Pentru Socialism, noiembrie 1969 (Anul 19, nr. 4907-4932)
1969-11-22 / nr. 4925
A o problemă de mare interes economic PURITATEA APELOR INDUSTRIALE O dată cu dezvoltarea impetuoasă a industriei județului nostru, apa, folosită ca element tehnologic sau numai vehiculant, capătă o tot mai mare însemnătate economică. Sistemul hidroenergetic Firiza, alte obiective hidrotehnice construite sau în curs de construcție pe întinsul județului, pentru care se fac eforturi financiare deosebite, au ca scop asigurarea industriei cu apă necesară. Se pare însă că la unitățile noastre economice se cam neglijează un aspect major și anume că o dată folosită în scopuri industriale, apa trebuie redată circuitului său natural in stare fizică ți chimică pură, fără suspensii sau substanțe dăunătoare faunei acvatice sau folosirii în agricultură. Or, situația în privința curățirii apelor industriale de impurități nu este chiar mulțumitoare. Adesea Săsarul, Iza, Vișeul poartă în apele lor cantități mari de suspensii și substanțe chimice nocive. Prin neepurare corespunzătoare, apele antrenează materii prime, în special metale, în cantități ce nu se pot trece cu vederea, pentru a avea un tablou aproape complet al importanței ce trebuie acordată epurării apelor reziduale, problemă de real interes național. Mineritul, prin natura sa este un mare consumator de apă industrială, dar și un mare ,delicvent“ în ce privește epurarea acestor ape. Procesele tehnologice și natura zăcămintelor fac să se elimine o mare cantitate de ape impurificate fizic și chimic. Cercetările întreprinse la C.C.M.N. au demonstrat că apele acide evacuate din subteran — cu uneori destul de mari — se debite pot neutraliza cu hidroxid sau carbonat de sodiu sau calciu. Bineînțeles sub aspec economic tratarea cu săruri de calciu este mai rentabilă. Apa epurată ca atare este, din punc de vedere fizico-chimic, corespunzătoare normelor de puritate a apelor de suprafață. In etapa actuală o instalație-pilot mobilă, realizată după concepția C.C.M.N., cercetează apele de mină ale exploatărilor Combinatului minier pentru a stabili parametrii specifici fiecărei exploatări De asemenea la Baia Sprie, Nistru și — efectiv — la Săsar funcție Ing. DUMITRU PODUȚ, specialist la Centrul de cercetări pentru minereuri neferoase Baia Mare, ing. GH DUMITRESCU (Continuare în pag. a 2-a) C.EST platformă Sighetul Mariației Depozitul de materie primă. |---- PROLETARI DW POATE TARILE, USIȚI-VA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I Papina a 3-a ! j Cu realizatorii spectacolului l .LUCEAFĂRUL II DE ZIUĂ I despre folclor și valorificarea lui ■ Profiluri lirice I maramureșene 1 Gheorghe Chivu I--------------Curier literar | 9 ÎN COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ Cînd promisiunile se împletesc cu lipsa de interes și inițiativă La Sighetul Marmației își desfășoară activitatea două cooperative meșteșugărești („Deservirea" și „Mara"). Ambele au cite un sector industrial cît și numeroase secții de deservire populației. Ne-am propus să îmfățișăm cîteva aspecte despre felul cum cele două unități reușesc să satisfacă cerințele populației din municipiu cît și din împrejurimi. Pe această temă am discutat cu factorii de răspundere din cooperativele respective și am reținut ca pozitive strădaniile de a realiza în condiții cît mai bune indicatorii de plan spre a răspunde cu promptitudine cerințelor clienților. Așa, de pildă, sectorul de construcții al cooperativei „Deservirea" are ponderea cea mai mare în structura planului: peste trei milioane lei! Am ales din registru șapte clienți la întîmplare. Șase dintre ei au avut numai cuvinte de laudă atît în ce privește calitatea lucrărilor cît și timpul redus în care au fost executate. Augustin Biro, din str. Vladimirescu nr. 39, ne-a Tudor spus:„Sunt