbăreți" prin secție, avem necazuri și cu calitatea unor piese de la turnătorie. Aici, în acestea ne stau „închise” rezervele. Aș propune ca la nivelul secției să se revadă studiul de organizare a fluxului tehnologic, cel al reorganizării întreținerii și cu corective actualizate să fie pus în practică. Intr-adevăr, cea mai mare parte a dezbaterilor s-a axat pe necesitatea perfecționării organizării interne a secției. Din această necesitate obiectivă pentru realizarea sarcinilor pe 1970, au izvorît numeroase alte propuneri: îmbunătățirea colaborării cu secțiile pregătitoare sub aspectul calitativ și dimensional al pieselor (maistrul lăcătuș Mihai Drincal), instaurarea unui decalaj corespunzător între secțiile pregătitoare și mecanică și in cadrul sectoarelor mecanicii (Ioan Costin, controlor de calitate), extinderea reperelor executate prin matrițare pentrudumperele pitice în locul execuției manuale (lăcătușul Adalbert Komárnyik), asigurarea cu S.D.V. și frezele corespunzătoare operațiilor incluse în fișa tehnologică (frezorul Vasile Cocoș). Trebuie să remarcăm și prețioasele propuneri pentru perfecționarea organizării muncii aduse în dezbateri de muncitorul de deservire Alexe Chira, maistrul lăcătuș Mihai Dobjanszki, strungarul Csaba Szilvassi, strungarul Mihai fierta. Creșterea potențialului productiv al secției, creșterea productivității muncii sale este legată și de îmbunătățirea relațiilor secției mecanlice cu serviciile de concepție. Numeroși participanți la dezbatere — maistrul de la prelucrare Cornel Andreicuț, Vasile Pop și alții, au arătat că deși s-a mai discutat de multe ori, secția primește de la serviciul constructor șef, de la serviciul tehnologic aceleași desene și schite învechite, greșite de multe ori, care nu țin seamă de posibilitățile actuale ale grupelor de mașini unelte. Se impune, a conchis adunarea, ca prezenta celor de la „concepție" în mijlocul secției să se facă mai simțită, iar pentru fiecare comandă lansarea să se execute numai cînd materialele și SDV-urile necesare sunt asigurate. Cu toate sarcinile sale chiari, anul 1970 Se arată bun pentru „mecanicii" U.M.M.U.ML-ului. Faptul că sarcinile de plan pentru trimestrul IV al acestui an sunt la nivelul primului trimestru viitor, că în 1970 secția își va îmbogăți dotarea tehnică constituie o garanție temeinică că și in 1570 secția mecanică va ține sus steagul hărniciei dovedită pînă acum. D. COTEȚU I. D. A. R. Bila Mare Macaralele, excavatoarele, buldozerele, autocamioanele și o altă suită de utilaje răspîndite pe toate șantierele TGM din județ sunt deservite, întreținute, reparate și folosite de către colectivul de la I.D.A.R., care recent a analizat prin prisma noilor obligații, ce trebuie întreprinse pentru a putea face un pas spre perfecționare, autodepășire, încadrare într-o cadență nouă, impuse de cerințele îmbunătățirii generale a activității din domeniul investițiilor. Un bilanț al activității acestui colectiv este mai mult decît convingător. Raportul prezentat de directorul unității, ing. Simion Armașu, a oglindit în parte succesele obținute, fiind completat de dezbaterile care au relevat aspectele legate de căile prin care să se ajungă la o deservire mai bună a șantierelor, folosirea importantului parc de mașini în scopul extinderii mecanizării la toate lucrările, pe toate șantierele. — Ne-am îndeplinit toate angajamentele, am depășit cu peste 200.000 lei planul valoric pe opt luni, am redus cu 26 lei cheltuielile la 1.000 de lei producția matcă, am depășit toți indicatorii privind utilizarea parcului de utilaje. Dar în munca noastră zilnică și complexă desfășurată pe sute de șantiere, ne-am dat seama de marile rezerve pe care le avem în obținerea unor rezultate cu mult superioare, a subliniat vorbitorul. E vorba de eliminarea „balastului” ce ne țintuiește uneori prin organizare necorespunzătoare, prin actele de indisciplină, prin timpul pierdut, de zecile de minute și ore de fiecare utilaj aparte. In adunare am fost martor al maturității de gîndire, răspunderii și competenței celor 20 de mecanici, conductori auto, lăcătuși, neri, maiștri, care nugiau luat cuvîntul în continuare. Fiecare prin celei spuse a adus ceva nou prin care planul de măsuri s-a conturat devenind un îndreptar pentru întregul colectiv, pentru conducerea lui. O serie de idei novatoare au polarizat toată dezbaterea: organizarea echipelor de la reparațiile motoarelor în așa fel ca să dispară așa zișii „șefi“ care în loc să pună mina, să-și valorifice cunoștințele, se ocupă de alte treburi care nu cad în tommipetență Activitatea variată lor de deservire, confecții metalice, reparații etc i-a determinat pe unii să aprecieze că față de muncitorii activi sunt prea mulți cei ce normează munca. De pe urma acestui fapt colectivul, șantierele au pierdut sute de ore. Acum însă s-a pus capăt, iar o serie de muncitori printre care și Liviu Chira, Augustin Dobre, Aurel Ardeleanu, Vasile Bala și mulți alții au punctat doar cîteva din căile prin care deficiențe serioase, care imobilizează zeci de ore utilajele, se fac neproductive, să fie lichidate. Mai mulți vorbitori, Ion Lungu, Ferdinand Toth și alții s-au referit la existența unei slabe recepții a lucrărilor la reparațiile mai mărunte. De aici superficialitatea unor muncitori în repararea corectă, în verificarea fiecărui ansamblu, lucru ce se reflectă în multele defecțiuni accidentale la mașinile reparate. S-au reliefat și lipsuri în ce privește colaborarea dintre cei de la I.D.A.R. și șantierele de construcții, ceea ce face ca dimineața să stea multe mașini pînă să le fie prescizate sectorul de lucru. Oare asemenea „planificări“ nu se pot face din ziua precedentă?... Confirmarea că se poate 80 la sută din cazuri în obligă pe viitor. In scurt timp va intra aici în producție o nouă hală în care se va produce tîmplărie metalică din tablă ambutisată. In acest sens colectivul a hotărit că începînd cu anul viitor toate confecțiile metalice necesare se vor produce centralizat, dar fără să sporească numărul efectivului scriptic. Tot referitor la planul anului viitor, începînd de acum, materializînd cîteva idei noi, utilajele grele vor lucra în două schimburi sau în schimburi prelungite. Pe asemenea baze se va putea realiza și depăși planul mobilizator al anului viitor, pe care colectivul I.D.A.R. a hotărît să-1 îndeplinească și depășească, iar eficiența muncii să marcheze noi beneficii suplimentare, economii. T. TOHATAN în noua cadență