Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)

1969-10-18 / nr. 4895

m LA LUCRU ZIUA ȘI NOAPTEA. E VORBA DE SOARTA RECOLTEI VIITOARE La Someș-Uileac se caută p tu m ta â ®­0 a­m &mm și explicații Prin eforturile conjugate ale mecanizatorilor și ale cooperatori­lor în multe unități ale județu­lui au fost înlăturate dificultăți­le ce au afectat negativ mersul lucrărilor și, în prezent, se sea­mănă ultimele hectare cu griu. Am vorbit alaltăieri cu preșe­dinți, ingineri, activiști de partid, delegați ai organelor județene care ne relatau cum au învins greutățile ivite și acum simt sa­tisfacția datoriei împlinite. Am dat însă pe parcurs și de alții, cu justificări și explicații gata pregătite, care cu seninătate și impasibilitate își fac de pe acum calculul cu cît vor depăși epoca­ optimă. De mai multă vreme, la So­­meș-Uiteac se lucrează cu înce­tinitorul. In zilele de 13, 14, 15 octombrie, bunăoară, s-a ia o „performanță" zilnică ajuns de numai 2 ha însămînțate. Aceas­ta, în ciuda faptului că pînă la aceeași dată pentru 90 ha (din 190 planificate) sămînța de grîu se găsea încă în magazie. Cauza? Inginerul Gheorghe Berd­er poartă mereu cu sine tolba plină­­ de motivări și explicații. El pu­ne vina ba pe mecanizatori, ba pe terenul ocupat de porumb, ca­re, mă rog, nu s-a „autorecoltat" pentru a ceda locul cerealelor de toamnă. Cu ajutorul organelor locale și al delegaților aflați, aici, cu cîteva zile în urmă s-a organizat o mare acțiune la culesul po­rumbului. Prin mobilizarea lar­gă a cooperatorilor într-un timp record s-au eliberat aproape 50 de hectare. Dacă preocupările de a­­cest gen s-ar fi materializat mai din timp era și mai bine.. Cum se lucrează însă pe tere­nurile­ puse de acum la dispozi­ție? Tractoarele au început să lucreze și noaptea. Firește că la prima vedere numai cuvinte de laudă. Pătrunzând însă mai a­tractorul și semănătoarea din fotografii nu au lucrat nici o oră în actuala campanie. Motivul: de­fecțiuni tehnice. Șeful secției Ulmeni a I.M.A. Cehu Silvaniei cunoaște oare acest lucru? Nu. Motivul: defec­­țiuni organizatorice, bine în miezul­ faptelor, ne con­vingem că ziua se lucrează cu a­­tît mai puțin. Astfel, ce se cîș­­tigă noaptea se pierde ziua. Bu­năoară, mecanizatorul Gheorghe Oros a arat noaptea, spre ziuă s-a dus acasă, dar tractorul lui condus de un elev a intrat în brazde abia în amiaza mare (ora 11,30). Nu cu mult mai devreme a venit la lucru nici mecaniza­torul Augustin Matei, care de fapt și după începerea lucrului n-a făcut multă treabă (mereu își regla­ma plugul, ba tracto­rul). Inginerul, președintele cer cu insistență alte tractoare, în timp ce nici cele existente nu sînt fo­losite la randamentul lor real. Vezi în plină zi tractoare plim­­bîndu-se fără rost pe ulițele sa­tului. La Someș-Uileac se lucrează a­­cum din plin, dar lipsa de sin­cronizare a acțiunilor se face­­ simțită, în consecință suprafețele însămînțate nu prea cresc. De­spre ce este vorba? In ziua aminti­tă 4 tractoare executau arături. Dar din 25 ha arate, abia 3 sunt discuție, iar discurile și semănă­­torile stau imobilizate. Abia pe la amiază­,­tovarășul Ioan Ungur, președintele Consiliului popular comunal Ulmeni, l-a putut con­vinge pe inginer să scoată un tractor de la plug, să-l pună la discuit pentru ca apoi să poată