Pentru Socialism, februarie 1970 (Anul 20, nr. 4983-5006)

1970-02-21 / nr. 5000

1 2 Punctări Pseudo­vînătorească — La noi, la Cavnic, îmi spunea deunăzi un prieten, de multă vreme nu mai sunt țapi. Au dispărut fără ur­mă. Am sesizat problema peste tot, dar țapi tot nu avem... — Cu tovarășul Breban, președintele Asociației ju­dețene de vînătoare și pes­cuit sportiv, ai voitut? am intervenit eu. Dumnealui, după cine știu, a ajutat și pe alții să-și completeze numărul de țapi. — Nu-l cunosc pe tova­rășul Breban, cineva însă m­e-a îndrumat să ne adre­­săm la Poiana Codrului. — Da acolo pădurea e mare și sunt destui țapi. Ăia însă nu dau țapii fără căprioare. — Ce căprioare de le? Nouă nu ne trebuie căpri­oare. Ne trebuie țapi de bere. ..! — Așa, atunci scuză-mă. Eu am înțeles că e vorba de țapi sălbatici, nu de țapi de bere. C-ăștia cereți la T.A.P.L. Baia Mare. Voiaj la mîndra In noaptea aceea (1 spre 2 februarie) la Copalnic Mănăștur a fost bal. Așa către ziuă, Vaier Bărbosu și Ioan Bărbosu, ambii din satul Ciocotiș, au ieșit din sala de dans și văzînd par­cat în piață autocamionul 21 MM 250, unuia dintre ei i s-a năzărit să facă o plim­bare pînă la Rușor, la o mîndră. Zis și făcut. Au forțat ușa și au luat loc în cabină. Cît au zăbovit cei doi la mîndra din Rușor nu se știe. Un lucru însă e lim­ipede. Funcționind fără apă, motorul mașinii s-a gripat tocmai cînd cei doi plimbăreți au revenit la lo­cul de parcare. Lui V. Băr­bosu și I. Bărbosu le-au fost întocmite acte de tri­mitere în judecată. Ei vor trebui să suporte de ase­menea costul reparațiilor care vor fi efectuate la motorul mașinii. Scumpă plimbare! „Fuga de la locul crimei Sub acest titlu, în ziarul „Pentru socialism1" nr. 4.934 am inserat un articol în care relatam accidentul de circulație comis de șo­ferul Ioan Dunca în comu­na Dragom­irești — acci­dent care s-a soldat cu moartea tînărului inginer agronom, Ștefan Fecser. Din surse competente, aflăm că inculpatul a fost recent de judecătoria judecat din Vișeul de Sus și condam­nat la 7 ani închisoare. Rubrică realizată sub îngrijirea lui I. BARDAU­ ­( r Programul Universității serale de marxism-leninism Cabinetul jud­ețean de partid a­­duce la cunoștința studenților U­­niversității serale de marxism-le­­ninism că luni, 23 februarie a.c. de la ora 17, programul se va desfășura după cum urmează: ti ECONOMIE Anul I — expunerea: „Cele două stadii ale dezvoltării modului de producție capita­list. Dominația monopolurilor — esența economică a impe­rialismului" (sala mare a Co­mitetului județean de partid). Anul III — expunerea: „Cen­trala industrială în procesul perfecționării economiei na­ționale. Rolul și atribuțiile­­ Centralei minelor și metalur­giei neferoase — Baia Ma­re" (sala mare a Comitetului municipal de partid). ISTORIE Anul III — expunerea: „Romă- i­nia în anii 1922 — 1928. Po­ l­­ziția claselor dominantei I­­deologia liberală și țărănistă. J Procesul de clarificare ideo­­­­logică din rîndurile P.C.R. I Luptele sociale din anii 1922— 1928". (Liceul nr. 3, sala 56­­ etaj. II).­­ Expunerea programată pentru­­ secția de filozofie anul II se va­­ ține în ziua de 25 februarie a.c.,­­ ora 17 (sala mare a Comitetului­­ județean de partid). ^ 1 reme. Meteorologul de serviciu Ilie Eparu ne transmite timpul proba­­bil pentru următoarele două zile: La început vreme rece, apoi în încălzire ușoară. Local va ninge. Temperaturile minime vor oscila între —8 și —2, iar maximele în­tre —3 și 3 grade. Vînt potrivit din sectorul estic. La munte vreme rece, local ninsori. Producția agricolă (Urmare din pag. 1). Privind deficiențele ce se mani­festă în sectorul zootehnic cei care au participat la discuții au arătat că nerealizarea planului la laptele de vacă cu 317 hl cît și a