Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)

1970-05-23 / nr. 5076

Sîmbătă 23 mai 1970 Sub semnul unui înalt patriotism și al bărbăției, în lupta aprigă pentru refacerea bunurilor distruse ¥ ® Ind o fermă de a­ vindeca rănile produse de inundații Trăim zilele unei încleștări fă­ră precedent, inundațiile au dis­trus imense valori materiale. Zeci de mii de oameni din întreaga țară au rămas fără adăpost și au pierdut agoniseala de-o viață. Po­porul nostru, strîns unit în jurul partidului, depune acum eforturi stăruitoare pentru recuperarea marilor prejudicii, pentru refa­cerea caselor distruse, pentru a­­linarea suferințelor celor si­nistrați. După cum se știe, și în județul Maramureș, din cauza puhoaie­lor dezlănțuite și a inundațiilor, s-au înregistrat mari pagube ma­teriale. Comisiile de specialiști lucrează acum la evaluarea tu­turor pagubelor. In Maramureș au fost inundate total 3 locali­tăți și parțial alte 85. Mii de fa­milii au fost evacuate din calea apelor furibunde. Peste 4.270 de case au fost inundate, distruse sau avariate. A fost inundată o suprafață de 22.960 ha. Iată cîteva cifre provizorii privind distruge­rile provocate de torenți, de ploi, de revărsarea năprasnică a­­ nu­rilor pe cuprinsul județului. Acum, în clipe de cumpănă, toți maramureșenii acționează cu fermi­tate și devotament pentru reme­dierea pagubelor și ajutorarea sinistraților. Fapte revelatoare, de înalt umanism, de dăruire și eroism în muncă se săvîrșesc pes­te tot, la orașe și sate. Impresionează adînc spiritul ci­vic, dragostea de om, înalta con­știință dovedită de zecile de mii de cetățeni din toate orașele și satele județului, care participă activ, printr-o muncă îndîrjită, la refacerea căilor de comunicație, ferate și rutiere, a podurilor și lo­cuințelor, la ajutorarea sinistra­ților. Redăm textul unei telegrame a­­dresate Comandamentului jude­țean pentru apărarea contra inun­dațiilor: „Ținînd seama de nenoro­cirea care s-a abătut asupra mul­tor familii din zonele inundate pun la dispoziție una din cele două camere ale locuinței mele și rog să-mi fie trimiși pentru întreținere și școlarizarea cuve­nită 2—3 copii elevi de școală generală. Mă oblig să-i îngri­jesc ca pe proprii mei copii câtă vreme va fi nevoie. Semnează: Vasile Fodoruț, învățător pensio­nar, comuna Desești". Cităm și dintr-o scrisoare tri­misă de Ioan Mureșan din strada Plaiului nr. 147A Baia Mare: „Cu gîndul la familiile care și-au pier­dut adăpostul, avutul personal, rog să-mi trimiteți un copil pen­tru întreținere și educare pînă cînd va fi nevoie de ajutorul meu. De asemenea, tin să men­ționez că ofer suma cuvenită pe 2 zile lunar din salariul meu, pînă la sfîrșitul anului și mă an­gajez să particip cu toată puterea mea de muncă la refacerea case­lor distruse". Gînduri, fapte, oameni. Da, oa­meni în adevărata accepție a cu­­vîntului, minunați cetățeni. Tovarășul Vasile Hidecuti ne telefonează din comuna Dumbră­­vița. Cooperatorii, intelectualii, precum și ceilalți cetățeni din sa­tele comunei contribuie efectiv, din proprie inițiativă, la ajutora­rea sinistraților. In contul 200Ó a fost deja depusă o sumă de peste­­ 20.000 de lei. Cooperatorul Ilie Chira din satul Rus a depus, de pildă, 500 de lei. La fel, nume­roase familii au donat alimente și obiecte de îmbrăcăminte, prin­tre care 450 kg slănină, 60 kg produse lactate, însemnate canti­tăți de alte produse. Cadrele di­dactice din comună au hotărît ca, pe lingă donațiile a două zile lu­nar din salariu, să ofere și suma cuvenită drept premiu