Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)

1970-03-26 / nr. 5028

Anul XX nr. 5028 Joi 26 martie 1070 4 pagini — 30 de bani DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început, miercuri dimineața, lucrările se­siunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Na­ționale. Marele stat al țării ia în dis­cuție documente de mare impor­tanță pentru dezvoltarea în con­tinuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democra­tismului profund ce caracterizea­ză întreaga noastră viață politi­că, economică și socială, aces­te documente sunt rodul unor largi consultări, in cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut, propu­neri prețioase pentru perfecțio­narea activității economice in vederea valorificării într-o mă­sură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socia­listă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări cum și numeroși Naționale, pre­invitați — conducători de instituții centra­le și organizații obștești, acti­viști de partid și de stat, perso­nalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Națio­nale erau prezenți șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de aseme­nea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi a­­plauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constan­tin Drăgan, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Manea Măneșcu Du­mitru Popa, Dumitru Popescu, L­eonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul Ștefan Voi­­tec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în­ unanimitate următoa­rea ordine de zi: 1. Proiectul Legii Organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind or­ganizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege­ privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea in­ternațională a Republicii Socia­­liste România în­­ anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, minis­trul muncii, a prezentat Expu­nerea la Proiectul Legii orga­nizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest­ pro­iect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dez­bătut in organizațiile sindica­le cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au a­­dus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cu­­vîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului ju­dețean — Neamț al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular ju­dețean, Gheorghe Stoica, mais­tru la Uzina mecanică „Mus­cel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, jude­țul Prahova, Mihai Obornyi, se­cretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., loan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii­ de antibio­tice­­ din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii­­ agri­cole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Ena­­che, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru­, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agri­cole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Co­mitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în șe­dința plenară s-au întrerupt, ur­­mînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pentru in­dustrie, construcții și trans­porturi, pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru con­siliile­ populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în con­tinuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a se­siunii. (Agerpres) r I à f I I un obiectiv important Creșterea vitezelor de înaintare in lucrările miniere In lumina Directi­velor Congresului al X-lea al P.C.R. pri­vind dezvoltarea e­­conomiei naționale, în perioada viitorului cincinal sarcinile in­dustriei extractive de minereuri neferoase sunt substanțiale. La plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, aceste sarcini au că­pătat conturul precis pentru 1970, dîndu-se o dată relie­­în plus că sporul de me­tale este indisolubil legat de creșterea po­tențialului productiv al exploatărilor mi­niere. Ținîndu-se sea­mă de aceste prețioa­se indicații, de si­tuația concretă a exploatărilor ale G. M. M. R miniere Ba­­ia Mare, la plena­­ra Comitetului jude­­țean Maramureș al P.G.R. din ianuarie a.c. s-a inclus între obiectivele întrecerii socialiste pe acest an și sarcina ca în sectorul precisă mi­nier, la lucrările de deschidere și pregă­­tire, vitezele de a­vansare să sporească în medie cu cel pu­țin 20 la sută. Spo­rul este necesar cu atît­ mai mult, avîn­­du-se în vedere timpul îndelungat în care se execută asemenea lu­crări și gradul de normalitate a velor miniere la rezer­v­a actuală. Cu scopul de a elu­cida o seamă de pro­­i­bleme de ordin tehnic organizatoric pe care cestul îndeplinirea a­­obiectiv de întrecere le ridică. Harul nostru a orga­­nizat recent o anche­tă la care au fost in­vitați să-și expună pă­rerile un grup de Specialiști titlui nostru. ai mineri­gina a IlI-a a In p a­aces­tui număr prezentăm­­ consi­deren­tele specia­liștilor, cu convin­gerea că problemelor rezolvarea va contribui la ridicare atin­gerea scopului sta­bilit în angajamen­tele formulate de Co­mitetul județean Ma­ramureș al P.C.R. .