contrac­tului de carne cu 15,5 tone se da­­torește faptului că marea majori­tate a îngrijitorilor de animale sunt din alt sat și nu sunt cointere­sați să ridice productivitatea ani­malelor. Se impune deci recrutarea din comună a unor oameni cu ap­titudini în domeniul creșterii ani­malelor. Tot în acest domeniu e­­vidențele (chiar cele primare) sunt superficial conduse iar la capito­lele furajare diferențiată și igienă de grajd au mai rămas multe de făcut. Slaba organizare a muncii, proasta gospodărire a unor bunuri au făcut ca veniturile planificate să nu se realizeze cu 460.915 lei, iar valoarea normei de muncă să fie și în continuare sub posibilități. Adunarea generală a apreciat că organizarea celor două ferme, una pomicolă și una zootehnică conduse de doi specialiști cu expe­riență, inginerii Ileana Bogdan și Alexandru Gyöngyi, normarea mai realistă a muncii vor face ca în a­­cest an eficiența întregii activități să fie considerabil ridicată, iar va­loarea normei convenționale de muncă să ajungă la limita posibi­lităților reale existente în coope­rativă, adică la 20 lei. Pentru realizarea numeroaselor obiective propuse a se înfăptui în anul 1970, cooperatorii din Cîmpu­­lung au adoptat cu ocazia adună­rii generale și planul de măsuri tehnico-organizatorice, care vor a­­sigura exploatarea mai eficientă a pămîntului și a bazei materiale existente, precum și ridicarea efi­cacității muncii fiecărui coopera­tor. Organizarea pe baze noi muncii, ridicarea simțului de răs­a­pundere, normarea realistă, turarea birocratismului care însă­s-a cuibărit la contabilitate, iată numai cîteva din sarcinile care revin în egală măsură organizației de par­tid și consiliului de conducere în perioada care urmează. In nou­ proces de modernizare a agricultu­rii nu se poate exclude aportul și gîndirea celor trei specialiști și faptul că ei trebuie să constituie principala pîrghie în a face din cele două ferm­e ca și din cultura plantelor de cimp sectoare aducă­toare de mari venituri, sectoare care să prospere o dată cu coope­rativa, cu harnicii cooperatori de pe malul Tisei. Cerc de colecționari Colecționarea de mărci poștale­­— pasiune recreativă și deose­bit de instructivă — a fost îmbrățișată și de cîțiva iubitori de fru­mos din orașul Cavnic. În dorința de a desfășura o activitate orga­nizată, aceștia au hotărît să înființeze un cerc afiliat la Asociația Filateliștilor din România. Adunarea de constituire a consfințit acest lucru. Cercul filatelic din Cavnic numără pentru început 11 membri: Expoziție Cercul filatelic de la Casa pionierilor din Baia Mare a deschis o frumoasă expoziție filatelică. Găzduită de holul cinematografului ,"Dacia", expoziția reprezintă munca a 14 mici filateliști. Pe mai mult de 80 de file de album, ei expun aci un mare număr de serii de tim­bre românești și străine grupate pe teme ca: Oameni de seamă ai poporului nostru, Construcții, Drumeție, Cosmos, Olimpiade, Pictură, Animale, Flori etc. Printre expozanți se află: Virgil Bărbuș, Adria­na Adamek, Nicolae Medveșan, Florin Crăciun, Rozalia Paj­er, Vir­gil Verdeș și alții. Din emisiunile anului Administrația noastră poștală anunță pentru acest an cîteva e­­misiuni filatelice care vor stîrni un viu interes în rîndurile colec­ționarilor. Iată cîteva dintre acestea anunțate în planul tematic pe 1970. In primul rînd se anunță două serii de reproduceri de artă și una de­ fteSCe, continuarea acelora apărute în 1969. Apoi două emi­siuni cu tematica Sport — Campionatele mondiale de hochei pe gheață și Campionatul mondial de fotbal. Tot din emisiunile tema­tice ale anului amintim seriile: Cai (6 valori), 50 de ani de aviație civilă, Trandafiri, Costume de epocă, Turism (6 valori), Armuri din muzeele românești (6 valori) și altele. Ultimele