Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-23 / nr. 5076
Sîmbătă 23 mai 1970 Sub semnul unui înalt patriotism și al bărbăției, în lupta aprigă pentru refacerea bunurilor distruse ¥ ® Ind o fermă de a vindeca rănile produse de inundații Trăim zilele unei încleștări fără precedent, inundațiile au distrus imense valori materiale. Zeci de mii de oameni din întreaga țară au rămas fără adăpost și au pierdut agoniseala de-o viață. Poporul nostru, strîns unit în jurul partidului, depune acum eforturi stăruitoare pentru recuperarea marilor prejudicii, pentru refacerea caselor distruse, pentru alinarea suferințelor celor sinistrați. După cum se știe, și în județul Maramureș, din cauza puhoaielor dezlănțuite și a inundațiilor, s-au înregistrat mari pagube materiale. Comisiile de specialiști lucrează acum la evaluarea tuturor pagubelor. In Maramureș au fost inundate total 3 localități și parțial alte 85. Mii de familii au fost evacuate din calea apelor furibunde. Peste 4.270 de case au fost inundate, distruse sau avariate. A fost inundată o suprafață de 22.960 ha. Iată cîteva cifre provizorii privind distrugerile provocate de torenți, de ploi, de revărsarea năprasnică a nurilor pe cuprinsul județului. Acum, în clipe de cumpănă, toți maramureșenii acționează cu fermitate și devotament pentru remedierea pagubelor și ajutorarea sinistraților. Fapte revelatoare, de înalt umanism, de dăruire și eroism în muncă se săvîrșesc peste tot, la orașe și sate. Impresionează adînc spiritul civic, dragostea de om, înalta conștiință dovedită de zecile de mii de cetățeni din toate orașele și satele județului, care participă activ, printr-o muncă îndîrjită, la refacerea căilor de comunicație, ferate și rutiere, a podurilor și locuințelor, la ajutorarea sinistraților. Redăm textul unei telegrame adresate Comandamentului județean pentru apărarea contra inundațiilor: „Ținînd seama de nenorocirea care s-a abătut asupra multor familii din zonele inundate pun la dispoziție una din cele două camere ale locuinței mele și rog să-mi fie trimiși pentru întreținere și școlarizarea cuvenită 2—3 copii elevi de școală generală. Mă oblig să-i îngrijesc ca pe proprii mei copii câtă vreme va fi nevoie. Semnează: Vasile Fodoruț, învățător pensionar, comuna Desești". Cităm și dintr-o scrisoare trimisă de Ioan Mureșan din strada Plaiului nr. 147A Baia Mare: „Cu gîndul la familiile care și-au pierdut adăpostul, avutul personal, rog să-mi trimiteți un copil pentru întreținere și educare pînă cînd va fi nevoie de ajutorul meu. De asemenea, tin să menționez că ofer suma cuvenită pe 2 zile lunar din salariul meu, pînă la sfîrșitul anului și mă angajez să particip cu toată puterea mea de muncă la refacerea caselor distruse". Gînduri, fapte, oameni. Da, oameni în adevărata accepție a cuvîntului, minunați cetățeni. Tovarășul Vasile Hidecuti ne telefonează din comuna Dumbrăvița. Cooperatorii, intelectualii, precum și ceilalți cetățeni din satele comunei contribuie efectiv, din proprie inițiativă, la ajutorarea sinistraților. In contul 200Ó a fost deja depusă o sumă de peste 20.000 de lei. Cooperatorul Ilie Chira din satul Rus a depus, de pildă, 500 de lei. La fel, numeroase familii au donat alimente și obiecte de îmbrăcăminte, printre care 450 kg slănină, 60 kg produse lactate, însemnate cantități de alte produse. Cadrele didactice din comună au hotărît ca, pe lingă donațiile a două zile lunar din salariu, să ofere și suma cuvenită drept premiu anual! La Comandamentul pentru apărarea contra județean inundațiilor am aflat că mii de cetățeni din județul Maramureș oferă ajutor substanțial sinistraților. Pina la 21 mai s-au colectat 5.276 kg grîu, 16.932 kg porumb, 39.000 kg cartofi, peste 5.151 kg slănină, 35.828 bucăți ouă, 1.400 kg brînză și caș de oaie, 1.509 cutii de diverse conserve, 1.217 litri de lapte, 2.151 kg fasole, peste 6.800 kg făină, 4.000 kg fin, însemnate cantități de orez, untură, ulei, biscuiți, unt, zahăr, dulciuri, mere ,etc. Totodată la centrele de colectare au fost