intra în funcțiune și semănătoarea. Nu e greu de constatat unde duce o asemenea optică deforma­tă privind organizarea și sincro­nizarea muncii. Ai teren eliberat și arat clar. • • suprafețele însă­mânțate nu cresc pe măsura posi­bilităților. Cum e și firesc, la data actua­lă e absolut necesar să vorbim de terminarea însămînțărilor. La întrebările puse, inginerul înce­pe să calculeze. — Mai am de arat 65 ha, de discuit de două ori 85 ha, asta în­seamnă 170 ha și bineînțeles se­mănatul. .. Pentru aceasta e ne­voie de 6—7 și chiar 8 zile (cu ritmul actual și mai mult). Este pusă deci sub semnul întrebării încadrarea în epoca optimă. Cînd ne interesăm de producția obți­nută la grîu, inginerul ezită să ne spună, urmează apoi o în­treagă expunere de motive: tim­pul nefavorabil, ploile, seceta, buruienile... și nici un cuvînt despre faptul că s-a semănat tîr­­ziu, adică și în noiembrie. Nu s-a învățat nimic din această re­gretabilă experiență. In magazia cooperativei se se­lectează abia acum griul, dar se­lectorul nu funcționează bine. La verificarea sacilor cu sămînța tratată și pregătită pentru trimi­terea pe cîmp la semănătoare, s-a constatat un mare procent de corpuri străine. Cooperatorii din Someș-Uileac seamănă din nou a­­lături de grîu măzăriche, obsigă Í și multe alte semințe care vor­­ găsi aici un teren fertil. — Ce să­­ facem, așa este griul, spunea pre­­­­ședințele, ridicînd din umeri. Și­­ pare-se că tot dînsul împreună­­ cu inginerul și brigadierii se vor­­ mira în primăvară că de unde a­ >­tîtea buruieni. Ele cresc, de bu­­­­na seamă, iar cînd le semeni l yoilt, cu atît mai mult. Cînd se storc strugurii... f Cooperatorii din­­ Arduzel au mers bi­ne pînă în prezent cu însămînțările. Nu de mult s-au menținut încă printre fruntașii din județ. îmbătați parcă de acest suc­ces, cei din con­ducerea ău început cooperativei s-o lase mai moale. De vină sînt mecanizatorii. Dar nu numai ei. lLa ora 10 a­ stătea încă la tractor sediul cooperativei fiindcă n-avea motorină. Ală­turi, cisternele (vezi fotografia), stăteau goale în așteptarea combustibilului. Con­tabilul spunea Mihai Kiș ne îngrijorat că dacă mai întîrzie so­sirea motorinei și ce­lelalte tractoare se vor opri. Tot de la am aflat că mai din sus au de însămînțat 30 ha. O parte de teren este eliberat dar de pe restul suprafeței po­rumbul nu va fi cu­­rînd recoltat deoa­rece a început culesul și storsul strugurilor. Asta durează vreo săptămînă iar atunci se suspendă orice altă că ... activitate, fiind­așa-i la Ar­­duzel. Dar cum ră­­mîne cu însămînțările, tovarăși din consiliul de conducere ? Programul Universității serale de marxism-leninism Cabinetul județean de partid aduce la cunoștință studen­ților Universității serale de marxism-leninism că în ziua de 20 octombrie 1969, ora 17, are loc deschiderea cursurilor în sala mare a Comitetului municipal de partid Baia Mare. PENTRU SOCIALISM cu FRUNTEA SUS La Urmeniș cooperato­rii s-au pus serios pe trea­bă. Consiliul popular co­munal din Băița de sub Codru le-a trimis ajutoa­re serioase încă 6 trac­toare. Mecanizatorii lucrau din plin la pregătirea te­renului și la semănat. — Pe miine seară ter­minăm cu semănatul griu­lui. Cu aceste cuvinte ne-a întîmpinat inginerul a­­cestei unități nu de mult rămase în urmă. Grîul din semănătoare era