noutăți La magazinul filatelic din Baia­­ Mare au sosit ultimele emisiuni piin planul de apariție pe 1969. Este vorba de emisiunea Anul Nou, prima de acest fel apărută în țara noastră. Ea este compusă din 4 valori reprezentînd Capra, Sorcova, Buhaiul și Plugușorul. Valoarea emisiunii 4,85 lei. O altă emisiune mult așteptată, pusă acum la dis­poziția colecționarilor, este Frescele (6 valori). A sosit și plicul pri­ma zi „Apollo 12" urm­înd să apară și marca în valoare de 1,50 lei. IOAN BELLU PENTRU SOCIALISM Sîmbătă 21 februarie 1970 BAIA MARE — Dacia: Via Ma­la: Minerul: Prieteni fără grai: 1 Mai: Atentatul de la Sarajevo. BAIA SPRIE: La dolce vita — se­riile I—II. SIGHETUL MARMA­­ȚIEI — Muncitoresc: Operațiunea Lady Chaplin. VIȘEUL DE SUS: Războiul domnițelor. BORȘA: Ti­grul: CAVNIC — Minerul: Omul care valora miliarde; Gutinul: Sherlock Holmes. TIRGU LAPUȘ: Premiere strict secrete. ȘOMCU­­TA MARE: Un glonte pentru ge­neral. SEIM­: Armata „codobatu­rilor" din nou în luptă. CÂMPU­­LUNG LA TISA: Baladă pentru Măriuca. BĂIUȚ­­I,osia. BAIȚA: Lordul din Alexanderplatz. Sîmbătă 21 februarie 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia orașului — emisiun­e-con­­curs pentru tineret. Participă e­­chipele reprezentative ale Orașe­lor Tg. Mureș și Brașov. Telejurnalul de seară. 19.20 19.00 Re­flector. 19.35 20.30 O Oră cu Tele-enciclopedia. Alfred Hitcho­cock: „Povestea unui polițist“. 21.20 Disc 70 (Interviziune) — emisiune muzicală. 21.50 Tele­jurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. de La Strbske Piese Transmisiune (Cehoslova­cia). Handbal masculin la Ora Campionatului mondial 1970. 22.35 Recital Harry Belafonte. 23.30 închiderea emisiunii. După...? ore (Urmare din pag. 1| După ce urmărim cursul sal­vării pe traiectoria „celor 3 or­bite", ne ocupăm în continuare de­căzut de la Poieni. Discutăm și cu șoferul în cauză. Il chea­mă Ștefan Andreica și lucrează pe salvare de mai mulți ani. La început ezită, nu-și amintește de cele petrecute în ziua de 6 ianuarie. Facem cîteva preci­zări și omul revine la subiect cu lux de amănunte. — Da, îmi amintesc. Era pe la ora 12 sau 13. Am primit un te­lefon să mă prezint la Poieni. Veneam de la Leordina și mă a­­flam la Vișeul de Sus. (Atenție la precizarea făcută de șeful de gan­aj că nu avea ce căuta la Leordina). M-am apucat de o re­parație, care a durat mai bine de 3 ore, iar după aceasta m-am prezentat la Poieni. La Vișeul de Sus, ne intere­săm ce reparație a făcut șofe­rul, cît a durat și care sînt alte cauze ale întîrzierii. Nimeni nu știe nimic. Suntem­ de-a dreptul surprinși că după toate cele pe­trecute, șoferul Ștefan Andrei­ca nu-și face nici o mustrare de conștiință. Din discuție desprin­dem că pentru dînsul, o chema­re urgentă, u­n caz grav este ceva obișnuit, ca și cum ar vor­bi de o piesă auto. Cazul șofe­rului Andreica, petrecut la Po­ieni, îl aducem și în discuție cu directorul adjunct al spitalului, tovarășul Sergiu Stănescu. — De la bun început trebuie să fac aici o precizare. Făcînd parte și eu din conducere, am optat întotdeauna spre o selec­ție riguroasă a oamenilor ce lu­crează pe aceste mașini. Sin­gur însă nu am putut acționa. Deseori primim vești de pe tra­see că șoferii noștri — vorbesc de o parte din ei — se îmbată (ne este citat în această privin­ță Ion Chiș) alții întîrzie, se o­­presc pe la răscruci, transpor­ted călători frauduloși și comi­­țînd alte acte de indisciplină. Să revin și la Ștefan Andreica. Es­te un șofer indisciplinat. Sunt doar cîteva zile de cînd am pri­mit o adresă de la miliție, prin care se cere să fie aspru sanc­ționate fiind aflat cu călători frauduloși. Exigența noastră cam slăbit! Trebuie să luăm mă­­­suri mai severe. După toate cele petrecute și constatat­e, fie­ ne