Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)
1969-10-18 / nr. 4895
m LA LUCRU ZIUA ȘI NOAPTEA. E VORBA DE SOARTA RECOLTEI VIITOARE La Someș-Uileac se caută p tu m ta â ®0 am &mm și explicații Prin eforturile conjugate ale mecanizatorilor și ale cooperatorilor în multe unități ale județului au fost înlăturate dificultățile ce au afectat negativ mersul lucrărilor și, în prezent, se seamănă ultimele hectare cu griu. Am vorbit alaltăieri cu președinți, ingineri, activiști de partid, delegați ai organelor județene care ne relatau cum au învins greutățile ivite și acum simt satisfacția datoriei împlinite. Am dat însă pe parcurs și de alții, cu justificări și explicații gata pregătite, care cu seninătate și impasibilitate își fac de pe acum calculul cu cît vor depăși epoca optimă. De mai multă vreme, la Someș-Uiteac se lucrează cu încetinitorul. In zilele de 13, 14, 15 octombrie, bunăoară, s-a ia o „performanță" zilnică ajuns de numai 2 ha însămînțate. Aceasta, în ciuda faptului că pînă la aceeași dată pentru 90 ha (din 190 planificate) sămînța de grîu se găsea încă în magazie. Cauza? Inginerul Gheorghe Berder poartă mereu cu sine tolba plină de motivări și explicații. El pune vina ba pe mecanizatori, ba pe terenul ocupat de porumb, care, mă rog, nu s-a „autorecoltat" pentru a ceda locul cerealelor de toamnă. Cu ajutorul organelor locale și al delegaților aflați, aici, cu cîteva zile în urmă s-a organizat o mare acțiune la culesul porumbului. Prin mobilizarea largă a cooperatorilor într-un timp record s-au eliberat aproape 50 de hectare. Dacă preocupările de acest gen s-ar fi materializat mai din timp era și mai bine.. Cum se lucrează însă pe terenurile puse de acum la dispoziție? Tractoarele au început să lucreze și noaptea. Firește că la prima vedere numai cuvinte de laudă. Pătrunzând însă mai atractorul și semănătoarea din fotografii nu au lucrat nici o oră în actuala campanie. Motivul: defecțiuni tehnice. Șeful secției Ulmeni a I.M.A. Cehu Silvaniei cunoaște oare acest lucru? Nu. Motivul: defecțiuni organizatorice, bine în miezul faptelor, ne convingem că ziua se lucrează cu atît mai puțin. Astfel, ce se cîștigă noaptea se pierde ziua. Bunăoară, mecanizatorul Gheorghe Oros a arat noaptea, spre ziuă s-a dus acasă, dar tractorul lui condus de un elev a intrat în brazde abia în amiaza mare (ora 11,30). Nu cu mult mai devreme a venit la lucru nici mecanizatorul Augustin Matei, care de fapt și după începerea lucrului n-a făcut multă treabă (mereu își reglama plugul, ba tractorul). Inginerul, președintele cer cu insistență alte tractoare, în timp ce nici cele existente nu sînt folosite la randamentul lor real. Vezi în plină zi tractoare plimbîndu-se fără rost pe ulițele satului. La Someș-Uileac se lucrează acum din plin, dar lipsa de sincronizare a acțiunilor se face simțită, în consecință suprafețele însămînțate nu prea cresc. Despre ce este vorba? In ziua amintită 4 tractoare executau arături. Dar din 25 ha arate, abia 3 sunt discuție, iar discurile și semănătorile stau imobilizate. Abia pe la amiază,tovarășul Ioan Ungur, președintele Consiliului popular comunal Ulmeni, l-a putut convinge pe inginer să scoată un tractor de la plug, să-l pună la discuit pentru ca apoi să poată intra în funcțiune și semănătoarea. Nu e greu de constatat unde duce o asemenea optică deformată privind organizarea și sincronizarea muncii. Ai teren eliberat și arat clar. • • suprafețele însămânțate nu cresc pe măsura posibilităților. Cum e și firesc, la data actuală e absolut necesar să vorbim de terminarea însămînțărilor. La întrebările puse, inginerul începe să calculeze. — Mai am de arat 65 ha, de discuit de două ori 85 ha, asta înseamnă 170 ha și bineînțeles semănatul. .. Pentru aceasta e nevoie de 6—7 și chiar 8 zile (cu ritmul actual și mai mult). Este pusă deci sub semnul întrebării încadrarea în epoca optimă. Cînd ne interesăm de producția obținută la