predate 956 paltoane și 477 de costume pentru bărbați și femei, 359 paltoane și 1.590 costume pentru copii, mii de balansarde, jersee, rochițe, lenjerie de diverse tipuri, polkte 3.000 perechi încălțăminte pentru bărbați, femei, copii și altele. Colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi și instituții au hotărît să contribuie cu mai eficient la ajutorarea sinistraților. Pînă joi seara oamenii muncii din întreprinderile și instituțiile maramureșene au hotărît să depună la bancă în contul 498 suma de peste 288.000 lei. In contul 2.000 la C.E.C. s-au depus deja 162.282 lei. Aceste cifre demonstrează admirabila solidaritate civică, grija fată de semenii noștri care suferă din cauza inundațiilor, ilustrînd pregnant înalta ținută morală a maramureșenilor. Am moștenit din străbuni o minunată lege nescrisă a ospitalității și omeniei. Azi, în ceasuri grele, întregul nostru popor face dovada că știm să ne onorăm datoria de cetățeni și patrioți. Strînși uniți în jurul partidului, solidari cu cei asupra cărora s-a abătut urgia naturii, o voință nestrămutată ne determină să învingem greutățile momentului și să muncim fără preget pentru refacerea economiei naționale și ajutorarea sinistraților. I. NEGREANU MANIFESTĂRI ORGANIZATE ÎN FAVOAREA SINISTRAȚILOR ARTISTICE Dînd glas vibrantei chemări de a veni în sprijinul celor care au avut de suferit de pe urma calamității naturale ce s-a abătut asupra unor întinse regiuni ale țării, instituțiile de artă, profesioniste și amatoare din județul nostru au hotărît să organizeze manifestări artistice în favoarea sinistraților. al Sub egida Consiliului județean Frontului Unității Socialiste, Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici a hotărît în cadrul adunării generale din 21 mai a.c. ca artiștii plastici să contribuie cu 5 la sută din venitul obținut din contracte, comenzi și achiziții de lucrări pînă la sfîrșitul acestui an. Totodată, joi 28 mai, ora 18, la Galeriile de artă ale Fondului plastic se va deschide o expoziție cu vînzare pentru public, instituții și întreprinderi, conținînd lucrări de artă ale artiștilor plastici băimăreni donate pentru ajutorarea calamităților. Lucrările se pot cumpăra și în rate. Teatrul dramatic din Baia Mare va prezenta în același scop spectacole. Prima reprezentație va avea loc vineri, 29 mai, ora 20, cu piesa „Ion Anapoda" de George Mihail Zamfirescu. Următoarea reprezentație, cu o piesă din stagiunea actuală, va avea loc la începutul lunii iunie. Ansamblul de cîntece și dansuri „Maramureșul" prezintă marți 26 mai, ora 20, spectacolul de varietăți „Melodii... melodii". Clubul Exploatării miniere Săsar Baia Mare susține la sediu, sîmbătă, 23 mai, de la ora 17,30 (matineu pentru elevi) și de la ora 20 spectacolul folcloric „De la noi din Maramureș". Evoluează formațiile artistice ale clubului (taraf, soliști vocali și instrumentiști), precum și echipele de dansuri ale Școlii generale nr. 6 din Baia Mare. Toate încasările ce se vor realiza cu aceste prilejuri vor fi virate în contul ajutorării familiilor sinistrate din cauza inundațiilor. SPORTIVE Duminică 24 mai — Baia Mare: Fotbal — Constructorul Baia Mare — Topitorul Ferneziu (ora 9,15); Minerul Baia Mare — Chimistul Baia Mare (ora 11). Ambele jocuri se vor desfășura pe terenul Chimistul în cuplaj; Handbal: Minerul Baia Mare — Universitatea București (Terenul 9 Mai ora 11); Vișeul de Sus: Bradul Vișeu — Selecționata orașului (teren Vișeul de Sus ora 11). Sighetul Marmației: Fotbal: C.I.L. Sighetul Marmației — Selecționata orașului (Teren C.I.L. ora 11). Pentru aceste acțiuni carnetele de liberă intrare își pierd valabilitatea. Pînă la sfîrșitul anului echipele divizionare A, B, C și județene vor acorda 20 la sută din valoarea fiecărui bilet de manifestație sportivă. Asociațiile sportive organizatoare vor vira cota respectivă în contul B.N. Baia Mare 498 deschis pentru ajutorarea sinistraților. indivizi cu Qindul numai la stomac (Urmare din pag. 1) podăriile unor cetățeni se aduc perturbații pe rețeaua