anual! La Comandamentul pentru apărarea contra județean inunda­țiilor am aflat că mii de cetățeni din județul Maramureș oferă a­­jutor substanțial sinistraților. Pi­na la 21 mai s-au colectat 5.276 kg grîu, 16.932 kg porumb, 39.000 kg cartofi, peste 5.151 kg slăni­nă, 35.828 bucăți ouă, 1.400 kg brînză și caș de oaie, 1.509 cutii de diverse conserve, 1.217 litri de lapte, 2.151 kg fasole, peste 6.800 kg făină, 4.000 kg fin, însemnate cantități de orez, untură, ulei, biscuiți, unt, zahăr, dulciuri, me­re ,etc. Totodată la centrele de colectare au fost predate 956 pal­toane și 477 de costume pentru bărbați și femei, 359 paltoane și 1.590 costume pentru copii, mii de balansarde, jersee, rochițe, len­jerie de diverse tipuri, polkte 3.000 perechi încălțăminte pentru băr­bați, femei,­ copii și altele. Colectivele de oameni ai mun­cii din întreprinderi și instituții au hotărît să contribuie cu­ mai eficient la ajutorarea sinistraților. Pînă joi seara oamenii muncii din întreprinderile și instituțiile maramureșene au hotărît să de­pună la bancă în contul 498 su­ma de peste 288.000 lei. In contul 2.000 la C.E.C. s-au depus deja 162.282 lei. Aceste cifre demonstrează ad­mirabila solidaritate civică, grija fată de semenii noștri care suferă din cauza inundațiilor, ilustrînd pregnant înalta ținută morală a maramureșenilor. Am moștenit din străbuni o mi­nunată lege nescrisă a ospitali­tății și omeniei. Azi, în ceasuri grele, întregul nostru popor face dovada că știm să ne onorăm da­toria de cetățeni și patrioți. Strînși uniți în jurul partidului, solidari cu cei asupra cărora s-a abătut urgia naturii, o voință ne­strămutată ne determină să învin­gem greutățile momentului și să muncim fără preget pentru refa­cerea economiei naționale și aju­torarea sinistraților. I. NEGREANU MANIFESTĂRI ORGANIZATE ÎN FAVOAREA SINISTRAȚILOR A­RTISTICE Dînd glas vibrantei chemări de a veni în sprijinul celor care au avut de suferit de pe urma cala­mității naturale ce s-a abătut a­­supra unor întinse regiuni ale țării, instituțiile de artă, profe­sioniste și amatoare din­ jude­țul nostru au hotărît să organi­zeze manifestări artistice în fa­­voarea sinistraților. al Sub egida Consiliului județean Frontului Unității Socialiste, Filiala Baia Mare a Uniunii Ar­tiștilor Plastici a hotărît în ca­drul adunării generale din 21 mai a.c. ca artiștii plastici să contri­buie cu 5 la sută din venitul ob­ținut din contracte, comenzi și achiziții de lucrări pînă la sfîrșitul acestui an. Totoda­tă, joi 28 mai, ora 18, la Gale­riile de artă ale Fondului plastic se va deschide o expoziție cu vînzare­­ pentru public, instituții și întreprinderi, conținînd lucrări de artă ale artiștilor plastici băi­­măreni donate pentru ajutorarea calamităților. Lucrările se pot cumpăra și în rate. Teatrul dramatic din Baia Mare va prezenta în același scop spectacole. Prima reprezentație va­­ avea loc vineri, 29 mai, ora 20, cu piesa „Ion Anapoda" de George Mihail Zamfirescu. Urmă­toarea reprezentație, cu o piesă din stagiunea actuală, va avea loc la începutul lunii iunie. Ansamblul de cîntece și dansuri „Maramureșul" prezintă marți 26 mai, ora 20, spectacolul de varie­tăți „Melodii... melodii". Clubul Exploatării miniere Să­­sar Baia Mare susține la sediu, sîmbătă, 23 mai, de la ora 17,30 (matineu pentru elevi) și de la ora 20 spectacolul folcloric „De la noi din Maramureș". Evoluea­ză formațiile artistice ale clubu­lui (taraf, soliști vocali și instru­mentiști), precum și echipele de dansuri ale Școlii generale nr. 6 din