Pentru Socialism, noiembrie 1969 (Anul 19, nr. 4907-4932)

1969-11-22 / nr. 4925

A o problemă de mare interes economic PURITATEA APELOR INDUSTRIALE O dată cu dezvoltarea impe­tuoasă a industriei județului nos­tru, apa, folosită ca element teh­nologic sau numai vehiculant, capătă o tot mai mare însemnăta­te economică. Sistemul hidroener­getic Firiza, alte obiective hidro­tehnice construite sau în curs de construcție pe întinsul județului, pentru care se fac eforturi finan­ciare deosebite, au ca scop asigu­rarea­­ industriei cu apă necesară. Se pare însă că la unitățile noas­tre economice se cam neglijează un aspect major și anume că o dată folosită în scopuri indus­triale, apa trebuie redată circuitu­lui său natural in stare fizică ți chimică pură, fără suspensii sau substanțe dăunătoare faunei acva­tice sau folosirii în agricultură. Or, situația în privința curățirii apelor industriale de impurități nu este chiar mulțumitoare. Ade­sea Săsarul, Iza, Vișeul poartă în apele lor cantități mari de sus­pensii și substanțe chimice no­cive. Prin neepurare corespunză­toare, apele antrenează materii prime, în special metale, în can­tități ce nu se pot trece cu vederea, pentru a avea un tablou aproape complet al importanței ce trebuie acordată epurării apelor reziduale, problemă de real interes național. Mineritul, prin natura sa este un mare consumator de apă in­dustrială, dar și un mare ,­delic­vent“ în ce privește epurarea a­­cestor ape. Procesele tehnologice și natura zăcămintelor fac să se elimine o mare cantitate de ape impurificate fizic și chimic. Cer­cetările întreprinse la C.C.M.N. au demonstrat că apele acide eva­cuate din subteran — cu uneori destul de mari — se debite pot neutraliza cu hidroxid sau carbo­nat de sodiu sau calciu. Bineînțe­les sub aspec economic tratarea cu săruri de calciu este mai rentabilă. Apa e­­purată ca atare este, din punc de vedere fizico-chi­­mic, corespunzătoare normelor de puritate a apelor de suprafață. In etapa actuală o instalație-pilot mobilă, realizată după concepția C.C.M.N., cercetează apele de mină ale exploatărilor Combinatu­lui minier pentru a stabili para­metrii specifici fiecărei exploatări De asemenea la Baia Sprie, Nistru și — efectiv — la Săsar funcție­ Ing. DUMITRU PODUȚ, specialist la Centrul de cercetări pentru minereuri neferoase Baia Mare, ing. GH DUMITRESCU (Continuare în pag. a 2-a) C.EST platformă Sighetul Mari­a­ției Depozitul de materie primă. |----­ PROLETARI DW POATE TARILE, USIȚI-VA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I Papina a 3-a !­ ­ j Cu realizatorii­­ spectacolului l .LUCEAFĂRUL I­I DE ZIUĂ I despre folclor și­­ valorificarea lui ■ Profiluri lirice I maramureșene 1 Gheorghe Chivu I--------------­Curier literar | 9 ÎN COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ Cînd promisiunile se împletesc cu lipsa de interes și inițiativă La Sighetul Marmației își des­fășoară activitatea două coopera­tive meșteșugărești („Deservirea" și „Mara"). Ambele au cite un sector industrial cît și nume­roase secții de deservire populației. Ne-am propus să îm­­­fățișăm cîteva aspecte despre fe­lul cum cele două unități reușesc să satisfacă cerințele populației din municipiu cît și din împreju­rimi. Pe această temă am discutat cu factorii de răspundere din cooperativele respective și am re­ținut ca pozitive strădaniile de a realiza în condiții cît mai bune indicatorii de plan spre a răspun­de cu promptitudine cerințelor clienților. Așa, de pildă, sectorul de construcții al cooperativei „De­servirea" are ponderea cea mai mare în structura planului: peste trei milioane lei! Am ales din re­gistru șapte clienți la întîmplare. Șase dintre ei au avut numai cu­vinte de laudă atît în ce privește calitatea lucrărilor cît și timpul redus în care au fost executate. Augustin Biro, din str. Vladimirescu nr. 39, ne-a Tudor spus:­­„Sunt