Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)
1970-08-07 / nr. 5141
Refacerea potențialului agricol - In cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din iulie a.c. tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, a relevat necesitatea sporirii preocupărilor organelor agricole , județene, a specialiștilor și a conducerilor de unități pentru refacerea potențialului de producție al solurilor și amenajărilor funciare existente înainte de calamitățile naturale. „Trebuie ca fără întîrziere — a spus tovarășul Ceaușescu — să se ia măsuri concrete în fiecare județ și în fiecare localitate pentru stabilirea și eșalonarea lucrărilor, efectuarea lor în ritm intens, precum și pentru supravegherea și întreținerea digurilor și a tuturor lucrărilor hidrotehnice". Pentru a vedea în ce măsură se materializează sarcinile de mai sus, redăm relatarea tovarășului inginer Cornel Costea, directorul Oficiului pentru fond funciar și gospodărirea apelor din Baia Mare, un obiectiv de importanță majoră . Calamitățile naturale care s-au abătut asupra așezărilor omenești și a terenurilor agricole din județul nostru, ne-au pus în fața unei situații pentru a cărei remediere se cere o maximă operativitate și foarte multă stăruință. Astfel, Mediat după inventarierea terenurilor calamitate, prima mare acțiune care fost întreprinsă de către speciaaliștii noștri, a reieșit că în unitățile agricole de pe întregul județ au fost degradate 5.958 hectare teren agricol, din care doar 2.100 hectare urmează a fi redate circuitului agricol prin lucrări culturale încă în acest an. Restul de 1.991 hectare au un grad de degradare foarte accentuat și vor fi repuse în circuitul productiv abia în următorii 2—3 ani, iar 1.500 hectare au fost scoase definitiv din circuitul de producție. Scopul urmărit de noi fost și a rămas și în continuare a unul singur: readucerea terenurilor la capacitatea normală de producție și atenuarea prin diverse lucrări a procesului de degradare a solurilor și a bunurilor. Modalitatea de acțiune este adaptată acestui scop și a presupus și presupune executarea operativă a lucrărilor de îmbunătățiri funciare unde intră bineînțeles, desecările și irigațiile, efectuarea unor ample lucrări de regularizări ale cursurilor de ape și în sfîrșit a celor de combatere a eroziunii solului unde sînt incluse și alunecările de teren. Referindu-mă la prima categorie de lucrări, cele de îmbunătățiri funciare, trebuie să remarcăm că la semnalul conducerii oficiului, specialiștii noștri și-au mutat centrul de activitate pe teren, făcînd studii tehnice, proiectînd și reproiectînd, urmărind modul de execuție a lucrărilor de desecări și irigații. In unitățile agricole din Lucăcești, Pribilești, Mireșu Mare, Ardusat, Tămaia și Ulmeni, bunăoară, specialiști au efectuat colective de reprofilarea și gabaritarea canalelor de irigații din amenajările existente înainte de inundații. De asemenea, în unitățile agricole din Sălsig, Viile Apei și Șomcuta Mare s-au reprofilat și executat canalele de desecare pe 720 hectare, cu 570 hectare mai mult decît era stabilit inițial. Pentru readucerea la normal a lucrărilor de investiții executate în anii anteriori și afectate de inundații, un colectiv de specialiști condus de inginerul Marin Axente a reproiectat lucrările de la Tohat și Teceu, iar în cadrul lucrărilor de investiții aflate în curs de execuție un alt colectiv condus de ing. loan Buciuman, a reproiectat lucrările de la Petrova și apoi cele de pe malul stîng al Someșului, de la sig. Imediat după inundații, Săila solicitarea organelor comunale locale, s-a trecut la proiectarea și efectuarea despotmolirii Purcăretului (de la Chelinta) Văii pe o lungime de 500 m. In cadrul acțiunilor de combatere a eroziunii solului specialiștii noștri au acordat asistență tehnică pentru limitarea alunecărilor de terenuri și au răspuns cu operativitate la solicitările privind regularizarea unor văi din Băsești, Cicîrlău, Jilea, Petrova, Leordîna și Vișeul de Jos. Starea de fapt din teren relevă însă că în aproape fiecare unitate agricolă calamitată stau zeci de hectare necultivate, care de fapt nu mai sînt degradate, dar nu sînt luate în cultură. Avînd responsabilitatea de a gospodări pămînturile din județ, această stare de lucruri nune și ori de cîte ori am avut convine ocazia am insistat pe lîngă conducerile de unități să însămînțeze fiecare petec de teren. Se vede însă că ecoul n-a fost recepționat și va trebui să se pună capăt acestui fenomen nedorit care grevează negativ producția agricolă a județului nostru. Sînt fără îndoială și terenuri degradate printre acestea care nu pot luate imediat în