curat ca aurul, cules parcă bob cu bob. La Ariniș tovarășul Pe­tru Sulea, instructor al Comitetului județean de partid, ne-a declarat: „Ce a fost greu a trecut, miine seară vom raporta (în 17 octombrie) sămînț­ anilor terminarea în­­pe Întreaga suprafață de 400 ha". Pe tovarășul Gheorghe Gîrboan, inginer al Coo­perativei maia, I-am agricole din Tă găsit pe cîmp lîngă tractoarele care pre­găteau terenul pentru grîu. Azi am semănat 10 ha mîine 20, sîmbătă 14.. Pentru duminică ne mai rămîn 16 ha. Așa că ne încadrăm în epoca optimă. N-am făcut nici un rabat la calitate. S-a pierdut o remorcă și, se mai întîmplă ca un conducător auto sau tractorist rutierist să piardă bușonul de la rezervorul de benzină, toba de la țeava de eșapament, canistra cu benzină, dar chiar o geantă cu cauciucul de rezervă. Nu putem înțelege însă cum poate să-și piardă cineva remorca! Nu vă vine să credeți?! Treceți atunci pe șoseaua Teceu-Remeți și veți găsi remorca pierdută. Aceasta, zic unii, stă aici de cîteva luni. Ea are nu­mărul de inventar 88660. A cui o fi? Cine o fi pierdut-o? Dacă-i cunoașteți cumva, dați-i de știre. Pete pe obraz Lui Simion Pop, gestionar la magazinul cooperativei din Cernești, i-au apărut deunăzi niște pete pe față. Medicul de circumscripție este de părere că respectivele pete nu sînt de natură hepatică. Diagnosticul corect a fost pus de un lucrător de miliție, care susține că petele sînt de altă natură. Cercetînd niște acte, lucrătorul de miliție a stabilit că gestionarul a vîn­­dut Consiliului popular comunal din localitate 180 kg vopsea praf cu 6,60 lei un foc de 2,80 lei kilogramul. Petele de a­­ceastă natură nu se spală nici cu săpun, nici cu Alba-lux. Ele sînt tratate doar de organele de justiție. Cum folosiți aragazul ? Despre urmările tragice ale ușurinței pe care unele per­soane o manifestă față de folosirea buteliilor de aragaz s-a mai scris in ziarul nostru. Revenim de astă dată cu un nou caz petrecut deunăzi în locuința lui Gavril Horia din comuna Groși.. Soția acestuia a adormit în timp ce apa pusă la încăl­zit a intrat în clocot și prelingîndu-se pe buzele oalei a stins flacăra focului. Gazul din butelie a continuat însă să se răs­­pîndească în camera unde mai dormeau soțul și fetița. Tîrziu, cînd un alt membru al familiei a venit în casă, a constatat ne­norocirea, a chemat medicul de circumscripție. Cu toată stră­dania acestuia, una din victime, soția lui G. Horia, mamă a 4 copii, a decedat. Dv. cum folosiți aragazul? Hoți motorizați Era aproape de miezul nopții. Lîngă livada de mers a fer­mei Șomcuta Mare a I.A.S. Satulung s-a oprit un autoturism. Din mașină au coborît două persoane. Cei doi au escaladat gardul livezii, au luat o ladă cu mere și au pus-o în mașină. Tocmai atunci a trecut pe acolo și o patrulă de miliție. Oa­menii ordinei au controlat mașina și au confiscat merele. Cine sunt hoții? Tiberiu Pop (strada V. Babeș nr. 3) și Vasile Su­­ciu (strada Griviței nr. 70), din Baia Mare. Fapta celor doi băimăreni hoți motorizați se numește în limbaj juridic furt calificat din avutul obștesc. Rubrică realizază sub îngrijirea I. PRIBOI lui C­onstr­u­­ctîile și clare în vacanța ? (Urmare din pag. 1) care este în același timp respon­sabil de cazane și pază de cîmp la C.A.P. Ș­i cum școala mai poate aștepta (!?) așteaptă. Material