foarte mulțumit atît de so­ba de teracotă ca și de zugăreli­­le executate de meșterii coopera­tivei „Deservirea". Iosif Ba­lázs, de pe aceeași stradă nr. 63, a țin­ut să-și exprime mul­țumirile față de modul cum lucrătorii cooperativei i-au exe­cutat reparațiile și zugrăvelile in­terioare, pardoselile de parchet, soba de teracotă. In comuna Va­dul Izei, Ion Moldovan și Mihai Balazs (la ale căror case cooperati­va a executat lucrări exterioare cu terasit, placaj de mozaic în stil modern, sobe de teracotă) au a­vut aceleași cuvinte de laudă și mulțumire, care l-au bucurat pe tehnicianul Iosif Likher, conducă­torul secției de construcții. Din păcate, asemenea aspecte, V. CĂLINEȘTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XI­ nr. 4925 * Lâmbăta 22 noiembrie 1969 * 4 pagini — 30 bani SNIA. E RANM ! Oameni cu m­im­i de aur Mai bine de 6 kilometri, panglica șoselei ne-a purtat printre păduri de brazi. E toamnă și bruma intîrzie mult către miezul zilei. Cum va fi în mină la Burloaia ? Inginerul Alexandru Fodor, care ne conduce, zîmbește cu subînțeles. . . . Colivia ne poartă cu viteză tot mai jos, spre adîncuri. Luminile rampelor la orizonturi trec în goană prin fața noastră. Izul dulceag de piatră și umezeală ne pătrunde. Oprim brusc în lumea plină de taine a subteranului. Rampa e plină cu vagonete. Unele goale merg ca și noi spre abataje, altele, pline cu sclipirea de diamant a minereului, așteaptă calea spre ziuă. Toată această mișcare, ritmul trepidant al muncii la rampă e stăpînit de la tabloul de comandă de un tînăr, Dumitru Coman. Sus, o mișcare și cî­teva tone de minereu își încep drumul, fără în­toarcere spre flotație. Jos, altă mișcare și alte vagonete vin să preia bogăția filoanelor. Dar unde sînt abatajele ? Le simțim, suflul după vibrația muntelui, înfundat, departe în stîncă, perforatoarele îl cutremură. Urcăm o scară de lemn, ivită in latura galeriei. Apoi alta și alta. Cîte-or fi ? Suitorul se oprește deodată și acum din nou putem merge ca oamenii. — Aici este locul de muncă al lui Petru Grecu și ortacilor săi, ne prezintă inginerul. Prin ceața albă, lumina pătrunde în plin. Ii avem în față pe cei 6 ai lui Grecu. Sunt oameni obișnu­iți. După realizările lor, Borșa și Bârloaia socotesc însă între așii mineritului de aici. In îi art, locul e curat: „Am dat azi 5 care cu minereu pe rostogol și după ce-am ridica grinzile astea, pornim un nou asalt“. Simplu, laconic, semnifi­cativ. Grinzile groase de lemn par jucării pe u­­merii care le saltă în calea presiunii muntelui. Una, două, fiecare la locul său fac abatajul ca o cutie de rezistent. Scurt timp după aceea cîntecul perforatoarelor a reînceput. O nouă bătălie cu muntele. Plecăm de la Grecu. Ingi­nerul Alexandru Fodor ține morțiș să facem o vizită și în casa­­ lui Iacob Stiopan. Coborîm suitoare, parcurgem galerii, suim din nou și „cei mai buni mineri, oamenii care duc acasă în fiecare lună peste 3.000 — 3.500 lei“, cum îi caracterizează inginerul, sunt în fața noastră. Cînd am pătruns în abatajul lor, ultimii centi­metri de gaură cedau forței perforatoarelor. Ze­ce bucăți de hîrtie marcau găurile forate. Zece flori pe peretele de stele al filonului, împreună cu șeful de echipă, loan Buciută și loan Benzer nu stau degeaba. Urmează. Aici, la orizontul 22 un nou abataj își face intrarea în istoria minei Burloaia. „Avem minereu mult, avem și forțe așa că vrem, ne spune Stiopan, să se audă de noi, de succesele noastre în toată Borșa și mai departe...