Baia Mare. Toate încasările ce se vor rea­liza cu aceste prilejuri vor fi vi­rate în contul ajutorării familiilor sinistrate din cauza inundațiilor. SPORTIVE Duminică 24 mai — Baia Mare: Fotbal — Constructorul Baia Ma­re — Topitorul Ferneziu (ora 9,15); Minerul Baia Mare — Chi­mistul Baia Mare (ora 11). Am­bele jocuri se vor d­esfășura pe terenul Chimistul în cuplaj; Hand­bal: Minerul Baia Mare — U­niversitatea București (Terenul 9 Mai ora 11); Vișeul de Sus: Bra­dul Vișeu — Selecționata orașu­lui (teren Vișeul de Sus ora 11). Sighetul Marmației: Fotbal: C.I.L. Sighetul Marmației — Se­lecționata orașului (Teren C.I.L. ora 11). Pentru aceste acțiuni carnetele de liberă intrare își pierd valabi­litatea. Pînă la sfîrșitul anului e­­chipele divizionare A, B, C și județene vor acorda 20 la sută din valoarea fiecărui bilet de ma­nifestație sportivă. Asociațiile sportive organizatoare vor vira cota respectivă în contul B.N. Baia Mare 498 deschis pentru a­­jutorarea sinistraților. indivizi cu Qindul numai la stomac (Urmare din pag. 1) podăriile unor cetățeni se aduc perturbații pe rețeaua comer­cială. Deși nu-i cunoaștem pe nume pe toți cei al căror stomac, în momente de grea cumpănă pen­tru semenii lor, o ia înaintea conștiinței, ne permitem să-i întrebăm: Ați văzut dramatice­le scene prezentate de televiziu­nea noastră și de presa centra­lă din localitățile inundate? Dacă da, atunci cum puteți să vă ghiftuiți? Cum vă rabdă i­­nima să țineți pe rafturile din cămară 10—15 litri de ulei?... .. .Sîntem în cartierul Săsar, în fața Magazinului alimentar nr. 25. Aici în jurul orei 10 se oprește autoturismul 1 MM 547. Sînt descărcați cîțiva saci cu cartofi și începe tîrgul. „Ne­gustorul" vinde cartofii cu 4 lei kilogramul. Pentru noi, în­să, are și cu 3 lei kilogramul. Cînd i se cer actele de prove­niență a cartofilor, Ioan Țoca din Baia Mare, str. 17 Octom­brie nr. 4, proprietarul autotu­rismului, începe să vocifereze: „Ce vreți de la mine? Nu sunt cartofii mei". Un lucru e clar. I. Țoca, om mărunt la suflet și cu un cazier bogat (a fost con­damnat de vreo 4 ori, printre care o dată­ pentru furt din a­­vutul obștesc), s-a apucat să fa­că speculă. De cazul acestuia și al altor cetățeni care au găsit că acum după inundații „e momentul“ să dubleze prețul unor produse agricole se ocupă organele de miliție. P. S. — După ce am dat la tipar aceste rînduri, aflăm că la mai multe unități alimentare, printre care Magazinul cu autoservire din centrul nou, cî­­țiva din cei care cu 4—5 zile înainte își burdușiseră cămă­rile, au revenit pentru a-și schimba produsele cu altele de frică să nu li se învechească. Firește că nu le-a mers! ric.TRU SOCIALISM De la Direcția județeană de poștă și telecomunicații, sîntem informați că în localitățile: Ul­­meni, Sălsig, Fărcașa, Ardusat, Ariniș, Remeți, Asuaju de Sus, Băița de sub Codru și Bicaz, corespondența, coletele poștale, presa transportă centrală și locală și cu autocamioane speciale pe ruta Baia Mare — Satu Mare — Ardusat. De aci, mașinile de tipul I.M.S. preiau corespondența și o transportă mai departe în toate comunele și satele din această parte a ju­dețului. Distribuirea tuturor coreȘ­ De la Direcția județeană de poștă și telecomunicații pondențelor, coletelor și publi­cațiilor din întreaga țară care sosesc cu trenul accelerat la Satu Mare se face pentru zona sus-amintită tot pe traseul Sa­tu Mare — Ardusat, iar mașini­le care deservesc această rută la înapoiere aduc toată cores­pondența pentru a fi expedia­tă în restul țării. Satele