Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)

1970-03-28 / nr. 5030

r > T A > t t UB mmnWari om wqarb tari lb, osrti­vai ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5030 Sâmbătă 28 martie 1070 4 pagini— 30 de bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Cea de-a treia zi a lucrări­lor sesiunii Marii Adunări Na­ționale a fost consacrată dez­baterii politicii internaționale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputații ma­relui sfat al țării, precum și numeroși invitați — conducă­tori de instituții centrale și or­ganizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acre­ditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîm­­pinat cu vii și puternice aplau­ze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnaraș, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Constantin Drăgan, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu­, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, președin­tele Marii Adunări Ștefan Voitec, a dat Naționale, cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea inter­națională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații: Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comite­tului județean Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Sto­­ian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoa­rele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general­­locot­enent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ștefan Peterii, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spă­­tărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheor­ghe Doja", județul Ialomița, Ion Dum­itrescu, președintele U­­niunii Compozitorilor și Ma­ria Groza, vicepreședintă Marii Adunări Naționale, vice­a­președintă a Consiliului Națio­nal al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec, a pro­pus apoi adoptarea unei hotă­­riri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea inter­națională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotăr­îre care a fost examinată și însuși­tă de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internațională a Re­publicii Socialiste România în anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații, aplaudă îndelung manifesting aprobarea deplină, adeziunea integrală poporului la politica externă a a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe de­plin intereselor și năzuințelor națiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca urmă­toarea ședință plenară a sesiu­nii a patra a celei de-a șasea le­gislaturi a Marii Adunări Na­ționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a a­­nunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile perma­nente. (Agerpres) In sprijinul educației patriotice Educarea sentimentului patrio­­­tic la copii reprezintă o sarcină de mare pondere și complexitate în cadrul preocupărilor școlii, or­ganizațiilor de pionieri și tineret, familiei. O dată ce sentimentul patriotic devine materializabil, prin altoirea conștientă și siste­matică, in osatura personalității copilului, a unui sistem de repre­zentări, idei, convingeri și atitu­dini, se conturează și mai preg­nant caracterul procesual de lungă durată al educației patrio­tice, se desprinde cu și mai mult discernămînt faptul că sentimen­tul patriotic se naște în conjunc­tura influențelor exercitate de factorii educativi, mediu social și familial și că inocularea, forma­rea, întreținerea, adîncirea amplificarea acestui sentiment re­șl prezintă un foarte important o­­biectiv al educației morale, o la­tură fundamentală a educației comuniste. Fie că este vorba de cultiva­rea respectului față de tradițiile de luptă ale clasei muncitoare, fie că este vorba de cunoașterea patriei noastre, a realizărilor și frumuseților ei, a trecutului is­toric, a unor personalități istorice sau a unor reprezentanți de sea­mă ai literaturii, a operelor aces­tora, fie că este vorba de educa­rea școlarilor în spiritul interna­ționalismului socialist, asistăm la un proces complex în sfera căruia informaționalul, cognitivul se ce­re sădit în ogorul atent cultivat al afectivității copiilor, proiectat, comparat și mereu alimentat în plan volitional. Printr-o asemenea optică educația patriotică ni se în­fățișează ca un proces cuprinză­tor în timp, divizibil într-o suită de laturi, realizabile printr-o lar­gă gamă de sarcini, în a căror patronare, coordonare și rezolva­re sunt chemați toți factorii edu­cativi. In contextul educației, înțeleasă ca un sistem planificat și conști­ent, în general, ca și în perime­trul educației patriotice, factorul conducător al educației este școa­la. In școală, prin procesul inte­­lectualizării, se realizează trece­rea de la impresii concrete și izolate la