grîu, inginerul ezită să ne spună, urmează apoi o întreagă expunere de motive: timpul nefavorabil, ploile, seceta, buruienile... și nici un cuvînt despre faptul că s-a semănat tîrziu, adică și în noiembrie. Nu s-a învățat nimic din această regretabilă experiență. In magazia cooperativei se selectează abia acum griul, dar selectorul nu funcționează bine. La verificarea sacilor cu sămînța tratată și pregătită pentru trimiterea pe cîmp la semănătoare, s-a constatat un mare procent de corpuri străine. Cooperatorii din Someș-Uileac seamănă din nou alături de grîu măzăriche, obsigă Í și multe alte semințe care vor găsi aici un teren fertil. — Ce să facem, așa este griul, spunea președințele, ridicînd din umeri. Și pare-se că tot dînsul împreună cu inginerul și brigadierii se vor mira în primăvară că de unde a >tîtea buruieni. Ele cresc, de buna seamă, iar cînd le semeni l yoilt, cu atît mai mult. Cînd se storc strugurii... f Cooperatorii din Arduzel au mers bine pînă în prezent cu însămînțările. Nu de mult s-au menținut încă printre fruntașii din județ. îmbătați parcă de acest succes, cei din conducerea ău început cooperativei s-o lase mai moale. De vină sînt mecanizatorii. Dar nu numai ei. lLa ora 10 a stătea încă la tractor sediul cooperativei fiindcă n-avea motorină. Alături, cisternele (vezi fotografia), stăteau goale în așteptarea combustibilului. Contabilul spunea Mihai Kiș ne îngrijorat că dacă mai întîrzie sosirea motorinei și celelalte tractoare se vor opri. Tot de la am aflat că mai din sus au de însămînțat 30 ha. O parte de teren este eliberat dar de pe restul suprafeței porumbul nu va fi curînd recoltat deoarece a început culesul și storsul strugurilor. Asta durează vreo săptămînă iar atunci se suspendă orice altă că ... activitate, fiindașa-i la Arduzel. Dar cum rămîne cu însămînțările, tovarăși din consiliul de conducere ? Programul Universității serale de marxism-leninism Cabinetul județean de partid aduce la cunoștință studenților Universității serale de marxism-leninism că în ziua de 20 octombrie 1969, ora 17, are loc deschiderea cursurilor în sala mare a Comitetului municipal de partid Baia Mare. PENTRU SOCIALISM cu FRUNTEA SUS La Urmeniș cooperatorii s-au pus serios pe treabă. Consiliul popular comunal din Băița de sub Codru le-a trimis ajutoare serioase încă 6 tractoare. Mecanizatorii lucrau din plin la pregătirea terenului și la semănat. — Pe miine seară terminăm cu semănatul griului. Cu aceste cuvinte ne-a întîmpinat inginerul acestei unități nu de mult rămase în urmă. Grîul din semănătoare era curat ca aurul, cules parcă bob cu bob. La Ariniș tovarășul Petru Sulea, instructor al Comitetului județean de partid, ne-a declarat: „Ce a fost greu a trecut, miine seară vom raporta (în 17 octombrie) sămînț anilor terminarea înpe Întreaga suprafață de 400 ha". Pe tovarășul Gheorghe Gîrboan, inginer al Cooperativei maia, I-am agricole din Tă găsit pe cîmp lîngă tractoarele care pregăteau terenul pentru grîu. Azi am semănat 10 ha mîine 20, sîmbătă 14.. Pentru duminică ne mai rămîn 16 ha. Așa că ne încadrăm în epoca optimă. N-am făcut nici un rabat la calitate. S-a pierdut o remorcă și, se mai întîmplă ca un conducător auto sau tractorist rutierist să piardă bușonul de la rezervorul de benzină, toba de la țeava de eșapament, canistra cu benzină, dar chiar o geantă cu cauciucul de rezervă. Nu putem înțelege însă cum poate să-și piardă cineva remorca! Nu vă vine să credeți?! Treceți atunci pe șoseaua Teceu-Remeți și veți găsi remorca pierdută. Aceasta, zic unii, stă aici de cîteva luni. Ea are numărul de inventar 88660. A cui o fi? Cine o fi pierdut-o? Dacă-i cunoașteți cumva, dați-i de știre. Pete pe obraz Lui Simion Pop, gestionar la magazinul cooperativei din Cernești, i-au apărut deunăzi niște pete pe față. Medicul de circumscripție este de părere că respectivele pete nu sînt de natură hepatică. Diagnosticul corect a fost pus de un