“. Vorbe simple, minier­ești, auzite de la oameni care de luni de zile sînt printre fruntași. Cu a­­semenea oameni Burloaia se mîndrește. Afară la ziuă, un panou, schimbat zilnic, arăta că în acest an, aici aproape de nori, s-au dat peste plan mai multe sute de tone de minereu complex. Cu asemenea oameni, asemenea realizări . . . M. TRIFOI CONVORBIREA NOASTRĂ COMISIEI La Borșa, comisia de judecată de pe lângă Consiliul popular orășe­nesc desfășoară o rodni­că activitate. In mai pu­țin de opt luni, comisia de judecată pentru ce­tățeni are înscrise pe rol mai mult de 500 de cauze. — Sunt zile — ne spu­nea Cuza Anderco, se­cretarul tehnic­ al comi­siei — cînd sîntem asal­tați cu cereri, reclama­ții. Am ținut în acest an aproape patruzeci de șe­dințe de judecată. Comi­sia a dat peste 160 de hotărîri. In 156 de cau­ze părțile nu s-au împă­cat, dar în fața judecă­toriei din Vișeul de Sus n-au ajuns decit vreo 50 de cauze, restul inte­­legîndu-se pe parcurs. Peste 80 de împricinați s-au împăcat în fața co­misiei. . . . Așadar, sumar, a­­ceasta este situația sta­tistică a comisiei. Fireș­te, membrilor acesteia nu li se poate imputa că n-ar avea răbdare, că n-ar activa suficient pentru a îmbunătăți in­dicii­ care constituie criteriul de apreciere a activității comisiei. Dim­potrivă, cercetînd re­gistrele, dosarele, hotă­­rîrile pronunțate rămîi impresionat de solicitu­dinea, de seriozitatea cu care comisia abordează fiecare caz. Este grăitor să arătăm, în acest sens, că pentru elucidarea pricinilor au fost emise peste 3.000 de citații. — Majoritatea cauze­lor se referă la injurii, amenințări, lovire, pri­cini civile — ne spunea Cuza Anderco. Pe noi, membrii comisiei, ne bu­cură că oamenii vin ni se adresează cu în­și credere, că ne ajută să lămurim pricinile sub toate aspectele, că reu­șim să dăm soluții juste în spiritul și litera legii. Așa și-a cîștigat comi­sia de judecată încrede­re, prestigiu. Ne-am stră­duit să asigurăm și o bună publicitate a ședin­țelor, a­ hotărîrilor. La ședințe, care se țin în­­tr-o sală spațioasă, par­ticipă între 80—100 de cetățeni. — Cum vă sprijină, vă îndrumă comitetul e­­xecutiv al consiliului popular orășenesc ? — Secretarul comite­tului executiv, la înce­putul activității noastre și pe parcurs,­ s-a ocu­pat de îmbunătățirea ac­tivității noastre, de for­marea unui stil de mun­că adecvat. De pildă, la Convorbire consemnată de V.G. SAL­VAN (Continuare în pag. a 2-a) DE CE DEPINDE PRESTIGIUL DE IU­DEC­A TA ? i actualitatea INTERNAȚIONALU i „Manifestul asupra Africii de sud“ în dez­­­­­­baterea Adunării Generale a O.N.U. Intervenția­­ reprezentantului român fill Nava spațială „Apollo-­­ 12“ a pornit spre Terra Tablou de coman­dă la stația de transformare nr. 1 a I.R.E. Baia Mare. Interviu cu INDIRA GANDI Primul ministru al In­diei, Indira Gandhi, acordat revistei vest-ger­a­mane „Der Spiegel“ un interviu în care s-a refe­rit la actualele frămîntări politice din India, deter­minate de divergențele din sinul partidului de guver­­nămînt Congresul Natio­nal Indian. Redăm cîteva fragmente din acest in­terviu. ÎNTREBARE: Se creează im­presia că India pășește în pre­zent in stadiul cel mai impor­tant al dezvoltării sale proclamarea independenței. de la In domeniul politicii interne, dv., in urma unor dezbateri in cadrul partidului de guvernămînt, au­ hotărît o deplasare spre stingă. RĂSPUNS: „Guvernul indian a făcut o deplasare spre stin­gă nu mai mult decit trebuia. Se poate vorbi despre o depla­sare nu prea mare și nu de o cotitură serioasă în politică. Toate aceste probleme au fost discutate în sinul partidului timp de multi ani. Trebuia să acționăm, întrucît ultimele ale­geri generale, în urma cărora în numeroase state Partidul Con­gresului a pierdut controlul, au demonstrat că autoritatea partidului în rîndul maselor populare a devenit mai puțin trainică decit înainte". ÎNTREBARE: In ce mod cel mai mare partid național din India, care a condus țara la Independență, a pierdut contactul cu masele? RĂSPUNS: „Sînt cauze pro­prii, care, de altfel, diferă de la stat la stat. In prezent nu toată populația consideră că noi sîntem tot atît de apropiați de popoi ca în trecut. Partidul nu a atras noi aderenți, iar în uz­(Continuare în pag. a 4-a)

Next