de construcție există, după cum ne-a informat meșterul Axente Conț, dar singur nu poate face num­e. Și de unde la început era vorba să dea în folosință cele două clase la 15 septembrie, acum s-ar bu­cura să le vadă sub acoperiș pî­nă va da înghețul. Grandomanie Există o tendință aproape gene­rală printre beneficiarii de con­strucții școlare din mediul rural de a folosi investițiile din fond central ca punct de plecare pentru o lucrare ce depășește cu mult sumele de care dispun. Consecin­țele acestei orientări se văd cît se poate de clar și în cazul școli­lor generale din Făurești și liria. Satul Făurești a primit din fond central suma de 100.000 pentru construirea a două săli de clasă în 1968. La această sumă Consiliul popular comunal Copalnic-Mănaș­­tur intenționa să mai adauge din contribuție voluntară atît cât va fi necesar pentru ridicarea altor 2 săli de clase. N-a reușit să facă pe deplin acest lucru, dar a înce­put construcția pentru 4 săli de clase și un laborator, au­ fost cum­părate uși, ferestre pentru mai mult de două săli de clase. Acum însă nu mai există fondurile ne­cesare nici pentru terminarea mă­car a două săli. Să reținem, aceas­tă clădire trebuia să intre î­n func­țiune în 1968, dar nu va intra nici în 1969. Tovarășul Gheorghe Cru­­ceru, directorul școlii, speră că se va rezolva cumva problema ca măcar 2 săli să fie terminate în interior în acest an, mai ales că — crede dînsul — există un con­tract încheiat cu I.G.O. Baia Ma­re pentru trimestrul al IV-lea (conducerea I.G.O. ne-a infirmat existenta acestuia). Iată prin ur­mare că nici în al doilea an șco­lar nu va putea fi utilizată con­strucția: Tot în 1968 au­ început și lucră­rile de construcții l­a școala din liba, a căror valoare de deviz se ridică în final la aproape 800.000. Cum v-ați angajat la o lucrare de asemenea proporții știind că din fonduri centrale au­ primit 250.000 lei, iar din contribuție voluntară 120.000 lei? — l-am în­trebat pe tovarășul Gavril Pop, președinte­le Comitetului executiv al Con­si­liului popular comunal Cicîrlău. „Ne-am bazat pe sprijinul ce o să-l primim. Nu­ ne-am dat seama că instalațiile de încălzire o să ne coste atît de mult" — a fost răspunsul președintelui. Cum ara­tă construcția ? Din primăvară, cînd grupul de șantiere nr. 2 a sistat lucrările — din cauză că cei 370.000 lei s-au consumat —, totul a rămas baltă. Și, culmea, tocmai izolația hidrofugă a rămas nefăcută (e o clădire de școa­lă tip urban) și de aceea din plafon curge ca din stre­curătoare era acumulată în stratul de zgură. Clădirea doar în roșu, nu s-a dat nimic în e fo­losimță. Cind ,și cu ce se va ter­mina lucrarea? Fiindcă contribu­ția voluntară s-a votat și pe ur­mătorii 3 ani. Cînd vor beneficia școlarii de ea? Sub paza stelelor Pe toate cele patru șantiere materialul de construcții, uși, geamuri, scîndard, fier, lemn pentru acoperiș etc., se află în paza stelelor. La Dumbrăvița, după cum ne asigură tov. Vasile Oiâisim, nu se poate fum­a imateria­lul pentru că nu departe de școală locuiește milițianul! Peste tot se recunoaște că există posibilitatea înstrăinării mai tensiue, dar — ni se răspunde —,,cu­me ar face așa ce­va?" Și totuși, la liba geamurile „aninate" în pereți de către con­structori n-au fost un obstacol pentru răufăcători: au dispărut, tuburi