lucrător de miliție, care susține că petele sînt de altă natură. Cercetînd niște acte, lucrătorul de miliție a stabilit că gestionarul a vîndut Consiliului popular comunal din localitate 180 kg vopsea praf cu 6,60 lei un foc de 2,80 lei kilogramul. Petele de această natură nu se spală nici cu săpun, nici cu Alba-lux. Ele sînt tratate doar de organele de justiție. Cum folosiți aragazul ? Despre urmările tragice ale ușurinței pe care unele persoane o manifestă față de folosirea buteliilor de aragaz s-a mai scris in ziarul nostru. Revenim de astă dată cu un nou caz petrecut deunăzi în locuința lui Gavril Horia din comuna Groși.. Soția acestuia a adormit în timp ce apa pusă la încălzit a intrat în clocot și prelingîndu-se pe buzele oalei a stins flacăra focului. Gazul din butelie a continuat însă să se răspîndească în camera unde mai dormeau soțul și fetița. Tîrziu, cînd un alt membru al familiei a venit în casă, a constatat nenorocirea, a chemat medicul de circumscripție. Cu toată strădania acestuia, una din victime, soția lui G. Horia, mamă a 4 copii, a decedat. Dv. cum folosiți aragazul? Hoți motorizați Era aproape de miezul nopții. Lîngă livada de mers a fermei Șomcuta Mare a I.A.S. Satulung s-a oprit un autoturism. Din mașină au coborît două persoane. Cei doi au escaladat gardul livezii, au luat o ladă cu mere și au pus-o în mașină. Tocmai atunci a trecut pe acolo și o patrulă de miliție. Oamenii ordinei au controlat mașina și au confiscat merele. Cine sunt hoții? Tiberiu Pop (strada V. Babeș nr. 3) și Vasile Suciu (strada Griviței nr. 70), din Baia Mare. Fapta celor doi băimăreni hoți motorizați se numește în limbaj juridic furt calificat din avutul obștesc. Rubrică realizază sub îngrijirea I. PRIBOI lui Constructîile și clare în vacanța ? (Urmare din pag. 1) care este în același timp responsabil de cazane și pază de cîmp la C.A.P. Și cum școala mai poate aștepta (!?) așteaptă. Material de construcție există, după cum ne-a informat meșterul Axente Conț, dar singur nu poate face nume. Și de unde la început era vorba să dea în folosință cele două clase la 15 septembrie, acum s-ar bucura să le vadă sub acoperiș pînă va da înghețul. Grandomanie Există o tendință aproape generală printre beneficiarii de construcții școlare din mediul rural de a folosi investițiile din fond central ca punct de plecare pentru o lucrare ce depășește cu mult sumele de care dispun. Consecințele acestei orientări se văd cît se poate de clar și în cazul școlilor generale din Făurești și liria. Satul Făurești a primit din fond central suma de 100.000 pentru construirea a două săli de clasă în 1968. La această sumă Consiliul popular comunal Copalnic-Mănaștur intenționa să mai adauge din contribuție voluntară atît cât va fi necesar pentru ridicarea altor 2 săli de clase. N-a reușit să facă pe deplin acest lucru, dar a început construcția pentru 4 săli de clase și un laborator, au fost cumpărate uși, ferestre pentru mai mult de două săli de clase. Acum însă nu mai există fondurile necesare nici pentru terminarea măcar a două săli. Să reținem, această clădire trebuia să intre în funcțiune în 1968, dar nu va intra nici în 1969. Tovarășul Gheorghe Cruceru, directorul școlii, speră că se va rezolva cumva problema ca măcar 2 săli să fie terminate în interior în acest an, mai ales că — crede dînsul — există un contract încheiat cu I.G.O. Baia Mare pentru trimestrul al IV-lea (conducerea I.G.O. ne-a infirmat existenta acestuia). Iată prin urmare că nici în al doilea an școlar nu va putea fi utilizată construcția: Tot în 1968 au început și lucrările de construcții la școala din liba, a căror valoare de deviz se ridică în final la aproape 800.000. Cum v-ați angajat la o lucrare de asemenea proporții știind că din fonduri centrale au primit 250.000 lei, iar din contribuție voluntară 120.000 lei? — l-am întrebat pe tovarășul Gavril Pop, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal Cicîrlău. „Ne-am bazat pe sprijinul ce o să-l primim. Nu ne-am dat seama că instalațiile de încălzire o să ne coste atît de mult" — a fost răspunsul președintelui. Cum arată construcția ? Din primăvară, cînd grupul de șantiere nr. 2 a sistat lucrările — din cauză că cei 370.000 lei s-au consumat —, totul a rămas baltă. Și, culmea, tocmai izolația hidrofugă a rămas nefăcută (e o clădire de școală tip urban) și de aceea din plafon curge ca din strecurătoare era acumulată în stratul de zgură. Clădirea doar în roșu, nu s-a dat nimic în e folosimță. Cind ,și cu ce se va termina lucrarea? Fiindcă contribuția voluntară s-a votat și pe următorii 3 ani. Cînd vor beneficia școlarii de ea? Sub paza stelelor Pe toate cele patru șantiere materialul de construcții, uși, geamuri, scîndard, fier, lemn pentru acoperiș etc., se află în paza stelelor. La Dumbrăvița, după cum ne asigură tov. Vasile Oiâisim, nu se poate fuma imaterialul pentru că nu departe de școală locuiește milițianul! Peste tot se recunoaște că există posibilitatea înstrăinării mai tensiue, dar — ni se răspunde —,,cume ar face așa ceva?" Și totuși, la liba geamurile „aninate" în pereți de către constructori n-au fost un obstacol pentru răufăcători: au dispărut, tuburi pentru instalația electrică, sticlă pentru geamuri. De altfel pot dispărea chiar ușile și geamurile nemontate, fiindcă nu se are nimeni în pază. Unele din acestea vor trebui reparate înainte de a le fi pus la locul lor. Mai este necesar să atragem atenția asupra gravității acestor neglijențe ?! ★ In pragul deschiderii anului școlar, într-o ședință a Comitetului executiv al Consiliului popular județean, tovarășul Andrei Bălan, inspector general al Inspectoratului școlar județean, preciza că nici o sală de clasă nerealizată la 15 septembrie nu afectează deschiderea anului școlar pe fiecare unitate în parte. Realitatea este că nici una din școlile generale de care a fost vorba mai sus nu are un laborator, ci numai sălile de clasă folosite și înainte și după-masă la cursuri. Școala din Dumbrăvița are clasa a IX-a (iar cele din Jilia și Făurești pot avea la anul), dar în vechea clădire n-are decit 4 săli de clasă. Va veni timpul consultațiilor, al activităților în cercurile școlare etc. Acestea unde se vor face? Dacă Inspectoratul școlar județean ar fi stăruit ca lucrările de construcții să se facă pe etape, astfel ca la începutul anului școlar să fie date în folosință parțial (1—2 săli), școlile s-ar fi bucurat mai devreme de aceste investiții materiale. In legătură cu cele semnalate în raidub anchetă așteptăm răspunsul celor vizați, care va trebui să conțină mai ales fapte și nu justificări. I Sîmbătă 18 octombrie 1969 TEATRU Teatrul dramatic din Baia Mare, ora 19, prezintă ia Sighetiul Marmației „Travesti" de Aurel Baramga. mmm BAIA MARE — Dacia: Angelica și sultanul; Minerul: Ziaristul Tineretului: Bătălie pentru Șanuhai. 1 Mai: Cauta nevasta. BAIA SPRIE: Vîrstele omului. SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Lovitură puternică. VIȘEUL DE SUS: Tandrețe. BORȘA: Topkapy. CAVNIC — Minerul: Duelul lung. Gutinul: Tigrul. TG. LĂPUȘ: Dragoste la Las Vegas. ȘOMCUTA MARE: Neîmblânzita Angelică. SEMI: Tată de familie. CIMPULUNG LA TISA: Riscurile meseriei BÂIȚA: Rio Bravo, BAIUT. Tinerețe fără bătrînețe. 15.00 Fotbal: Dinamo București — Universitatea Craiova. Comentator: Aristide Buhoiu. 17.00 „BELLE ȘI SEBASTIEN" — episodul XI și XII. 18.05 Desene animate. 19.1S O NOUA INTILNIRE CU TINERII. 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pentru automobiliști. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARĂ.1 20.00 Film seriali RĂZBUNĂTORII. „Strănutul fatal". 20.50 Tele-enciclopedia. 21.50 Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul? 22.10 La margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova". 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.55 Cîntă formația de muzică ușoară „Savoy". 