creații emotive și apoi, treptat la adevăratul sentiment de dragoste față de patrie. Alături de școală, la generalizarea principializarea sentimentului pa­si triotic, la fundamentarea materia­­list-dialectică și la integrarea sa în normele moralei comuniste o contribuție însemnată își aduce și Organizația pionierilor. ca pe toate coordonatele patri- MLSÜ&Jb&ÉLASSK* 8ÖKÜBS! rile tuturor factorilor educativi (pionierești) in domeniul educa­ției patriotice a tinerelor vlăstare sporesc continuu, imbrăcînd for­me și procedee diverse, diferen­țiate, atractive, acumulind și in­­tegrînd în contemporaneitate pulsul tradițiilor sănătoase, funda­mentând și orientînd spiritualitate­a copiilor, proaspăta Pe a­­ceastă linie se înscrie includerea în sfera de activitate a tuturor consiliilor pionierești din județul nostru a preocupărilor de găsire a celor mai eficiente forme și mijloace de educare patriotică, de stimulare organizată a inițiativelor proprii prin: dezbaterile din ca­drul plenarelor Consiliului jude­țean, prin conținutul unor schim­buri de experiența, convorbiri cu cadrele didactice ș.a. Dezbaterile teoretice, entuzias­mul cadrelor didactice s-au ma­terializat într-o serie de acțiuni deosebit de eficiente prin larga rezonanță afectivă în rîndul co­piilor. In cuprinsul acestui com­partiment procesual am urmărit imprimarea unei gradări prin îm­binarea acțiunilor de evocare a trecutului istoric, cu cele ,.an­corate" în contemporaneitate, iar pe de altă parte, fundamentarea conștiinței patriotice, în conduită și afectivitate, prin cunoaștere și trăiri legate de locurile natale și prin lărgirea sferei, incluzînd cu­noașterea celor mai semnificative aspecte ale frumuseților și bogă­țiilor tării. Exemplificative în a­­cest­ sens revin preocupările șco­lilor din Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus, Moisei, Rohia, Tg. Lăpuș, școli în care are loc antrenarea copiilor la în­grijirea monumentelor istorice, în organizarea de Intîlniri cu foști combatanți din cele două războa­ie mondiale. Acestora li se pot alătura numeroasele acțiuni evo­cative ale actului Unirii, antrena­rea copiilor în adunarea de do­cumente scrise și orale, depuneri de coroane la monumentele osta­șului român, înt­îlniri cu ofițeri și soldați, cu grăniceri (cercul tenii grănicerilor") O serie de Prte­rni­tăți au urmărit, reconstituirea itine­rarelor mișcării partizanilor mara­mureșeni în cel de al lI-lea război mondial, acțiune care s-a încheiat cu bogate programe cultural-ar­­tistice, orientate tematic în acest sens (Moisei, Borșa Vișeul de Sus, Dragomirești, Berbești etc.) La acestea se adaugă numărul mare de întîlniri cu activiști de partid și de stat, vizionarea spec- Prof. AUGUSTIN BOTIȘ ifojțîi^ajf ls pag, a 3 z In paginile 2 — 3 DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea inter­națională a Republicii Socialiste România în anul 1969 prezentată de tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe Uzinele metalurgice de m­etale neferoase din Baia Mare. Aspect di­n sfecla de de plumb, foto, ion deag h­otărîrea Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbat­înd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internațională desfășura­tă de Republica Socialistă România in anul 1969. HOTĂRĂȘTE: Aprobă linia politică externă și internațională a Republicii Socialiste activitatea România desfășurată in anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste Româ­nia de a promova și în viitor, in politica sa ex­ternă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socia­liste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială — pe baza prin­cipiilor suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc­­, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominația colonială și lăr­girea relațiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solidarității cu forțele antiimperialiste ale con­temporaneității, însărcinează Consiliul de Miniștri al Republi­cii Socialiste România să ia toate măsurile pen­tru înfăptuirea acestei politici. FOLOSIM EFICIENT ÎNLOCUITORII LA ABATAJ $1 SUITORI ? Mineritul este, prin specificul său, unul din importanții con­sumatori de lemn, evident în scopuri puțin economice, dar necesare. Reducerea consumului de lemn — materie primă cu mare valoare în prelucrarea in­dustriala — constituie una din sarcinile de bază pe care Ple­nara C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969 le aduce în fața spe­cialiștilor și colectivelor de muncă din această ramură e­­conomică, în lumina Directive­lor celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Consumul de lemn la unită­țile C.M.M.N. Baia Mare, de cir­ca 12 m­cilO0O tone în 1969, se situează la nivelul minelor de minereuri neferoase cantonate în