pentru instalația electrică, sticlă pentru geamuri. De altfel pot dispărea chiar ușile și geamurile nemontate, fiindcă nu se are ni­meni în pază. Unele din acestea vor trebui reparate înainte de a le fi pus la locul lor. Mai este ne­cesar să atragem atenția asupra gravității acestor neglijențe ?! ★ In pragul deschiderii anului școlar, într-o ședință a Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean, tovarășul Andrei Bălan, inspector general al Inspec­toratului școlar județean, preciza că nici o sală de clasă nerealiza­tă la 15 septembrie nu afectează deschiderea anului școlar pe fie­care unitate în parte. Realitatea­ este că nici una din școlile gene­rale de care a fost vorba mai sus nu are un laborator, ci numai să­lile de clasă folosite și înainte și după-masă la cursuri. Școala din Dumbrăvița are clasa a IX-a (iar cele din Jilia și Făurești pot avea la anul), dar în vechea clădire n-are decit 4 săli de clasă. Va ve­ni timpul consultațiilor, al activi­tăților în cercurile școlare etc. Acestea unde se vor face? Dacă Inspectoratul școlar județean ar fi stăruit ca lucrările de construc­ții să se facă pe etape, astfel ca la începutul anului școlar să fie date în folosință parțial (1—2 săli), școlile s-ar fi bucurat mai devreme de aceste investiții ma­teriale. In legătură cu cele semna­late în raidub anchetă așteptăm răspunsul celor vizați, care va tre­bui să conțină mai ales fapte și nu justificări. I Sîmbătă 18 octombrie 1969 TEATRU Teatrul dramatic din Baia Mare, ora 19, prezintă ia Si­­ghetiul Marm­ației „Travesti" de Aur­el Baramga. mmm BAIA MARE — Dacia: Angelica și sultanul; Minerul: Zia­ristul­ Tineretului: Bătălie pentru Șanuhai. 1 Mai: Caut­a nevasta. BAIA SPRIE: Vîrstele omului. SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Lovitură pu­ternică. VIȘEUL DE SUS: Tandrețe. BORȘA: Topkapy. CAVNIC — Minerul: Duelul lung. Gutinul: Tigrul. TG. LĂPUȘ: Dragoste la Las Vegas. ȘOMCUTA MARE: Neîmblânzita Angelică. SEM­I: Tată de familie. CIMPULUNG LA TISA: Riscu­rile meseriei BÂIȚA: Rio Bravo, BAIUT. Tinerețe fără bătrînețe. 15.00 Fotbal: Dinamo București — Universitatea Craiova. Comentator: Aristide Bu­­hoiu. 17.00 „BELLE ȘI SEBASTIEN" — episodul XI și XII. 18.05 Desene animate. 19.1S O NOUA INTILNIRE CU TINERII. 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pen­tru automobiliști. 19.30 TELEJURNALUL DE SEA­RĂ.1 20.00 Film seriali RĂZBUNĂ­TORII. „Strănutul fatal". 20.50 Tele-enciclopedia. 21.50 Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul? 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova". 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntă formația de muzică ușoară „Savoy". 23.15 închiderea emisiunii pro­gramului I. VREMEA Vremea se menține frumoasă, caldă ziuaa și rece noaptea. Temperatura în general sta­ționară. Minimele vor fi cu­prinse între 0 și 6 grade, iar maximele între 16 și 20 de gra­de. Vînt slab. Dimineața ceață și brumă locală. La munte,­­ vreme frumoasă, favorabilă excursiilor. mm Aradul—C.I.L. Gherla 4-1 lată că după un start slab Bradul realizea­ză o victorie categorică și încă în dauna uneia dintre fruntașele seriei (învingătoarea Mineru­lui din meciul de cupă). Primul gol survine în min. 25 prin Covaci care înscrie imparabil cu capul. După alte 10 minute Bordeieanu I cu un șut de la 20 de metri înscrie plasat. Cînd mai e­­rau 3 minute ale primei reprize Cristea primește o pasă ideală și talonat de doi apărători înscrie al treilea gol. O eroare de apărare a gazdelor permite C.I.L.