foarte mulțumit atît de soba de teracotă ca și de zugărelile executate de meșterii cooperativei „Deservirea". Iosif Balázs, de pe aceeași stradă nr. 63, a ținut să-și exprime mulțumirile față de modul cum lucrătorii cooperativei i-au executat reparațiile și zugrăvelile interioare, pardoselile de parchet, soba de teracotă. In comuna Vadul Izei, Ion Moldovan și Mihai Balazs (la ale căror case cooperativa a executat lucrări exterioare cu terasit, placaj de mozaic în stil modern, sobe de teracotă) au avut aceleași cuvinte de laudă și mulțumire, care l-au bucurat pe tehnicianul Iosif Likher, conducătorul secției de construcții. Din păcate, asemenea aspecte, V. CĂLINEȘTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XI nr. 4925 * Lâmbăta 22 noiembrie 1969 * 4 pagini — 30 bani SNIA. E RANM ! Oameni cu mimi de aur Mai bine de 6 kilometri, panglica șoselei ne-a purtat printre păduri de brazi. E toamnă și bruma intîrzie mult către miezul zilei. Cum va fi în mină la Burloaia ? Inginerul Alexandru Fodor, care ne conduce, zîmbește cu subînțeles. . . . Colivia ne poartă cu viteză tot mai jos, spre adîncuri. Luminile rampelor la orizonturi trec în goană prin fața noastră. Izul dulceag de piatră și umezeală ne pătrunde. Oprim brusc în lumea plină de taine a subteranului. Rampa e plină cu vagonete. Unele goale merg ca și noi spre abataje, altele, pline cu sclipirea de diamant a minereului, așteaptă calea spre ziuă. Toată această mișcare, ritmul trepidant al muncii la rampă e stăpînit de la tabloul de comandă de un tînăr, Dumitru Coman. Sus, o mișcare și cîteva tone de minereu își încep drumul, fără întoarcere spre flotație. Jos, altă mișcare și alte vagonete vin să preia bogăția filoanelor. Dar unde sînt abatajele ? Le simțim, suflul după vibrația muntelui, înfundat, departe în stîncă, perforatoarele îl cutremură. Urcăm o scară de lemn, ivită in latura galeriei. Apoi alta și alta. Cîte-or fi ? Suitorul se oprește deodată și acum din nou putem merge ca oamenii. — Aici este locul de muncă al lui Petru Grecu și ortacilor săi, ne prezintă inginerul. Prin ceața albă, lumina pătrunde în plin. Ii avem în față pe cei 6 ai lui Grecu. Sunt oameni obișnuiți. După realizările lor, Borșa și Bârloaia socotesc însă între așii mineritului de aici. In îi art, locul e curat: „Am dat azi 5 care cu minereu pe rostogol și după ce-am ridica grinzile astea, pornim un nou asalt“. Simplu, laconic, semnificativ. Grinzile groase de lemn par jucării pe umerii care le saltă în calea presiunii muntelui. Una, două, fiecare la locul său fac abatajul ca o cutie de rezistent. Scurt timp după aceea cîntecul perforatoarelor a reînceput. O nouă bătălie cu muntele. Plecăm de la Grecu. Inginerul Alexandru Fodor ține morțiș să facem o vizită și în casa lui Iacob Stiopan. Coborîm suitoare, parcurgem galerii, suim din nou și „cei mai buni mineri, oamenii care duc acasă în fiecare lună peste 3.000 — 3.500 lei“, cum îi caracterizează inginerul, sunt în fața noastră. Cînd am pătruns în abatajul lor, ultimii centimetri de gaură cedau forței perforatoarelor. Zece bucăți de hîrtie marcau găurile forate. Zece flori pe peretele de stele al filonului, împreună cu șeful de echipă, loan Buciută și loan Benzer nu stau degeaba. Urmează. Aici, la orizontul 22 un nou abataj își face intrarea în istoria minei Burloaia. „Avem minereu mult, avem și forțe așa că vrem, ne spune Stiopan, să se audă de noi, de succesele noastre în toată Borșa și mai departe...