permis să pu­nem cuvenita întrebare. Cine ar sta oare împotriva hotărîrii Conducerii spitalului de a-și ale­ge pe acei șoferi care dau dova­dă cu adevărat de cinste și co­rectitudine? Prin aceasta, firește, s-ar pune o dată capăt indisci­plinei. Disciplina de muncă (Urmare din pag. 1) Toate acestea au însă un singur izvor comun — indisciplina. Voi exemplifica influența ei asupra a două brigăzi, una din sectorul Brenner, cealaltă din sectorul Vă­­ratec, care lucrînd la același gen de lucrare — abataj cu înmaga­­zinare — în condiții de muncă a­­proximativ asemănătoare, în de­curs de mai multe luni au ob­ținut rezultate diametral opuse. Este vorba de brigada din abatajul cu înmagazinare din panoul 11 la plus 60 pe filonul Băiuț, sectorul Breiner, condusă de minerul Gheorghe Perju și cea din abata­jul cu înmagazinare din panoul 1 la minus 125 pe filonul Ramura Ioan, sectorul Văratec condusă de Mihai Curau, brigăzi care au început abatajele respective cu patru luni în urmă și care au lu­crat cu un efectiv de 8—12 mun­citori, plasați în două schimburi. De la început, la echipa din sectorul Brenner, se desprind cî­teva caracteristici care o deta­șează calitativ de cea din Văra­­tec. In primul rînd se impune o strînsă solidaritate între toți mem­brii brigăzii din toate schimburi­le,­ o încordare uniformă a efortu­rilor pe tot parcursul schimbului și al lunii, lipsa totală a absen­telor nemotivate, preocuparea continuă pentru obținerea unor randamente maxime, cu o execu­tare calitativă corespunzătoare lucrărilor. In mijlocul brigăzii s-a a remarcat o atmosferă de muncă autoritară, șefii de echipă, atît Gheorghe Perța cît și Nicolae Mit I­I și Ioan Marina, au dat dova­dă de un spirit ridicat de organi­zare a muncii. Sarcinile de lucru au fost împărțite între membrii echipei în funcție de calificarea și priceperea fiecăruia. In toate cele patru luni brigada a lucrat cu aceeași competență, stabilita­tea contribuind la un potențial de efort ridicat. De remarcat că atunci cînd un muncitor a făcut o primă absență nemotivată, șe­ful de echipă Nicolae Mit­rU a cerut imediat înlocuirea lui, act aprobat de altfel de șeful de sec­tor. Toate acestea s-au răsfrânt fa­vorabil în realizările obținute, brigada excavînd în cele patru luni peste 16.000 tone minereu, în cursul primei decade a lunii februarie abatajul respectiv fiind deja epuizat. In două luni conse­cutiv echipa a realizat peste 5.000 tone/lună minereu excavat, care constituie un record pentru uni­tatea noastră. In tot acest timp brigada a obținut câștiguri fru­moase: lună de lună peste 120 lei/post de miner, salariul brut al minerilor­ ajungând deseori la suma de peste 3.700 lei. In mo­mentul de față întreaga echipă a fost trecută la excav­area unui nou abataj, în continuare aștep­­tînd aceeași bună comportare cu care ne-a obișnuit. La brigada din sectorul Văra­tec lucrurile s-au petrecut din pă­cate invers. Din analiza contu­rilor se observă că în loc de muncitori pe zi cît erau planifi­­­cați, pe întreaga lună posturile s-au realizat cu 12—15 muncitori, înregistrîndu-se o fluctuație foar­te mare, uneori de la o zi la al­ta schimbîndu-se componența bri­găzii, ca urmare a numărului ri­dicat de absențe nemotivate și zile de boală. Numărul de găuri perforate s-a păstrat la un ni­vel destul de redus, 30—45 pe schimb, față de un număr de 70—80 găuri perforate de echipa din sectorul Brenner, într-o rocă cu mult mai dură. Cu ocazia controalelor efec­tuate, în discuțiile purtate cu membrii brigăzii, fiecare schimb acuza pe celălalt de inactivitate. Ca urmare a întreținerii și păs­trării necorespunzătoare a scule­lor se înregistrau și multe plim­bări cu perforatoarele la reparat Și aici s-a făcut remarcat un spi­rit de solidaritate, dar cu aspect