Colțirea, Bozînta Mică, Arieșu de Cîmp sunt deservite de către factorii poștali de la Oficiul Satulung. In zona Nănești — Săcel dis­tribuirea corespondenței se face cu două mașini speciale, prin Călinești, Văleni, Bîrsana. Ast­fel, localitățile de pe valea Vișeului sunt deservite normal, cu excepția satelor Valea Vi­șeului și Bistra, unde din cauza drumurilor impracticabile pen­tru mașini, difuzarea coletelor poștale se face­ de către fac­tori poștali călări. Pînă la normalizarea trans­portului feroviar pe tot cu­prinsul județului presa centra­lă se transportă imediat după descărcarea din avion cu curse rapide în zonele Vișeu, Sighet, județele Satu Mare și Sălaj. (Urmare din pag. 1). S. T.E., lipsește amplasa­mentul și aprobarea pentru scoaterea terenu­lui din circuitul agri­col.^ Mă întreb: n-ar pu­­tea­m lucra acești benefi­ciari cu mai mult spirit de prevedere, în per­spectivă? — Există asemenea incertitudini și la alte obiective, respectiv la cele cu termene apro­piate? — Da. Iată un caz. Depozitele I.T.A. au ter­men de predare la sfîr­șitul trimestrului II. Pe lingă că ritmul asigurat de Grupul nr. 2 al T. C.L.M. este foarte ane­mic (s-a executat valo­ric mai puțin de jumă­tate din sarcina planifi­cată), racordul de cale ferată nici n-a început. De ce? Pentru că de a­­ceastă lucrare vor bene­ficia 5 unități și cum trebuie să contribuie fiecare cu fonduri, pînă acum nu s-a făcut decît să se.. . discute. Există și alte aspecte care îi vizează, de asemenea, în mod direct pe benefi­ciari. Atelierul central al Centralei minelor și metalurgiei neferoase a­­re termen de predare la sfîrșitul trimestrului Iii. Sublimul gest de solidaritate Dincolo de preo­cupările zilnice, mintea și sufletul nostru adăpostesc gînduri pentru cei izgoniți de viclenia apelor. Multe sunt faptele care ne îndeamnă la aceasta. Am a­­flat, de exemplu, că un copil avea prins de cămașă o pungă în care era docu­mentul purtător al identității lui. Și m-am gîndit atunci la disperarea ma­mei care, amenința­tă de valuri, a fă­cut un ultim­ efort pentru copilul ei. Stări de vorbă cu o femeie a cărei vîrstă n-o pot bănui din cauza prea mul­tor cute adunate în aceste din urmă si­le. Duce în cîteva jucării, brațe Îmi spune: Casa abia o terminasem. Acum nu mai este. Sîntem în vîrstă. Cînd vom face asta? O desc lacrimile, podi­iar ,jucăriile din brațe nu mai sînt jucă­rii. .. Un copil își o­­prește plînsul ros­tind celebrele sila­be: Ma­mă... Ma­mă. .. Simte că nu este­îngă el. Dar cînd va afla că nu va mai veni nici­odată?. .. Niciodată trecutul gramatical n-a ex­primat o atît de mare îndepărtare în timp. Numai gîndindu­­­e la proporțiile re­flectării în plan psi­hologic a acestor i­­magini putem bă­nui adevăratele di­mensiuni ale nenu­măratelor fapte ce se înscriu în agenda spiritului de întra­jutorare atît de fer­til și de solicitat în zilele acestea. Cu a­­cest sentiment am vizitat cîteva din locurile unde oame­nii se întîlnesc cu propria lor esență. Eleva Maria Ro­man, clasa a Vl-a B, Școala generală nr. 14 Baia Mare vrea să facă și ea ceva pentru cei ră­mași fără adăpost. Cere să găzduiască o persoană. Mulți sînt cei ca­re își oferă dezinte­resat ajutorul. Ia­­tă-l pe I. Mazaric, pensionar din Baia Mare, care din pro­prie inițiativă s-a prezentat aducînd alimente pentru cei sinistrați. — Pînă la aceas­tă vîrstă am ago­nisit tot ce-mi tre­buie. Vrînd să-i a­­jut pe cei loviți de calamitate, vă rog să-mi dați spre găz­duire două persoa­ne. Sunt cuvintele u­­nui pensionar mi­ner din Baia Mare. Un