cultură. Majorititatea însă nu păcătuiesc de acest neajuns și motive obiective care să faciliteze rămînerea lor în afara procesului de producție nu se pot etala. Socot că specialiștii din unități vor reuși să învingă unele prejudecăți de moment exprimate în această privință și vor însămînța în minimum de timp tot ce se poate însămînța. In magazinul de articole electrotehnice de pe bulevardul București din Baia Mare. PENTRU SOCIALISM „Din lupta de opinii se naște adevărul — spune o veche maximă, devenită lozincă a unei anumite filozofii idealiste (Berkeley) care susținea că omul este creator al adevărului. .. Pentru noi, cei care știm că adevărul există în mod material și natural, că el nu este creat de om ci, cel mult, descoperit de către om, maxima de mai sus se adaptează în sensul că lupta de opinii duce adesea la elucidarea adevărului, la descoperirea prin contrast a greșelilor de construcție personală, în gînd și acțiune... Așa au înțeles vechii greci dialectica, artă a dialogului, logicii stringente, a descoaperirii greșelilor adversarului de discuție în însăși afirmațiile sale. Și au înalțat cupolă peste cupolă acestei arte, forma de extlav rodnică tehnică de dezbatere, esteticianul Marcel Breazu în noua sa carte „Dialoguri despre artă", recent apărută în Editura politică, ne poartă cu ajutorul interlocutorilimbaj, rămînerea în același timp a consumatorului modern de artă la o tablă certă de valori estetice, general umane, dar nu închistat într-un dogmatism steril ca orice uitare"), împotriva a tot ceea ce se numește acultural și incult, neretrăgîndu-se însă de la sarcina definirii acestor negative. Cităm din noțiuni nou: „Incult artisticește este cel care se condamnă pe sine la cantonarea într-o singură zonă a creației artistice și cu atît mai mult, cînd are pretenția să facă exegeze".........trebuie să fim intoleranți față de exclusivismele care tind să impună un stil împotriva altuia, o modalitate de expresie artistică, negînd valoarea celorlalte. In republica artelor și în Republica noastră socialistă există dreptul la viață pentru toți făuritorii de frumos, pentru toți artiștii care își înțeleg misiunea lor umanistă" (Op. cit. p. 42—43). Aserțiuni la care subscriem din toată inima, recomandînd călduros lucrarea recenzată publicului cititor și dorindu-i o bună primire. UVIU BORLAN punere dialogată fiind, dalor săi imaginari în sfera extremă exagerată, că nu unica, în orice caz marilor teme ale artei Autorul ia poziții catecea mai preferată, și îna contemporane, căutînd egorice, principiale împoiate și după titanul ei, lucidarea prin cuvînt a triva imposturii („impos- Platon, specificului mijloacelor tot tura nu poate fi ascunsă Reluînd această veche mai noi de expresie in de o aparentă de model- Cartea de artă MARCEL BREAZU: „Dialoguri despre artă vineri / august iuu ! • BAIA MARE — Dacia: Jandarmul se însoară: Minerul: Sa |îmul groazei; Săsar: Iubirea strict oprită: 1 Mai: Cu mine nu, mai ame! • BAIA SPRIE: Noapte cu ceată: O SIGHETUL IEI — Muncitoresc: Freddy și cîntecul preeriei: Studio: MARINA- I Ultima lună de toamnă: • VIȘEUL DE SUS: Simpaticul domn „R"; BORJA: Căsătorie din interes: O BAIA BORȘA: Maria: O CAVNIG 1 Minerul: Salvele Aurorei: Gu ținut: Pentru încă puțini dolari: î ) TG. LĂPUȘ: Castelul condamnaților: ® ȘOMCUTA MARE: Intoarcerea vrăjitorului: • SEINI: O șansă dintr-o mie: 9 CIMPUI ,UNG LA TISA: Aventura de la miezul nopții: • BĂIUȚ: Profesioniștii. Vineri 7 august 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. Volei feminin. România—R.D.G. Transmisiune directă de la Constanța. 18.00 Turism-vacanță 70. 18.10 Desene animate. 18.20 Căminul. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic: „Prieteni fără grai". Un film de aventuri, coproducție româno-canadiană. 21.25 Mai aveți o întrebare? 22.25 O cîntecului interpretă îndrăgită a popular românesc: Marioara Tănase. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. 7 In unele locuri succese apreciabile, iar in altele atitudini intolerabile (Urmare din pag. 1) Raportat acest volum de lucrări și la forța de muncă existentă în unitate, rezultă că finalul este undeva la o distanță... de cîteva ore... — Da, calculul hîrtiei arată că lucrurile așa stau, ne-a spus tovarășul Nicolae Nemțeanu, specialistul unității. Practic însă nu mă pot pronunța cînd vom termina. Din două combine pe care le avem putem zice că numai una lucrează, iar cealaltă este mereu defectă. Batoza este de capacitate mică face și ea ci poate și feri, de exemplu, (n n. — 4 august) cele două combine și batoza au realizat doar 6.000 kg de grîu. Comentariile sunt de prisos. Și pentru a nu-și dezminți „faima" pe care