-ului­ să reducă din handicap în ultimul minut. După pauză vișorenii dominînd cu autoritate creează multe faze gustate de pu­blic. Același Covaci în min. 55 „semnează" cel de-al patrulea gol al vișovenilor. , I. GIMPEȚEANU Competițiile elevilor FOTBAL. Etapa a doua a campionatului municipal rezervată școlilor generale s-a desfă­șurat sub semnul unei lupte dîrze din partea fiecărei echipe pentru ocuparea unui loc cît mai onorabil în clasament. Rezultatele înregistrate reflectă de altfel raportul­­ just de forțe de pe te­ren, neînregistrîndu-se nici o surpriză. După desfășurarea celor două etape pe primul loc în seria I s-a instalat echipa reprezentativă a Școlii generala 11* Seria I. Școala generală­­ nr. 10 — Școala generală nr. 6, 1—1. Rezultat echitabil. Ambele echipe au avut cîte o perioadă de dominare, pe­rioadă în care au și marcat cîte un gol. Au în­scris Nastas și Morar. Școala generală nr. 4 — Școala generală nr. 12, 6—1. Deși învingători la scor, componenții echipei nr. 4 au primit o re­plică dîrză din partea echipei adverse. Ei au ju­cat ofensiv, mai ales în repriza secundă cînd au înscris 5 goluri. Școala generală nr. 14 — Școala generală nr. 1, 1—2. Jucătorii de la nr. 14 au evoluat frumos în prima repriză cînd, de fapt, au înscris prin Negru. In repriza secundă cei de la nr. 1 domină și egalează prin Ilieș, ca mai tîrziu să înscrie și golul victoriei prin Szemigan. Școala generală nr. 8 — Școala generală nr. 5, 2—1. Seria a II-a: Liceul nr. 4 — Școala generală nr. 2, Or­0. Ambele echipe au jucat de la egal la egal. Fiecare echipă a avut cîte o ocazie bună de a înscrie, dar înaintările lor au ratat, astfel că tabelele de marcaj au rămas neschimbate. Liceul de muzică — Școala generală nr. 11,0—10: „Ploaie" de goluri în poarta Liceului de muzică care nu s-a putut descurca în fața echipei ad­verse. Școala nr. 11 a combinat frumos în cîmp, a șutat mult pe spațiul porții și a avut în Crișan și Pakal realizatorii celor 10 goluri. Școala generală nr. 9 — Școala generală nr. 3, 1—5. Joc de factură tehnică modestă. Golu­rile au fost marcate de Bizele (2), Costin (2) și Oraveț pentru învingători, iar pentru învinși de Szabó. HANDBAL In cadrul celei de-a II-a etape a Campio­natului municipal de handbal pentru școli ge­nerale s-au înregistrat următoarele rezultate: Masculin, seria I. Școala generală nr. 8 — Școala generală nr. 14, 7:3; Școala generală nr. 6 — Școala generală nr. 1, 5:5; și Școala gene­rală nr. 10 — Școala generală nr. 7, 517. In cla­samentul seriei conduce reprezentativa Școlii generale nr. 8 cu 4 puncte. Seria a II-a: Școala generală nr. 5 — Liceul nr. 2, 15:1, Școala generală nr. 3 — Școala ge­nerală nr. 2, 7:5 și Școala generală nr. 11 — Școala generală Baia Sprie 17:14. In clasament conduce Școala generală nr. 11 care cumulează 4 puncte. Feminin: Școala generală nr. 8 — Liceul nr. 2, 5:3; Școala generală nr. 4 — Școala gene­rală nr. 2, 2­5 și Școala generală nr. 11 — Școala generală Baia Sprie 3:14. In seria fetelor pe primul loc se află echipa reprezentativă a Școlii generale nr. 2, avînd 4 puncte* V

Next