comercială. Deși nu-i cunoaștem pe nume pe toți cei al căror stomac, în momente de grea cumpănă pentru semenii lor, o ia înaintea conștiinței, ne permitem să-i întrebăm: Ați văzut dramaticele scene prezentate de televiziunea noastră și de presa centrală din localitățile inundate? Dacă da, atunci cum puteți să vă ghiftuiți? Cum vă rabdă inima să țineți pe rafturile din cămară 10—15 litri de ulei?... .. .Sîntem în cartierul Săsar, în fața Magazinului alimentar nr. 25. Aici în jurul orei 10 se oprește autoturismul 1 MM 547. Sînt descărcați cîțiva saci cu cartofi și începe tîrgul. „Negustorul" vinde cartofii cu 4 lei kilogramul. Pentru noi, însă, are și cu 3 lei kilogramul. Cînd i se cer actele de proveniență a cartofilor, Ioan Țoca din Baia Mare, str. 17 Octombrie nr. 4, proprietarul autoturismului, începe să vocifereze: „Ce vreți de la mine? Nu sunt cartofii mei". Un lucru e clar. I. Țoca, om mărunt la suflet și cu un cazier bogat (a fost condamnat de vreo 4 ori, printre care o dată pentru furt din avutul obștesc), s-a apucat să facă speculă. De cazul acestuia și al altor cetățeni care au găsit că acum după inundații „e momentul“ să dubleze prețul unor produse agricole se ocupă organele de miliție. P. S. — După ce am dat la tipar aceste rînduri, aflăm că la mai multe unități alimentare, printre care Magazinul cu autoservire din centrul nou, cîțiva din cei care cu 4—5 zile înainte își burdușiseră cămările, au revenit pentru a-și schimba produsele cu altele de frică să nu li se învechească. Firește că nu le-a mers! ric.TRU SOCIALISM De la Direcția județeană de poștă și telecomunicații, sîntem informați că în localitățile: Ulmeni, Sălsig, Fărcașa, Ardusat, Ariniș, Remeți, Asuaju de Sus, Băița de sub Codru și Bicaz, corespondența, coletele poștale, presa transportă centrală și locală și cu autocamioane speciale pe ruta Baia Mare — Satu Mare — Ardusat. De aci, mașinile de tipul I.M.S. preiau corespondența și o transportă mai departe în toate comunele și satele din această parte a județului. Distribuirea tuturor coreȘ De la Direcția județeană de poștă și telecomunicații pondențelor, coletelor și publicațiilor din întreaga țară care sosesc cu trenul accelerat la Satu Mare se face pentru zona sus-amintită tot pe traseul Satu Mare — Ardusat, iar mașinile care deservesc această rută la înapoiere aduc toată corespondența pentru a fi expediată în restul țării. Satele Colțirea, Bozînta Mică, Arieșu de Cîmp sunt deservite de către factorii poștali de la Oficiul Satulung. In zona Nănești — Săcel distribuirea corespondenței se face cu două mașini speciale, prin Călinești, Văleni, Bîrsana. Astfel, localitățile de pe valea Vișeului sunt deservite normal, cu excepția satelor Valea Vișeului și Bistra, unde din cauza drumurilor impracticabile pentru mașini, difuzarea coletelor poștale se face de către factori poștali călări. Pînă la normalizarea transportului feroviar pe tot cuprinsul județului presa centrală se transportă imediat după descărcarea din avion cu curse rapide în zonele Vișeu, Sighet, județele Satu Mare și Sălaj. (Urmare din pag. 1). S. T.E., lipsește amplasamentul și aprobarea pentru scoaterea terenului din circuitul agricol.^ Mă întreb: n-ar puteam lucra acești beneficiari cu mai mult spirit de prevedere, în perspectivă? — Există asemenea incertitudini și la alte obiective, respectiv la cele cu termene apropiate? — Da. Iată un caz. Depozitele I.T.A. au termen de predare la sfîrșitul trimestrului II. Pe lingă că ritmul asigurat de Grupul nr. 2 al T. C.L.M. este foarte anemic (s-a executat valoric mai puțin de jumătate din sarcina planificată), racordul de cale ferată nici n-a început. De ce? Pentru că de această lucrare vor beneficia 5 unități și cum trebuie să contribuie fiecare cu fonduri, pînă acum nu s-a făcut decît să se.. . discute. Există și alte aspecte care îi vizează, de asemenea, în mod direct pe beneficiari. Atelierul central al Centralei minelor și metalurgiei neferoase are termen de predare la sfîrșitul trimestrului Iii. Sublimul