altul, în unifor­mă de aviație, a insistat să nu fie uitat dintre cei ca­re oferă găzduire. Exemplele sunt mul­te. Nici n-am mai reținut nume. Ci­ne are timp să o fa­că? Rămîne însă în­scris numele sublim al acestui gest de solidaritate umană. Tovarășa Angela Boțioc ne-­a vorbit despre activitatea deosebită a Comite­tului municipal de femei pentru ajuto­rarea copiilor fami­liilor sinistrate prin colectarea de obiec­te de îmbrăcămin­te. Astfel, pînă ieri la ora 10 au fost a­­dunate peste 1.000 de astfel de obiecte. Multe femei au lu­crat zile în șir sortarea și expedie­la­rea obiectelor desti­nate sinistraților. La Consiliul popu­lar al municipiului Baia Mare o întîl­­nim pe G. Bondre, care tocmai predase obiectele aduse. — M-am gîndit că dacă eram noi situația aceasta, în și alții ar fi făcut la fel... Unii cetățeni s-au oferit să găzduiască familii întregi. Așa Sînt: Nicolae Pre­­cup din Dumbrăvi­­ța și Gavril Toma din Ciocotiș. La te­lefonul 1001 se a­­nunță alte familii care oferă spațiu de găzduire. Chiar în prezența noastră a fost înregistrată astfel de cerere sub­­ numele lui I. Mariaș din Baia Mare,­­­ umană a­ cesta fiind al 218-lea­­ pe listă.­­ La Centrul de co­ 4 lectare a obiectelor­­ din localitățile a­­­­propiate de Mare aflăm că Baia i la­­ cîteva ore după­­ deschiderea acestu­­­­ia, de la Dumbrăvi­­­­ța și Săcălășeni au­­ sosit mașini cînd peste 2.000 adu­­­ o­­­­biecte de îmbrăcă-­­­minte și importante i cantități de produse­­ agroalimentare. Pe i rafturi, îmbrăcă­­­­minte curată și­­ nouă, obiecte portul popular ciii l al­­ acestor zone, desti­­­­nate a ajunge spre­­ folosul­ celor care a­­i cum au atîta nevoie­­ de ele. Intr-un colț,­­ un manual pentru­­ clasa a VIII-a, adu- 1 câtor aminte de pa­­­­ginile rămase des­­­­chise pentru o lec­­­tie ce n-a mai avut­­ loc acolo pe unde au­­ trecut puhoaiele... * La un alt centru­­ de colectare ne in­­­­tîlnim cu T. Pirea,­­ care preda obiecte­­­­le aduse din partea­­ salariaților de la­­ Centrala minelor și­­ metalurgiei nefe­­­­roase. Aici aflăm și­­ despre cele 20 de­­ familii de pe stra­­­­da Muncii venite­­ deodată pentru pre­­­­darea obiectelor.­­ Cadrele didactice de­­ la Liceul de muzi­­­­că, Grădinița nr. 12,­­ salariații de la Ban­­­­ca Națională, fi­ 4­liala Baia C.S.A.P.C. ș.a. Mare,­­ au­­ predat pachete indi­­­­viduale pentru co­­­­pii.­­ Am reținut nu­­­­mele B. Tălmașu,­­ V. Săpălcean și ale­­ altora care s-au­­ grăbit să predea o­­­­biecte de mare uti­­­­litate pentru cei si­­­­nistrați. Pe un pa­ 4­chet, citim: „Vădu­­­­va Rozalia Pop" și 1 ne gîndim la textul 4 nescris al acestui­­ mesaj. J Printre foarte multe obiecte, ț juca- i rii. Și tot atâtea in­ 1 lenții și fapte de a­ contribui fiecare la­­ alinarea mari dureri, acestei­a ION P. POP 4 PRIMA CONDIȚIE A EFICIENȚEI NOILOR OBIECTIVE Clădirea, e drept, va fi gata, dar nu va avea toate utilajele, deoarece, acum, mai sunt necon­tractate mașini și insta­lații în valoare de 12 milioane. Ne întrebăm care v­a fi tehnologia de fabricație în lipsa unor utilaje strict necesare în flux? In această situație se găsește și hala de la U.M.M.U.M., care va fi gata înainte de termen, dar cu baza tehnologi­că incompletă. — Care e situația o­­biectivelor social-cultu­­rale? — înainte de a înche­ia „capitolul" lucrărilor industriale intensificarea aș remarca ritmului la lucrările de la Baia Borșa — flotația, ante­­zdrobirea și drumul la mina Gura Băii, obiecti­ve ce au toate, premise­le realizării în termen. Cu­ despre lucrările