Pentru Socialism, iulie 1970 (Anul 20, nr. 5109-5135)

1970-07-01 / nr. 5109

s moînv ari om voavb tärilb, mm-VAi ORGANE COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5109 Miercuri1 iulie 1970 J 4 pagini — 30 de bani I Proiectul de lege privind organizarea producției și a muncii în agricultură s Act juridic , cu adunci implicații în organizarea muncii Făcindu-se ecoul propriilor simțăminte ca și ale colectivelor în­­ care își desfășoară activitatea, specialiști și alți lucrători din agri­­­­cultură trimit în aceste zile pe adresa redacției, numeroase seri­­­­i­sori prin care își exprimă adeziunea față de prevederile proiec­­t­­­tului noii Legi a organizării producției și a muncii în agricul­­­­­­tură.­­ I Dată fiind valoarea opiniilor, a sugestiilor și a propunerilor l­i făcute de cititori, ca urmare a studierii importantului document, »­­ redacția noastră pune la îndemîna acestora paginile ziarului pen­­­­­­tru exprimarea părerilor cu privire la proiectul viitorului act legis­­l­­­la­tiv al agriculturii. > 1 Dată fiind complexitatea pro­­­­cesului de producție în agricul­­­­tură, multitudinea fenomenelor ce se ivesc în activitatea curen­tă a fiecărei unități agricole, proiectul noii legi are o în­­­­semnătate deosebită atît­ pentru­­­­ specialiști cit și pentru coope­­ratori.­­ Inițierea acestui act legislativ,­­ ca și dezbaterea lui în vederea­­ conturării definitive, a izvorît i dintr-o necesitate obiectivă și 1 constituie unul din elementele­­ vitale ale progresulu­­i (i­turii noastre socialiste: ■•vtv':""v!­­Desigur este foarte greu să re­ J lev acum, care anume capitol­­ mi-a reținut atenția în mod­u­l deosebit. Specialist fiind, fără îndoială că pentru început mi-am concentrat aicispȘr asupra prevederilor care reglementează drepturile și mai ales îndatori­rile cadrelor tehnice din agri­­cultură. Desele neajunsuri pe care le-am avut și le avem în coo­perativă, privind participarea cooperatorilor la lucru, m-au determinat să studiez apoi pre­vederile privind drepturile și răspunderile cooperatorilor ca și măsurile ce pot fi­ luate în caz de neparticipare la muncă, .fin . îr­ilintară. ?v n<­rrr:f»V.­ VASILE MARINESCU, inginer șef la C.A.P. Șomcuta Mare. (Continuare în pag. a 3-a) \ s­s Spre Borșa "1 Fest­ivită­țile prilejuite de „Ziua învățătorului‘ In municipiile, orașele și comu­nele județului au avut loc ieri fes­tivități închinate „Zilei învățăto­rului." Cu acest prilej, cadrele didac­tice au analizat rezultatele obți­nute în anul școlar 1969-1970 și sarcinile ce le revin în etapa ur­mătoare. Moment emoționant al acestei sărbători, devenită tradi­țională, salutul delegațiilor pio­nierilor a îmbrăcat semnificațiile simbolice ale recunoștinței față de cei care-i învață „calea de a isco­di orizonturile“. La festivități au participat mem­bri ai Biroului Comitetului jude­țean Maramureș al P.C.R., ai Co­mitetului executiv al­­ Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești care au transmis cuvîn­­tul de salut cadrelor didactice pentru realizările înfăptuite în acest an de învățămînt. Intr-o atmosferă entuziastă au fost acordate distincții de eviden­țiați unui număr de 14 cadre di­dactice, alte 6 primind gradații de merit. De asemenea, au fost acor­date diplome de onoare din par­tea Organizației pionierilor. In cuvîntul lor, cadrele didac­tice și-au exprimat hotărîrea de a depune eforturi sporite pentru îmbunătățirea continuă a procesu­lui de instruire și educație a tine­rei generații. In semn de adîncă prețuire pen­tru grija pe care* 1 partidul o poar­tă slujitorilor școlii, au fost adre­sate telegrame Comitetului Cen­tral al P.C.R., tovarășului Nicol­ae Ceaușescu, prin care cadrele didac­tice se angajează ca și în viitor să muncească cu abnegație și dă­ruire pentru ridicarea rolului șco­lii în opera de construire a socia­lismului. In semn de prețuire a activității desfășurate în domeniul instruirii și educării tinerei generații, în­vățătorilor Gheorghe Ciobanu, di­rectorul Școlii generale nr. 3 din Baia Mare și Constantin Bruciu, directorul Școlii generale din Bîr­­gău-Cicîrlău, le-a fost acordat cu ocazia „Zilei învățătorului"" titlul de învățător emerit al Republicii Socialiste România. Solemnitatea decernării înaltelor distincții a a­­vut loc luni după-amiază, la Con­siliul de Stat. Serviți răcoritoare calde ? Timp de aproape o săptămînă, adică între 20—26 iunie a.c., am vizitat unitățile de alimentație publică, zonele turistice, maga­zinele specializate, precum și u­­nitățile producătoare spre a con­stata cum ajung răcoritoarele la c­onsum­atori. Ancheta s-a făcut ca urmare a sesizărilor scrise sau telefonice primite de la nu­meroși cititori și corespondenți. .. .Birtul „Igniș". Duminică după-amiază. Ne surprinde fap­tul că sunt­ puțini consumatori. — Ce s-a întimplat? — N-avem bere. — Dar răcoritoare? — Călduțe. — De ce? — Ne-a trecut, gheața. Am pri­mit cam puțină. Și la noi, se ș­ie, e vad comercial. Gheața rămasă o folosim la bateriile cu vin și­ sifon. Asta-i situația. .. .La cafeneaua de pe B-dul, București. — Răcoritoare? .