gest de solidaritate Dincolo de preocupările zilnice, mintea și sufletul nostru adăpostesc gînduri pentru cei izgoniți de viclenia apelor. Multe sunt faptele care ne îndeamnă la aceasta. Am aflat, de exemplu, că un copil avea prins de cămașă o pungă în care era documentul purtător al identității lui. Și m-am gîndit atunci la disperarea mamei care, amenințată de valuri, a făcut un ultim efort pentru copilul ei. Stări de vorbă cu o femeie a cărei vîrstă n-o pot bănui din cauza prea multor cute adunate în aceste din urmă sile. Duce în cîteva jucării, brațe Îmi spune: Casa abia o terminasem. Acum nu mai este. Sîntem în vîrstă. Cînd vom face asta? O desc lacrimile, podiiar ,jucăriile din brațe nu mai sînt jucării. .. Un copil își oprește plînsul rostind celebrele silabe: Mamă... Mamă. .. Simte că nu esteîngă el. Dar cînd va afla că nu va mai veni niciodată?. .. Niciodată trecutul gramatical n-a exprimat o atît de mare îndepărtare în timp. Numai gîndindue la proporțiile reflectării în plan psihologic a acestor imagini putem bănui adevăratele dimensiuni ale nenumăratelor fapte ce se înscriu în agenda spiritului de întrajutorare atît de fertil și de solicitat în zilele acestea. Cu acest sentiment am vizitat cîteva din locurile unde oamenii se întîlnesc cu propria lor esență. Eleva Maria Roman, clasa a Vl-a B, Școala generală nr. 14 Baia Mare vrea să facă și ea ceva pentru cei rămași fără adăpost. Cere să găzduiască o persoană. Mulți sînt cei care își oferă dezinteresat ajutorul. Iată-l pe I. Mazaric, pensionar din Baia Mare, care din proprie inițiativă s-a prezentat aducînd alimente pentru cei sinistrați. — Pînă la această vîrstă am agonisit tot ce-mi trebuie. Vrînd să-i ajut pe cei loviți de calamitate, vă rog să-mi dați spre găzduire două persoane. Sunt cuvintele unui pensionar miner din Baia Mare. Un altul, în uniformă de aviație, a insistat să nu fie uitat dintre cei care oferă găzduire. Exemplele sunt multe. Nici n-am mai reținut nume. Cine are timp să o facă? Rămîne însă înscris numele sublim al acestui gest de solidaritate umană. Tovarășa Angela Boțioc ne-a vorbit despre activitatea deosebită a Comitetului municipal de femei pentru ajutorarea copiilor familiilor sinistrate prin colectarea de obiecte de îmbrăcăminte. Astfel, pînă ieri la ora 10 au fost adunate peste 1.000 de astfel de obiecte. Multe femei au lucrat zile în șir sortarea și expedielarea obiectelor destinate sinistraților. La Consiliul popular al municipiului Baia Mare o întîlnim pe G. Bondre, care tocmai predase obiectele aduse. — M-am gîndit că dacă eram noi situația aceasta, în și alții ar fi făcut la fel... Unii cetățeni s-au oferit să găzduiască familii întregi. Așa Sînt: Nicolae Precup din Dumbrăvița și Gavril Toma din Ciocotiș. La telefonul 1001 se anunță alte familii care oferă spațiu de găzduire. Chiar în prezența noastră a fost înregistrată astfel de cerere sub numele lui I. Mariaș din Baia Mare, umană a cesta fiind al 218-lea pe listă. La Centrul de co 4 lectare a obiectelor din localitățile apropiate de Mare aflăm că Baia i la cîteva ore după deschiderea acestuia, de la Dumbrăvița și Săcălășeni au sosit mașini cînd peste 2.000 adu obiecte de îmbrăcă-minte și importante i cantități de produse agroalimentare. Pe i rafturi, îmbrăcăminte curată și nouă, obiecte portul popular ciii l al acestor zone, destinate a ajunge spre folosul celor care ai cum au atîta nevoie de ele. Intr-un colț, un manual pentru clasa a VIII-a, adu- 1 câtor aminte de paginile rămase deschise pentru o lectie ce n-a mai avut loc acolo pe unde au trecut puhoaiele... * La un alt centru de colectare ne intîlnim cu T. Pirea, care preda obiectele aduse din partea salariaților de la Centrala minelor și metalurgiei neferoase. Aici aflăm și despre cele 20 de familii de pe strada Muncii venite deodată pentru predarea obiectelor. Cadrele didactice de la Liceul de muzică, Grădinița nr. 12, salariații de la Banca Națională, fi 4liala Baia C.S.A.P.C. ș.a. Mare, au predat pachete individuale pentru copii. Am