social-culturale, situația pare mai buna, dar și aici există unele rămî­­neri în urmă. La Hote­lul turistic (termen sfîr­șitul lunii iunie) din va­loarea planificată s-a realizat cam 33 la sută, lucrările fiind mult ră­mase în urmă în clas Ia exterioare, spe­cît și în privința dotării in­terioare. La construcția de lo­cuințe din cele 1.466 a­­partamente și 260 lo­cuințe proprietate perso­nală, cît sînt prevăzute pentru acest an, pînă a­­cum n-au fost predate de­cît 118 apartamente (60 proprietate personală). Or, sînt mult rămase in urmă unele blocuri, ca și căminele muncitorești. Blocul turn nr. 74 cu 88 apartamente din Baia Mare e încă la fundații. Se impune deci accele­rarea ritmului de execu­ție și la aceste lucrări. N. R. revelatoare Din situațiile ale Băncii de investiții, multe din obiectivele cu termen de predare sunt rămase în urmă, datorită lipsu­rilor în asigurarea con­tinuității a lucrărilor, neatacării la timp a u­­nor detalii la obiective­le principale, procură­rii cu întîrziere a utila­jelor, ritmului necores­punzător al mersului construcțiilor. O necesi­tate stringentă este ca titularii de investiții să reanalizeze situația lu­crărilor, să intervină de urgență în direcția asi­gurării celor necesare constructorilor. In ace­lași timp se impune re­­analizarea graficelor și punerea lor în concor­danță cu necesitățile și cerințele de a termina la timp fiecare obiectiv al anului 1970. j Prestidigitație Trecuseră mai bine de două ore de cînd Emil Bența se așe­zase la o masă la restaurantul din Borșa, în fața unei halbe cu bere, dar curios lucru, consu­­matoru­l nu reușise s-o golească. Un ochi mai atent, și acest ochi exista, ar fi putut observa că omul din fața halbei deși nu consuma nimic, totuși nu-și pier­dea timpul de pomană. Studia pe ceilalți consumatori, observa de unde își scot și unde își pun banii. Intr-un tîrziu, E. Benta s-a hotărît să-l „ușureze­" de bani pe ospătarul Vasile Rohan. A trecut pe lingă acesta, l-a îm­pins cu umărul și într-o frac­țiune de secundă, la fel ca la spectacolele de circ­ cu numere de prestidigitație, portmoneul ospătarului cu suma de 1.425 lei a ajuns în buzunarul lui E. Ben­ta. In acel moment a acționat însă și omul legii. (E. Benta zice că a avut ghinion). Ce a urmat deduceți singuri. Voiajorul Isăilă Lu­pșa din localitatea Fi­­riza, nr. 80, a împlinit deunăzi 18 ani. O să vă mirați poate, dar dumnealui deși e , sănătos tun încă nu s-a încadrat în cîm­­pul muncii. Cu ce se ocupă? Voiajează cu trenul prin țară, umblă teleleu, cum se spune. Mai mult, „voiajorul" Uiită de­seori să-și procure bilet de că­lătorie. Pentru asemenea infrac­țiuni Judecătoria din Baia, Mare l-a condamnat recent la 45 de zile închisoare și 1.000 de lei despăgubiri civile. Și un ultim amănunt, de cî­teva zile I. Lupșa nu mai vo­iajează. S-a stabilit pentru o pe­rioadă la închisoarea din Ga­lați. L-au prins cînd încerca să-și procure bani pentru altă călătorie, l-au strîns de pe dru­muri. .. Ultraj Vasile Draiman și Gheorghe Bălău din cartierul Lazul Ba­ciului, Sighetul Marmației, au chefuit în seara zilei de 16 mai la bufetul din localitatea Va­dul Izei. După consumarea unei apreciabile cantități de țuică, cei doi au pornit-o spre casă. Pe drum, cheflii au acostat o serie de trecători, le-au adus injurii, i-au lovit. Gheorghe Bălău, de pildă, l-a lovit pe Ioan Herbil cu muchea toporului în cap... Huliganii au fost arestați și deferiți justiției, pentru infrac­țiunea de ultraj contra bunelor moravuri. j Cooperarea în producție­­ între I. A. S. și