roci eruptive sau sedimenta­re vechi. Faptul că acest con­sum afectează doar 1,6 la su­tă din prețul de cost al produc­ției miniere ar atribui din a­­cest punct de vedere o impor­tanță redusă diminuării sale, dar la nivelul intereselor eco­nomiei naționale economisirea lemnului în minerit, în special, reprezintă o problemă de cea mai stringentă actualitate și solicită preocuparea deopotrivă a specialiștilor și a cercetători­lor științifici în găsirea moda­lităților optime de rezolvare în condițiile păstrării neștirbite a securității oamenilor și a ză­cămintelor. Statisticile atestă că atare preocupare multilaterală există și se concretizează mai pregnant de la an la an. Spre exemplu, în ultimii 6 ani (1964— 1969) la minele maramureșene producția realizată cu metode de exploatare care­ solicită con­sum de lemn a crescut cu 43 la sută, in timp ce consumul specific de lemn a fost aproxi­mativ același: 12,20 m­ c/1000 tone minereu extras. Deși pon­­derea metodelor de exploatare cu consum mare de lemn a cres­cut, menținerea liniară a con­sumului specific este urmarea e­­fectivă a extinderii folosirii în­locuitorilor lemnului, a metode­lor cu transport gravitațional, a aplicării studiilor științifice ela­borate. Producția abatajelor gra­vitaționale s-a dublat în această perioadă, consumul de lemn fiind în genere de 4,21—5,20 m.c.­TODO tone. In același timp susținerea cu ancore și toneret, cu bolțari și armături metalice în galerii a afectat, numai în 1969 peste 19,4 km galerie. In momentul de față, dacă la exploatările miniere Cavnic, Baia Sprie, Săsar, Nistru, Herja și Băiuț consumul specific to­tal la lemn de mină oscilează între 4,18—11,48 m.c/1000 tone, deci substanțial mai mic chiar decit sarcina pe 1970 a C.M.M.N., în schimb la Baia Borșa, Șuior și Jiba, din cauza condițiilor specifice, acesta este mult mai mare. De aici și concluzia că una din direcțiile principale ale preocupărilor specialiștilor cercetătorilor mineri o consti­ti­tuie determinarea și aplicarea largă a tuturor posibilităților de micșorare a consumului de lemn la aceste exploatări, con­comitent cu perfecționarea teh­nologiilor de susținere și ex­ploatare la toate unitățile mi­niere. Ne aflăm acum în faza de pregătire a producției viitorului cincinal. In sensul diminuării continue a consumului de lemn de mină, la C.M.M.N. Baia Ma­re se estimează că sporul de producție minieră în perioada REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINĂ 1970—1975 nu va afecta o creș­tere a consumului specific la lemn de mină, acesta reducîn­­du-se chiar față de realizările din 1969, pînă la 11,1 m.c/1000 tone, din care în 1970 se va realiza un consum mediu de cel mult 11,70 m.c/1000 tone. Diminuarea consumului de lemn este proporțională cu eforturile pentru concentrarea producției, pentru extinderea metodelor de exploatare pe lemn, extinderea folosesc puțin înlocuitorilor la susținerea lucrărilor mi­niere. In perspectivă ca și în preo­cupările actuale se impun cî­­teva orientări de fond: îmbu­nătățirea folosirii înlocuitorilor la abataje, preabataje și suituri (pînă în ultimii ani studiile a­­plicate au avut în vedere a­­proape exclusiv galeriile, rosto­golurile), instaurarea căii acti­ve de economisire a lemnului prin prevenirea efectelor pre­siunii miniere, dirijarea aces­teia. Ce măsuri considerăm că tre­buie avute în vedere? Ne vom opri asupra cîtorva mai impor­tante. Susținerea galeriilor cu înlocuitori se poate socoti drept rezolvată tehnic, dar încă nu și economic. Sistemele practicate — bolțari, beton, ancore, tor­eret, armături metalice — par uneori mai costisitoare față de cele ce folosesc lemnul. Dacă ținem seama de durata de ser­viciu, atunci economicitatea fa­ță de lemn este evidentă. Desi­gur, sunt încă în suspensie o seamă de probleme legate de a­­provizionarea materială, de asi­gurarea dotării tehnice adecva­te, de creșterea specializării efectivelor. Dată fiind situația de pînă acum, considerăm că aportul cercetării științifice în continuare este mai mult decit necesar, precum și îmbunătăți­rea tipo-dimensiunilor la lucră­rile miniere. Cu­ privește redu­cerea consumului de lemn la preabataje, estimăm o diminua­re cu peste 50 la sută în condi­țiile extinderii susținerii cu an­core betonate în pereți și grin­dă TH cu bride, sau cu grindă de lemn montată în pilugi me­talice — fapt deja aplicat in ex­tenso la C.M.M.N. S-au contu­rat căi de diminuare a consu­mului de lemn și pentru guri de rostogol, suitoare îndeo­sebi pe seama folosirii meta­lului.