negativ, fiecare membru al brigă­zii neluînd atitudine critică fața de actele de indiciplină, absențe­le nemotivate ale tovarășilor de muncă certați cu disciplina. Șefii de echipă nu se înțelegeau între ei; tot ce se semnala defectuos în abataj era „atribuit" de regulă schimbului precedent, fapt ce con­tribuia și la un prestigiu scăzut în fața echipei. Acestea au con­tribuit ca planul să fie realizat în medie între 70—90 la sută, cîști­­gurile fiind se înțelege mult in­ferioare celor realizate de briga­da lui Perța. De altfel, concludent este și volumul de minereu exca­vat care pe patru luni abia atinge 4.000­ tone. De menționat că între cele două sectoare miniere, între conducere și efectivele lor există deosebiri calitative. Dacă pentru sectorul Brenner este caracteristic un spirit de muncă activ, plin de seriozitate și entuziasm, cu o pre­ocupare continuă pentru a orga­niza mai bine procesul de pro­ducție, ritmul muncii fiind viu, plin de nerv, la Văratec desfășu­rarea lui îți lasă o impresie sta­tică, asemănătoare imaginilor u­­nui film derulat cu încetinitorul. E și motivul pentru care con­ducerea exploatării a început practicarea unui schimb de ex­periență între muncitorii celor două sectoare — pe timp de 2—3 luni —, urmărind injectarea unui ritm nou, avântat și la Văratec. Acest schimb trebuie completat în continuare și cu cadre tehni­ce, încercînd și pe această cale imprimarea aceluiași stil de mun­că unitar, avînd certitudinea că întrecerea socialistă între Cele două sectoare în viitorul apropiat va spori de pe platforme egale — munca entuziastă a tuturor, in vederea creșterii potențialului e­­conomic al Exploatării miniere Băiuț. r Sîmbătă 21 februarie 1970 te Un mărțișor potrivit pentru toa­vîrstele găsiți în magazinele O.C.L mixt Vișeul de Sus oferiți celor dragi în „Decada mărțișorului" (27 februarie — 8 martie) un cadou — o surpriză plăcută, întreprinderea de producțe industrială, utilaje și transport mar? (IPIUT) Baia Mare, fost ICAR, str. Trenului nr. 23­a, execută pentru unități so­cialiste și cooperatiste diverse prefabricate din beton simplu și armat; — tuburi pentru canalizări; — garduri și stîlpi; — dale pentru pavaje; — panouri mari pentru locuințe etc. Comenzile se depun la sediul întreprinderii. _________________Informații la telefon­­ 3829, 2349. I. T. ft. Baia Mare str. Victoriei nr. 35 recrutează candidați pentru cursul de calificare în meseria de mecanic auto cu durata de 6 luni. Se primesc candidați în virstă de 22—30 ani, înscrierile și Informații la compartimentul învățămînt, te­lefon 2621, 2622. I.G.O. Sighetul Marmației face cunoscut publicului călător că începînd de la 1 martie a.c. se prelungește traseul liniei de autobuze nr. 1 pînă la capătul comunei Vadul Izei, spre Oncești și Berbești. Traseul va fi deci pentru Sighetul Marmației ieșire Vadul Izei. Întreprinderea „INTEGRATA“ de in și cânepă Negrești, județul Satu Mare, str. Victoriei nr. 2 bis, telefon 61 și 86, angajează de urgență: — Doi electricieni cu înaltă calificare, categ a V-a; — Un electrician cu o vechime de cel puțin 3 ani în întreținere baterii acumulatori pentru elec­trostivuitoare și auto. Florin Albișor și familia o exprimă pe această cale­­ mulțumiri sincere fată de­­ colectivul medico-sanitar în­­ frunte cu medicul specialist­­ urolog Alexandru Fekete de la Spitalul de stat Baia­­ Mare, care l-au operat și i-au redat sănătatea. 11 (172) VÎND casă ocupabilă, 25 alci grădină, Baia Mare, strada Gără­­mizilor 39, (173) PIERDUT 2 porumbel cu număr matricol R.P.R. 12.025—65 și R.S.R. 800F—69. Cine cunoaște amănun­te să anunțe contra recompensă pe Heltingher Wilhem, Baia Mare, Crișan 13, (170) VÎND autoturism „Gordini" sta­re bună, Baia Mare, telefon 3013 după masă, (171) -v < V

Next