“. Vorbe simple, minierești, auzite de la oameni care de luni de zile sînt printre fruntași. Cu asemenea oameni Burloaia se mîndrește. Afară la ziuă, un panou, schimbat zilnic, arăta că în acest an, aici aproape de nori, s-au dat peste plan mai multe sute de tone de minereu complex. Cu asemenea oameni, asemenea realizări . . . M. TRIFOI CONVORBIREA NOASTRĂ COMISIEI La Borșa, comisia de judecată de pe lângă Consiliul popular orășenesc desfășoară o rodnică activitate. In mai puțin de opt luni, comisia de judecată pentru cetățeni are înscrise pe rol mai mult de 500 de cauze. — Sunt zile — ne spunea Cuza Anderco, secretarul tehnic al comisiei — cînd sîntem asaltați cu cereri, reclamații. Am ținut în acest an aproape patruzeci de ședințe de judecată. Comisia a dat peste 160 de hotărîri. In 156 de cauze părțile nu s-au împăcat, dar în fața judecătoriei din Vișeul de Sus n-au ajuns decit vreo 50 de cauze, restul intelegîndu-se pe parcurs. Peste 80 de împricinați s-au împăcat în fața comisiei. . . . Așadar, sumar, aceasta este situația statistică a comisiei. Firește, membrilor acesteia nu li se poate imputa că n-ar avea răbdare, că n-ar activa suficient pentru a îmbunătăți indicii care constituie criteriul de apreciere a activității comisiei. Dimpotrivă, cercetînd registrele, dosarele, hotărîrile pronunțate rămîi impresionat de solicitudinea, de seriozitatea cu care comisia abordează fiecare caz. Este grăitor să arătăm, în acest sens, că pentru elucidarea pricinilor au fost emise peste 3.000 de citații. — Majoritatea cauzelor se referă la injurii, amenințări, lovire, pricini civile — ne spunea Cuza Anderco. Pe noi, membrii comisiei, ne bucură că oamenii vin ni se adresează cu înși credere, că ne ajută să lămurim pricinile sub toate aspectele, că reușim să dăm soluții juste în spiritul și litera legii. Așa și-a cîștigat comisia de judecată încredere, prestigiu. Ne-am străduit să asigurăm și o bună publicitate a ședințelor, a hotărîrilor. La ședințe, care se țin într-o sală spațioasă, participă între 80—100 de cetățeni. — Cum vă sprijină, vă îndrumă comitetul executiv al consiliului popular orășenesc ? — Secretarul comitetului executiv, la începutul activității noastre și pe parcurs, s-a ocupat de îmbunătățirea activității noastre, de formarea unui stil de muncă adecvat. De pildă, la Convorbire consemnată de V.G. SALVAN (Continuare în pag. a 2-a) DE CE DEPINDE PRESTIGIUL DE IUDECA TA ? i actualitatea INTERNAȚIONALU i „Manifestul asupra Africii de sud“ în dezbaterea Adunării Generale a O.N.U. Intervenția reprezentantului român fill Nava spațială „Apollo- 12“ a pornit spre Terra Tablou de comandă la stația de transformare nr. 1 a I.R.E. Baia Mare. Interviu cu INDIRA GANDI Primul ministru al Indiei, Indira Gandhi, acordat revistei vest-geramane „Der Spiegel“ un interviu în care s-a referit la actualele frămîntări politice din India, determinate de divergențele din sinul partidului de guvernămînt Congresul National Indian. Redăm cîteva fragmente din acest interviu. ÎNTREBARE: Se creează impresia că India pășește în prezent in stadiul cel mai important al dezvoltării sale proclamarea independenței. de la In domeniul politicii interne, dv., in urma unor dezbateri in cadrul partidului de guvernămînt, au hotărît o deplasare spre stingă. RĂSPUNS: „Guvernul indian a făcut o deplasare spre stingă nu mai mult decit trebuia. Se poate vorbi despre o deplasare nu prea mare și nu de o cotitură serioasă în politică. Toate aceste probleme au fost discutate în sinul partidului timp de multi ani. Trebuia să acționăm, întrucît ultimele alegeri generale, în urma cărora în numeroase state Partidul Congresului a pierdut controlul, au demonstrat că autoritatea partidului în rîndul maselor populare a devenit mai puțin trainică decit înainte". ÎNTREBARE: In ce mod cel mai mare partid național din India, care a condus țara la Independență, a pierdut contactul cu masele? RĂSPUNS: „Sînt cauze proprii, care, de altfel, diferă de la stat la stat. In prezent nu toată populația consideră că noi sîntem tot atît de apropiați de popoi ca în trecut. Partidul nu a atras noi aderenți, iar în uz(Continuare în pag. a 4-a)