reținut numele B. Tălmașu, V. Săpălcean și ale altora care s-au grăbit să predea obiecte de mare utilitate pentru cei sinistrați. Pe un pa 4chet, citim: „Văduva Rozalia Pop" și 1 ne gîndim la textul 4 nescris al acestui mesaj. J Printre foarte multe obiecte, ț juca- i rii. Și tot atâtea in 1 lenții și fapte de a contribui fiecare la alinarea mari dureri, acesteia ION P. POP 4 PRIMA CONDIȚIE A EFICIENȚEI NOILOR OBIECTIVE Clădirea, e drept, va fi gata, dar nu va avea toate utilajele, deoarece, acum, mai sunt necontractate mașini și instalații în valoare de 12 milioane. Ne întrebăm care va fi tehnologia de fabricație în lipsa unor utilaje strict necesare în flux? In această situație se găsește și hala de la U.M.M.U.M., care va fi gata înainte de termen, dar cu baza tehnologică incompletă. — Care e situația obiectivelor social-culturale? — înainte de a încheia „capitolul" lucrărilor industriale intensificarea aș remarca ritmului la lucrările de la Baia Borșa — flotația, antezdrobirea și drumul la mina Gura Băii, obiective ce au toate, premisele realizării în termen. Cu despre lucrările social-culturale, situația pare mai buna, dar și aici există unele rămîneri în urmă. La Hotelul turistic (termen sfîrșitul lunii iunie) din valoarea planificată s-a realizat cam 33 la sută, lucrările fiind mult rămase în urmă în clas Ia exterioare, specît și în privința dotării interioare. La construcția de locuințe din cele 1.466 apartamente și 260 locuințe proprietate personală, cît sînt prevăzute pentru acest an, pînă acum n-au fost predate decît 118 apartamente (60 proprietate personală). Or, sînt mult rămase in urmă unele blocuri, ca și căminele muncitorești. Blocul turn nr. 74 cu 88 apartamente din Baia Mare e încă la fundații. Se impune deci accelerarea ritmului de execuție și la aceste lucrări. N. R. revelatoare Din situațiile ale Băncii de investiții, multe din obiectivele cu termen de predare sunt rămase în urmă, datorită lipsurilor în asigurarea continuității a lucrărilor, neatacării la timp a unor detalii la obiectivele principale, procurării cu întîrziere a utilajelor, ritmului necorespunzător al mersului construcțiilor. O necesitate stringentă este ca titularii de investiții să reanalizeze situația lucrărilor, să intervină de urgență în direcția asigurării celor necesare constructorilor. In același timp se impune reanalizarea graficelor și punerea lor în concordanță cu necesitățile și cerințele de a termina la timp fiecare obiectiv al anului 1970. j Prestidigitație Trecuseră mai bine de două ore de cînd Emil Bența se așezase la o masă la restaurantul din Borșa, în fața unei halbe cu bere, dar curios lucru, consumatorul nu reușise s-o golească. Un ochi mai atent, și acest ochi exista, ar fi putut observa că omul din fața halbei deși nu consuma nimic, totuși nu-și pierdea timpul de pomană. Studia pe ceilalți consumatori, observa de unde își scot și unde își pun banii. Intr-un tîrziu, E. Benta s-a hotărît să-l „ușureze" de bani pe ospătarul Vasile Rohan. A trecut pe lingă acesta, l-a împins cu umărul și într-o fracțiune de secundă, la fel ca la spectacolele de circ cu numere de prestidigitație, portmoneul ospătarului cu suma de 1.425 lei a ajuns în buzunarul lui E. Benta. In acel moment a acționat însă și omul legii. (E. Benta zice că a avut ghinion). Ce a urmat deduceți singuri. Voiajorul Isăilă Lupșa din localitatea Firiza, nr. 80, a împlinit deunăzi 18 ani. O să vă mirați poate, dar dumnealui deși e , sănătos tun încă nu s-a încadrat în cîmpul muncii. Cu ce se ocupă? Voiajează cu trenul prin țară, umblă teleleu, cum se spune. Mai mult, „voiajorul" Uiită deseori să-și procure bilet de călătorie. Pentru asemenea infracțiuni Judecătoria din Baia, Mare l-a condamnat recent la 45 de zile închisoare și 1.000 de lei despăgubiri civile. Și un ultim amănunt, de cîteva zile I. Lupșa nu mai voiajează. S-a stabilit pentru o perioadă la închisoarea din Galați. L-au prins cînd încerca să-și procure bani pentru altă călătorie, l-au strîns de pe drumuri. .. Ultraj