23.15 închiderea emisiunii programului I. VREMEA Vremea se menține frumoasă, caldă ziuaa și rece noaptea. Temperatura în general staționară. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 6 grade, iar maximele între 16 și 20 de grade. Vînt slab. Dimineața ceață și brumă locală. La munte, vreme frumoasă, favorabilă excursiilor. mm Aradul—C.I.L. Gherla 4-1 lată că după un start slab Bradul realizează o victorie categorică și încă în dauna uneia dintre fruntașele seriei (învingătoarea Minerului din meciul de cupă). Primul gol survine în min. 25 prin Covaci care înscrie imparabil cu capul. După alte 10 minute Bordeieanu I cu un șut de la 20 de metri înscrie plasat. Cînd mai erau 3 minute ale primei reprize Cristea primește o pasă ideală și talonat de doi apărători înscrie al treilea gol. O eroare de apărare a gazdelor permite C.I.L.-ului să reducă din handicap în ultimul minut. După pauză vișorenii dominînd cu autoritate creează multe faze gustate de public. Același Covaci în min. 55 „semnează" cel de-al patrulea gol al vișovenilor. , I. GIMPEȚEANU Competițiile elevilor FOTBAL. Etapa a doua a campionatului municipal rezervată școlilor generale s-a desfășurat sub semnul unei lupte dîrze din partea fiecărei echipe pentru ocuparea unui loc cît mai onorabil în clasament. Rezultatele înregistrate reflectă de altfel raportul just de forțe de pe teren, neînregistrîndu-se nici o surpriză. După desfășurarea celor două etape pe primul loc în seria I s-a instalat echipa reprezentativă a Școlii generala 11* Seria I. Școala generală nr. 10 — Școala generală nr. 6, 1—1. Rezultat echitabil. Ambele echipe au avut cîte o perioadă de dominare, perioadă în care au și marcat cîte un gol. Au înscris Nastas și Morar. Școala generală nr. 4 — Școala generală nr. 12, 6—1. Deși învingători la scor, componenții echipei nr. 4 au primit o replică dîrză din partea echipei adverse. Ei au jucat ofensiv, mai ales în repriza secundă cînd au înscris 5 goluri. Școala generală nr. 14 — Școala generală nr. 1, 1—2. Jucătorii de la nr. 14 au evoluat frumos în prima repriză cînd, de fapt, au înscris prin Negru. In repriza secundă cei de la nr. 1 domină și egalează prin Ilieș, ca mai tîrziu să înscrie și golul victoriei prin Szemigan. Școala generală nr. 8 — Școala generală nr. 5, 2—1. Seria a II-a: Liceul nr. 4 — Școala generală nr. 2, Or0. Ambele echipe au jucat de la egal la egal. Fiecare echipă a avut cîte o ocazie bună de a înscrie, dar înaintările lor au ratat, astfel că tabelele de marcaj au rămas neschimbate. Liceul de muzică — Școala generală nr. 11,0—10: „Ploaie" de goluri în poarta Liceului de muzică care nu s-a putut descurca în fața echipei adverse. Școala nr. 11 a combinat frumos în cîmp, a șutat mult pe spațiul porții și a avut în Crișan și Pakal realizatorii celor 10 goluri. Școala generală nr. 9 — Școala generală nr. 3, 1—5. Joc de factură tehnică modestă. Golurile au fost marcate de Bizele (2), Costin (2) și Oraveț pentru învingători, iar pentru învinși de Szabó. HANDBAL In cadrul celei de-a II-a etape a Campionatului municipal de handbal pentru școli generale s-au înregistrat următoarele rezultate: Masculin, seria I. Școala generală nr. 8 — Școala generală nr. 14, 7:3; Școala generală nr. 6 — Școala generală nr. 1, 5:5; și Școala generală nr. 10 — Școala generală nr. 7, 517. In clasamentul seriei conduce reprezentativa Școlii generale nr. 8 cu 4 puncte. Seria a II-a: Școala generală nr. 5 — Liceul nr. 2, 15:1, Școala generală nr. 3 — Școala generală nr. 2, 7:5 și Școala generală nr. 11 — Școala generală Baia Sprie 17:14. In clasament conduce Școala generală nr. 11 care cumulează 4 puncte. Feminin: Școala generală nr. 8 — Liceul nr. 2, 5:3; Școala generală nr. 4 — Școala generală nr. 2, 25 și Școala generală nr. 11 — Școala generală Baia Sprie 3:14. In seria fetelor pe primul loc se află echipa reprezentativă a Școlii generale nr. 2, avînd 4 puncte* V