„­ Specialiștii își spun părerea privind: m CADRUL ORGANIZATORIC m FOLOSIREA INTENSIVA A MIJLOACELOR m ASIGURAREA EFICIENTEI ECONOMICE MAXIME taier vi I­ă la ieri după-amiază, în­­sa­Comitetului județean Maramureș al P.C.R., în fa­ța unei numeroase asisten­te — activiști de partid, ai organizațiilor de masă, ca­dre de conducere din uni­tățile economice ale muni­cipiului Baia Mare și ora­șelor Baia Sprie și Cavnic — tovarășul conf. univ. dr. Paraschiv Vagu, lector al C.C. al P.C.R., a prezentat, prelegerea „Conceptul de știință a conducerii econo­miei în condițiile contem­porane". Conferința s-a bu­curat de succes. „Te văd... te văd.. Foto: F. CROITORU Vedere parțială a Palatului administrativ din Baia Mare. Foto: A. ȘUTH Întreținerea pajiștilor - primul pas spre asi­gurarea pășunatului Atent și meticulos, nul maramureșean își țăra­în­dreaptă în fiecare primă­vară atenția spre întinsele pășuni și finețe pentru a se îngriji și curăța, în ve­derea întîmpinării așa cum se cuvine a momentului ie­șirii animalelor la pășunat. Această acțiune întreprin­să de crescătorii de ani­male are o deosebită im­portanță in asigurarea tau­rinelor, ovinelor și cabali­nelor cu hrana necesară pentru perioada de vară. Prin mijlocirea lui Leontin Sabău, tovarășii­inginer principal cu baia­ furajeră de la Direcția agricolă ju­deteană, vom încerca să-i informăm pe cititorii noștri în legătură cu ceea ce ne rezervă primăvara acestui an în privința îmbunătăți­rii pajiștilor­­ noastre natu­rale. — Vă rugăm, tovarășe in­giner, să ne precizați care vor fi lucrările ce se vor efectua in anul 1970 pentru îmbunătățirea productivită­ții pajiștilor naturale? — înainte de a mă referi la acestea aș dori să se rețină faptul că în an pe pajiștile noastre fiecare na­turale se execută două mari categorii de lucrări. Este vorba de lucrările di­rijate de către Direcția a­­gricolă și care se efectuea­ză pe pășunile consiliilor populare, finanțate fiind din bugetul statului, și o altă categorie de lucrări, care se efectuează atît pe pă­șunile consiliilor populare, cît și pe ale cooperativelor agricole, dar care nu sînt finanțate de la buget. Ca și în alți ani, și în primăvara acestui an lucră­rile ce se vor aplica pe pă­șuni urmăresc continuarea acțiunii de îngrășăminte fertilizate prin chimice, tîr­­lire și îngrășăminte orga­nice, lățire de defrișare, de cu­propriu-zisă prin în­­­depărtarea mușuroaielor, a pietrelor, nivelarea scoa­terea cioatelor,­ precum și­ de combatere a eroziunii solului. — Dintre toate aceste lu­crări, care anume se vor efectua pe pășunile model sau in amenajare existen­te in județul nostru? — In general toate, dar­in principal, fertilizarea, care se aplică pe toate pă­șunile model. In afară de această lucrare, de la caz la caz, pe unele pășuni se vor efectua și restul lucră­rilor. Pe pășunea de la Groși-Baia Mare, bunăoară, au început lucrările pen­tru com­baterea eroziunii solului, la complexul zoo­­pastoral de­ la Prislop, pe pășunea de la „Țiganul", pe cele­ de la Tîrgu Lăpuș și de la barajul Firiza se e­­xecută lucrări de defrișări, precum și curățirile cu­rente. " — Referindu-vă la lu­crările ce trebuie să se exe­cute pe pășunile model, am obțervat că folosiți timpul prezen­t, înseamnă, deci, că LA ORDINEA ZILEI ÎN ZOOTEHNIE lucrările sunt în plină des­­fășurare? — Da, am precizat acest lucru. Cu excepția pășuni­lor din zona Sighetul Mar­­mației și Vișeului, acțiunea de fertilizare a fost înche­iată pe întreaga suprafață existentă în amenajament. — Dar consiliile populare comunale și cooperativele agricole au început acțiu­nile pe pășuni? — Sporadic, da, însă nu organizat. Pînă la ora ac­tuală, din cele 3.000 hecta­re de pășune destinată va­cilor cu lapte a fost fertili­zată o suprafață foarte mi­că. Doar la cooperativele a­­gricole din Mireșu Mare, Iadăra, Lăschia, Ocoliș, Tă­mâia și în alte cîteva locuri s-a făcut ceva. In rest ni­mic. De fapt numai de la 1 aprilie vor începe acțiunile, organizate pe pășuni în ca­drul așa-zisei „Luni a pă­șunilor". — Bine, dar starea vre­mii favorizează desfășura­rea unor asemen­ea lucrări, încă de pe acum. De ce nu se pornește cu toate forțe­le la acțiune? —- Știu eu? Poate lipseș­te inițiativa și spiritul de prevedere. Cert este că în­că nu s-a pornit la trea­bă, deși s-ar fi putut... Per­­­sonal sunt nemulțumit de această pasivitate și neca­zul îmi este cu atit, mai ma­re cu cit știu că volumul lucrărilor stabilit a se e­­fectua pe pășuni în această primăvară este foarte ma­re. Este vorba de întreține­rea și curățirea a 11.370 hectare, din care numai 6.900 hectare vor beneficia Convorbire consemnată de M. NADĂȘAN (Continuare in pag. a 2-a) PAGINA A 4-A actualitatea INTERNAȚIONALĂ J In pagina a 2-a ! B Seriozitatea Ji răspunsului la­­ j semnalul zia­ Ji­rului­­[ B Popas la hanul <| „Dealul Flori­ ]i­lor“ !!

Next