— N-avem. — Ce-i cu stiva de lăzi? — Ambalajele. Stau aici de o săptămînă. ... Joi 25 iunie, la restauran­tul „Mara". Casierița Eliza Don­­ca se scuză: — Abia ieri am primit 3.000 de sticle cu răcoritoare. — Bere? Duminică... — Da. Duminică erau în uni­tate abia 800 de sticle. Au tre­cut repede .Luni ne-au sosit cî­­t­eva butoaie. Servim, bere la halbă. — Și berea și răcoritoarele sunt .. .calde! —Așa-i, De marți n-am pri­mit nici un gram de gheață. Situații asemănătoare am­ în­­tîlnit la cafeneaua din Piața Li­bertății, magazinul O.C.L. nr. 25 din cartierul Săsar, precum și in m­ulte alte unități. Așadar, deși multe unități sînt bine aprovizionate, totuși răco­ritoarele constituie încă o se­rioasă problemă. Și anume: 1. Adesea lipsește gheața. Consumatorul primește răcori­toare. .. calde! 2. Ritmicitatea aprovizionării lasă de dorit. 3. Sortimente puține. Fabrica de gheață livrează două sorti­mente din citrice la prețul de 1,25 și 0.75 tei! Completează, parțial, secțiile de producție ale T.A.P.L. cu citronadă, sticle cu răcoritoare, siropuri. .. In­suficient! .. .Laboratorul de gheață al ION NEGREANU {Continuare in pag. a 2-a) IERI, ȘAHINȘAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNA CU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai lito­ralului Mării Negre. Pe Marți, împreuNă cu președinte­Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Ni­­colae Ceaușescu, Șahinșahul Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit de a­­semenea la Craiova vicepreședin­tele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului irani­an— Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Po­pa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major precum și Arde­­shiz Zahedi, ministrul afaceri­lor externe al Iranului, Sul­­tan Sanandaji, ambasadorul Ira­nului la București și alte persoa­ne iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări îm­podobeau străzile străvechii ce­tăți a banilor, iar portretele Șa­­hinșahului și al soției sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordi­nea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau in­variabil asupra semnificației in­­tîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, bunelor relații statornicite asupra între Iran și România. România și Ira­nul au un limbaj comun în foar­te importante probleme, ale con­temporaneității: respectarea suve­ranității și independenței, respec­tul reciproc, colaborare avantajoasă. Animate de reciproc dorința de a sluji cauza înțelegerii în via­ța internațională, România și Ira­nul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoarele lu­mii și oferă prin ceea ce între­prind în planul relațiilor bila­terale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale di­ferite. Exprimând sentimentele de ade­vărată prietenie și stimă ale între­gii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au intim­pinat în vizita lor pe suveranul Iranu­lui și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Primul punct al itinerarului es­te Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișea­ză ca un dinamic și viguros cen­tru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patrnei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agrega­te a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lu­mii. Emblema uzinei „Electropute­re­' este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt pro­dusele electrotehnice realizate a­­ici, au primit cu dragoste, cu mul­tă prietenie, pe șeful statului nos­tru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului Moha­mmad Reza Pahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în momentele Constantin Băbălău, președinte­le Consiliului popular al jude­țului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezin­tă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahul Iranu­lui, Mohammad Reza Pahlavi A­­ryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu, buchete de flori. In uratele­ și aplauzele craiove­­nilor veniți în întîmpinare la ae­roport, cortegiul oficial se în­dreaptă spre oraș, ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reținut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți irani­eni de a cunoaște la fața locului realizările poporului nostru, po­sibilitățile existente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea eco­nomică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a tri­mis primele „cărți de vizită" în țara prietenă: transformatoare de forță de 150 și 200 KVA, precum și diverse tipuri de aparataj electro­tehnic. In prezent se află în fază avansată de fabricație primele ti­puri de separatoare electrice de 20 KV, care vor lua calea Iranu­lui. Au fost și vor fi aceste pro­duse, pe care hărnicia și pricepe­rea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorin­ței și posibilităților reale ale e­­conomiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia ira­niană în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahinșahul Iranului s-a oprit în secțiile fabri­cii de locomotive. (Continuare în pag. a 