C. A. P. (Urmare din pag. 1), societe care reprezintă actul normativ, se prevăd amănunțit drepturile și obligațiile reciproce ale părților privind elemen­tele tehnice, economice și organizatorice pentru fiecare acțiune, în func­ție de obiectivele de producție care fac obi­ectul cooperării. Obliga­ții precise se stabilesc și în ceea ce privește asigurarea mijloacelor materiale și financiare, a forței de muncă nece­sară acțiunilor de pro­ducție sau de investiții. Sunt deosebit de avanta­joase relațiile de lungă durată, care asigură cer­titudinea realizării perspectivele de dezvol­­i­tare a obiectivelor pro­ductive create. — Care sunt relațiile economice și avantajele ce decurg din coopera­rea între I. A .S. și C.A.P.? Avantajele cooperării sau asocierii decurg din principiul echivalării fiecărei acțiuni, prin leu. Este vorba deci de rela­ții pur economice de vînzare și respectiv de cumpărare care au ca scop obținerea unor produse finite în canti­tăți mari la prețuri de cost scăzute. Caracterul economic al relațiilor de coopera­re derivă și din respon­sabilitatea ce revine părților, din obligativita­tea aplicării îndrumări­lor tehnice și organiza­torice primite numai de la întreprinderea cu ca­re s-au stabilit astfel de relații. Cînd unitățile de stat și cooperatiste asociate participă cu fonduri la realizarea obiectivelor de producție, acestea devin proprietate comu­nă de stat și cooperatis­tă. Unitatea rezultată din asociere funcționea­ză ca întreprindere eco­nomică independentă, condusă de un consiliu de administrație format din reprezentanți ai uni­tăților de stat și ai coo­perativelor asociate. Obiectivele cooperării vizează obținerea unor parametri tehnico-econo­­mici realizați în I.A.S., ridicarea tuturor unități­lor la nivelul celei mai bune, mărirea randa­mentului economic tuturor unităților agri­ci­cole. De pildă, prin or­ganizarea în comun a unor complexe avicole industriale se preconi­zează a se obține mini­mum 200 ouă pentru fiecare pasăre, realiza­rea și exploatarea unor unități de creștere puilor pentru carne, cu a parametri tehnico-eco­­nomici superiori, în ca­re să se obțină pui cu o greutate de 1,5 kg ln vîrstă de 70—75 zile, cu un consum de 2,8 kg concentrate pe kg de spor. — Care sunt sarcinile organelor locale în rea­lizarea acestui program de cooperare? Acțiunile de coopera­re între I.A.S. și C.A.P., deși aflate încă în sta­diul incipient, au mari perspective de extinde­re. Este nevoie însă de un mare efort de con­cepție și mai ales de acțiuni practice în sfera directă a producției. Primele măsuri ce se im­pun vizează răspunderea și seriozitatea care tre­buie să caracterizeze pe toți participanții la ac­țiunea de cooperare și asociere, la alegerea­­ și definitivarea celor mai bune cadre de conduce­re și de execuție, care să asigure certitudinea rezultatelor. Sarcini de mare răs­pundere revin organelor locale, conducătorilor unităților de stat și coo­peratiste în explorarea tuturor posibilităților de cooperare în diferite sectoare în indentifica­­rea spațiilor construite disponibile și amenaja­rea lor corespunzătoare. Organele locale, care cunosc cel mai bine mij­loacele și posibilitățile de care dispun, au un nelimitat cîmp de acti­vitate creatoare, pot și trebuie să acționeze cu discernămînt și operati­vitate pentru inițierea și dezvoltarea unor for­me eficiente de colabo­rare, cooperare și aso­ciere pentru fructificarea resurselor de creștere a producției, de așezare a agriculturii pe bazele o­­ferite de știință și teh­nica modernă. i.

Next