­ Problema centrală o consti­tuie abatajele, care absorb cir­ca 67,4 la sută din lemnul folo­sit în total. Pentru mina Șuior și viitoarea mină Gura Băii sunt, în studiu cu rezultate promiță­toare metode de exploatare îmbunătățite sub aspectul con­sumului de lemn. In rest, ge­neralizarea și extinderea meto­delor de exploatare gravitațio­nale experimentate­­— cu fîșii verticale, cu subetaje etc. —■ pot duce la o economie a­­­preciabilă la lemnul de mină. Am vrea să insistăm asupra u­­nui aspect de prim ordin, la orice metodă s-ar ajunge, fără o disciplină in execuția lucrări­lor, fără o organizare perfectă a producției și a muncii, fără o aplicare creatoare a gîndirii tehnice rezultatele dobîndite nu vor avea valoarea scontată. De aici, necesitatea stringentă a preocupării active a fiecărui mi­ner, maistru, tehnician pentru gospodărirea și utilizarea e­­conomică a lemnului de mină. In acest domeniu , ca și in întreaga activitate minie­ră, interferența cercetării știin­­țifice cu practica producției, u­­nirea tuturor preocupărilor con­stituie elementul cel mai im­portant pentru realizarea sco­pului propus: micșorarea con­tinuă a consumului de lemn în mină, fără știrbirea securită­ții personalului sau zăcămîntu­­lui. Doctorand ing. CONSTANTIN CLIRPAN, director adjunct științific­ al I.C.P.M.M.N. Baia Mare O scrisoare. Elena Berényi din Baia Mare, strada George Coșbuc nr. 28/20, ne roagă s-o ajutăm să-și recîștige liniștea absolut ne­cesară în orele după-a­miezii și în cursul nopții. Ce se întîmpla­­se? Un lucru mărunt în aparen­ță. Familia inginerului Alexandru Varga, din apartamentul 24, eta­jul I, locuiește deasupra aparta­mentului în cauză. Numai că so­ții Varga, oameni tineri, organi­zează prea des petreceri și in­tîlniri prietenești. Cu asemenea o­­cazii, se bea și se dansează pină noaptea tîrziu. Vă puteți închi­pui ce se întîmplă atunci în­­­­parlamentele vecine: oamenii nu se pot odihni și dimineața sunt nevoiți să meargă la lucru obo­siți. Dar copiii? Cum le respec­tăm somnul? A locui într-un bloc, unde-și­­ au casa zeci și sute de familii, presupune o conduită plină de respect și înțelegere față de ve­cini. Aici orice petrecere mai an­trenantă, zgomotoasă pune­­ în situații dificile pe ceilalți loca­tari. Blocul, se știe, nu-i o casă , izolată, unde stă o singură fami­lie și petrecerile nu deranjează. Suntem­, deci, vecini, ne cu­noaștem, ne salutăm, iar la ne­voie sărim în ajutorul unuia sau altuia. Așa e normal, e bine, e civilizat. Cu aceste gînduri am bătut în­tr-o seară la ușa familiei Varga. . Eram convins că lucrurile se vor aplana. Dar... soții Varga n-au voit să înțeleagă... — Așa?... Deci ne-au dat și la ziar. — Nu, familia Berényi nu ce­re să publicăm nimic, ci doar să stăruim pe lingă dv., să o înțe­legeți. Au doi copii mici. Unul e suferind. Și soția lui Berényi e cam bolnavă. — Știm noi ce vor! Sunt supă­rați că am primit apartamentul de la etajul I. Voiau să se mute ei aici. — De ce? Doar stau bine la par­ter. — Ei, ce mai, vor să ne co­mande ce să facem in casa noas­tră. N-au dreptul să se ameste­ce. Suntem­ tineri și vrem să ne distrăm. Ce suntem­ noi de vină că lor nu le place? Și, mă rog, de ce nu s-au sesizat familiile din apartamentele alăturate? Oare intr-adevăr numai fami­lia Berényi face caz de petreceri­le nocturne? Silvia Neaga, începem să ne o­­bișnuim. Adesea, în acele ore, mă plimb prin cameră. Firește că zgo­motul din vecini se aude. N-am intervenit pentru că... Ștefania Pintilie. Sunt profe­soară. Seara, am nevoie de liniș­te pentru lectură și pregătirea lecțiilor de a doua zi. O spun des­chis: soții Varga sunt cam petre­căreți. In bloc nu poți dansa me­­dison, rok sau alt dans modern. Dar. .. pînă acum și noi am tăcut. Speram că va trece. Paul Tărțan, secretarul asocia­ției de locatari nr. 15, ne spune: Toți vecinii din blocul nostru se respectă și înțeleg că trăiesc de fapt într-o colectivitate. Cu so­ții Varga e altă situație. Ce să zic: sînt tineri, primesc vizite, pot să se distreze, dar să nu contur­be liniștea colocatarilor. Am au­zit și eu zgomotele. Am vorbit cu Varga. E însă încăpățînat. Am discutat și cu Ioan Rațiu, președintele asociației de loca­tari, care a examinat cazul, în­treb: — Soții Varga susțin că Zol­tán Berényi e prea sensibil și le face șicane?... — Nu-i adevărat. Familia Be­rényi, de cînd stă aici, s-a dove­dit liniștită. Sînt oameni așezați. Numai cînd se petrece la etaj se cam supără. E și normal. Apoi mai e ceva. Berényi e și bun gos­podar, a amenajat ronduri de flori, a ajutat la nivelarea tere­nului de fotbal, unde să se joace copiii. In cursul investigațiilor au reie­șit și alte mici neînțelegeri. Nu le vom mai aminti. Cert e un sin­gur lucru. Vecinii trebuie să se înțeleagă! Cel care dorește socie­tate, petreceri, dans, o poate face, dar nu în dauna liniștei și nervi­lor altora. Iar dacă greșești, măr car să ai curajul de a recunoaște și a-țî cere scuze. Așa... ca între vecini, IQASI NAN VECINII M.1

Next