Vasile Draiman și Gheorghe Bălău din cartierul Lazul Baciului, Sighetul Marmației, au chefuit în seara zilei de 16 mai la bufetul din localitatea Vadul Izei. După consumarea unei apreciabile cantități de țuică, cei doi au pornit-o spre casă. Pe drum, cheflii au acostat o serie de trecători, le-au adus injurii, i-au lovit. Gheorghe Bălău, de pildă, l-a lovit pe Ioan Herbil cu muchea toporului în cap... Huliganii au fost arestați și deferiți justiției, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri. j Cooperarea în producție între I. A. S. și C. A. P. (Urmare din pag. 1), societe care reprezintă actul normativ, se prevăd amănunțit drepturile și obligațiile reciproce ale părților privind elementele tehnice, economice și organizatorice pentru fiecare acțiune, în funcție de obiectivele de producție care fac obiectul cooperării. Obligații precise se stabilesc și în ceea ce privește asigurarea mijloacelor materiale și financiare, a forței de muncă necesară acțiunilor de producție sau de investiții. Sunt deosebit de avantajoase relațiile de lungă durată, care asigură certitudinea realizării perspectivele de dezvolitare a obiectivelor productive create. — Care sunt relațiile economice și avantajele ce decurg din cooperarea între I. A .S. și C.A.P.? Avantajele cooperării sau asocierii decurg din principiul echivalării fiecărei acțiuni, prin leu. Este vorba deci de relații pur economice de vînzare și respectiv de cumpărare care au ca scop obținerea unor produse finite în cantități mari la prețuri de cost scăzute. Caracterul economic al relațiilor de cooperare derivă și din responsabilitatea ce revine părților, din obligativitatea aplicării îndrumărilor tehnice și organizatorice primite numai de la întreprinderea cu care s-au stabilit astfel de relații. Cînd unitățile de stat și cooperatiste asociate participă cu fonduri la realizarea obiectivelor de producție, acestea devin proprietate comună de stat și cooperatistă. Unitatea rezultată din asociere funcționează ca întreprindere economică independentă, condusă de un consiliu de administrație format din reprezentanți ai unităților de stat și ai cooperativelor asociate. Obiectivele cooperării vizează obținerea unor parametri tehnico-economici realizați în I.A.S., ridicarea tuturor unităților la nivelul celei mai bune, mărirea randamentului economic tuturor unităților agricicole. De pildă, prin organizarea în comun a unor complexe avicole industriale se preconizează a se obține minimum 200 ouă pentru fiecare pasăre, realizarea și exploatarea unor unități de creștere puilor pentru carne, cu a parametri tehnico-economici superiori, în care să se obțină pui cu o greutate de 1,5 kg ln vîrstă de 70—75 zile, cu un consum de 2,8 kg concentrate pe kg de spor. — Care sunt sarcinile organelor locale în realizarea acestui program de cooperare? Acțiunile de cooperare între I.A.S. și C.A.P., deși aflate încă în stadiul incipient, au mari perspective de extindere. Este nevoie însă de un mare efort de concepție și mai ales de acțiuni practice în sfera directă a producției. Primele măsuri ce se impun vizează răspunderea și seriozitatea care trebuie să caracterizeze pe toți participanții la acțiunea de cooperare și asociere, la alegerea și definitivarea celor mai bune cadre de conducere și de execuție, care să asigure certitudinea rezultatelor. Sarcini de mare răspundere revin organelor locale, conducătorilor unităților de stat și cooperatiste în explorarea tuturor posibilităților de cooperare în diferite sectoare în indentificarea spațiilor construite disponibile și amenajarea lor corespunzătoare. Organele locale, care cunosc cel mai bine mijloacele și posibilitățile de care dispun, au un nelimitat cîmp de activitate creatoare, pot și trebuie să acționeze cu discernămînt și operativitate pentru inițierea și dezvoltarea unor forme eficiente de colaborare, cooperare și asociere pentru fructificarea resurselor de creștere a producției, de așezare a agriculturii pe bazele oferite de știință și tehnica modernă. i.