4-a) Electroputere își relevă virtuțile Instantaneu de la festivitățile desfășurate la Baia Mare. Marmația . Sub acest titlu, la Baia Mare a ieșit de sub tipar primul nu­măr al anuarului de istorie, ar­heologie și etnografie editat de Muzeul județean Maramureș. Sunt publicate zece lucrări ela­borate pe baza cercetării mate­rialelor descoperite în Maramu­reș și în județele limitrofe. Tex­tele sunt ilustrate cu planșe și fotocopii ale obiectelor ce fac subiectul lucrărilor. Tipărită în­­tr-un tiraj de 1.000 exemplare revista va fi difuzată instituțiilor muzeistice din țară. Al 190-lea sat electrificat Lucrătorii întreprinderii de e­­lectricitate Baia Mare au termi­nat lucrările pentru introduce­rea curentului electric în satul Românești. Acesta este cel de-al 190-lea sat din cuprinsul jude­țului, electrificat pînă în prezent, iar de la începutul anului, al 6-lea. Se poate ateriza Din comuna Ocnă Șugatag am primit ieri vestea că pe ae­roportul Aviasan din localitate se poate din nou ateriza. Grav avariat de inundațiile din acest an, aeroportul de aici a reintrat în circuitul aviației noastre sa­nitare datorită acțiunii inițiate de consiliul popular comunal pentru refacerea lui. Prin mun­că patriotică au fost executate lucrări pentru nivelarea unei suprafețe de peste 800 m.p., iar pe 500 m.p., pentru distrugerea și nivelarea mușuroaielor. Program notarial După cum am fost informați ieri, la Notarialul de stat al ju­dețului, programul de lucru în sediul secundar al acestuia din orașul Tirgu L­ăpuș a fost mo­dificat. In loc de o singură zi pe săptămînă, acesta va fi des­chis de două ori, adică în zilele de joi și vineri. Măsura luată pentru modifi­carea orarului de lucru la se­diul secundar din Tirgu Lăpuș urmărește mai buna satisfacere a cerințelor populației orașului, precum și ale localităților în­vecinate. Noi magazine sătești ln comunele Boiu Mare Cernești, din fonduri ale con­si­derației de consum au început în săptămînă trecută lucrările pentru construirea unor maga­zine universale sătești. Con­strucțiile acestora, realizate du­pă proiect tip, vor adăposti sub același acoperiș și cîte o unita­te de alimentație publică. Am­bele magazine vor fi date în fo­losință în primul semestru al anului 1971. Rubrică realizată de CONSTANTIN JOSAN Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Farah. (Agerpres) Elemente noi in legislația circulației rutiere General maior AUREL BÂRLUȚIU, șeful Inspectoratului de miliție al județului Maramureș Incepînd cu data de 14 iunie 1970, au intrat în vigoare modifi­cările ce s-au adus Legii circula­ției prin Decretul nr. 128, măsuri legislative de importanță­­ deose­bită pentru îmbunătățirea circula­ției rutiere pe drumurile publice. Motivele care au determinat lu­area acestor măsuri sunt legate, pe de o parte, de creșterea vertigi­noasă a parcului de vehicule, in­tensificarea traficului rutier, dez­voltarea continuă a economiei turismului, iar pe de alta de numă­și­rul mare de conflicte rutiere, de consecințele acestora, precum și de gradul de­ indisciplină existent în rîndul celor ce folosesc drumurile publice. După cum se știe, numărul ac­cidentelor de circulație au înre­gistrat o anumită creștere. Unii, și nu puțini la număr, încearcă să pu­nă această situație doar pe seama sporirii parcului de vehicule și­ implicit a intensificării traficului. Din studiile întreprinse atît la noi in țară, cit și în alte țări se poate concluziona că există nume­roase alte cauze, care, direct sau indirect, generează și concură la producerea accidentelor de cir­culație. In județul nostru, de pildă, ac­cidentele se comit în proporții a­­proximativ egale, atît din vina conducătorilor auto care conduc sub influența băuturilor alcoolice, sau nu respectă regulile de circu­lație cât și a pietonilor care, în marea lor majoritate, nu se asigu­ră la traversarea străzilor. Organele de miliție au procedat la o amplă dezbatere și la popu­larizarea noilor prevederi privind circulația rutieră organizing o se­rie­­ de consfătuiri în unitățile deți­nătoare de autovehicule cât și cu populația din mediul rural. Peste tot a fost subliniat, faptul că sco­pul acestor măsuri legislative ur­mărește în primul rînd gradului de siguranță a sporirea circula­ției în condițiile creșterii fluidității traficului rutier. Astfel, pe baza noilor prevederi, pentru descongestionarea operati­vă a rețelei rutiere, în situațiile de accident, legea creează obli­gații pentru persoanele în accident de a nu părăsi angajate locul faptei numai dacă din accident ar rezulta moartea, vătămarea integri­tății corporale sau a sănătății vre­unei persoane, dacă accidentul constituie o infracțiune, sau dacă s-a produs ca urmare a unei in­fracțiuni. Nu se va reține deci ca infracțiune fapta acelei persoane care este angajată într-o tampo­­nare cu autovehiculul ce-l con­duce, cunoscut fiind că orice repa­rație cu urme de accident a unui autovehicul se execută pe baza a­­utorizării organelor de miliție. La capitolul infracțiuni, pe lângă faptul că s-au mărit simțitor limî­(Continuare în pag a 2-a)

Next