și-au creat-o mecanizatorii aici la Cicîrlău și miercuri s-au comportat la fel. Una combine, la ora din încă nu începuse lucrul. După cum am aflat mai apoi, era defectă. La ora 14 aceeași combină a stat din nou cîteva ore. Cealaltă combină care lucra din claie în claie, nu s-a lăsat nici ea mai prejos. A lucrat o oră și apoi a stat 4. Mecanizatorii cu care am discutat ne-au spus că n-au ce să facă. Le lipsesc o serie de piese de schimb, nu nici un ajutor primesc din partea I.M.A. Cu tovarășii din conducerea I. M. A. Apa n-am reușit să vorbim. Poate vor izbuti să facă acest lucru tovarășii de la Direcția agricolă județeană. Nu de alta, dar dezinteresul, lipsa de seriozitate și iresponsabilitatea cu care acționează mecanizatorii și diriguitorii lor reclamă o asemenea intervenție. Dacă la Cicîrlău se întîmplă așa, tocmai acolo unde răspunde directorul I.M.A. de campanie, ce s-o fi întîmplînd în alte părți?... mm «f h tim tkeptele artei (Urmare din pag. 1) tele artei nu cunoaște limite. Nici un artist nu poate spune că a atins culmea. De aceea, în materie de folclor mă informez mereu despre ce e nou, ținîndumă în același timp la curent cu evoluția gustului publicului, a cărui exigență în ultimii ani a crescut enorm, capabil fiind să facă aprecieri uimitor de judicioase. — Folclorul și arta populară românească au repurtat mari succese în multe țări ale lumii, la unele din ele dumneavoastră fiind martor și contribuind direct. Cum vă explicați un asemenea răsunet? — După părerea tuturor specialiștilor pe care am avut ocazia să-i cunosc în deplasările mele peste hotare, România deține folclor valoros pentrum că în el este reținută cu veridicitate întreaga spiritualitate a poporului nostru: cîntecul e bucurie, plîns sau dor, în perfectă concordanță cu starea de viață. Dacă pînă la un timp nu a existat un interes deosebit pentru folclor, doar forțe acționînd izolat și cu puține șanse de a-l impune, ultimii ani au permis specialiștilor și oamenilor pasionați de artă să-l pună în evidență precum aurul de către geologi. Aprecierea unanimă din străinătate se datorește și unor formații și ansambluri care l-au reprezentat cu prestigiu, îmi amintesc, la un concert al nostru în America, un vechi prieten al lui Enescu, maestrul Stokovski, a venit să ne cunoască și ne-a spus că va sta doar la prima parte, întrucît are o invitație pe care nu o poate refuza. După spectacol însă, seara tîrziu, a venit din nou la noi și ne-a spus că n-a putut să plece. Folclorul românesc l-a fascinat. — Arta interpretativă profesionistă, alături de ea și cea amatoare, a cunoscut în ultimele două decenii o dezvoltare fără precedent. Recent s-au întreprins unele măsuri de reconsiderare și reorganizare in acest domeniu. In ce constă, după dv., necesitatea acestor intervenții și ce criterii stau la baza lor? — Reorganizarea are intenția, după mine fundamentală, de a readuce la un loc elementele valoroase, mult prea dispersate anterior. O asemenea intervenție, avînd la bază criterii de ordinul valorii și calității artistice, era necesară, drept pentru care eu am salutat-o. Dirijorilor ne dă posibilitatea să slujim arta cu mai multă exigență. Orchestra pe care o conduc are acum instrumentiști aproape în totalitate de prima mină. Ansamblul „Rapsodia română", care își va începe activitatea la 1 septembrie, unește la ora actuală cele mai bune elemente folclorice din București. In acest context, care sunt posibilitățile și perspectivele Ansamblului „Maramureșul" în noua formulă? — Comisia încredințată cu reorganizarea Ansamblului din Baia Mare a avut în acest sens o misiune dificilă. Am întîlnit muzicieni și dansatori foarte buni, dovadă că anterior s-a dus cu ei o muncă perseverentă și competentă. Regretăm unele elemente care din cauza schemei reduse au rămas pe dinafară. Totuși cele mai valoroase dintre ele au fost reținute. Sub dirijorului Liviu conducerea Borlan, Ansamblul se poate omogeniza de o așa manieră iicit să-și permită în curând o reintrare cu brio în activitate. Ii urez succes. In toamnă o să vin să văd unde a ajuns, cum merge. — In virtutea experienței pe care o dețineți considerați că există încă inedite direcții și forme sub care in continuare muzica populară să fie valorificată? — Direcțiile sunt multiple, iar formele deocamdată inepuizabile. .Ansamblul băimărean va trebui să dea pondere în valorificarea folclorului local, desigur fără a exclude alte stiluri. M-am convins că folclorul maramureșean uimitor de bogat și variat. e Cîteva piese muzicale intenționez să le pun în valoare cu orchestra mea, la București. — In cariera dv. artistică, un maestru, pe care să-l luați ca model demn de urmat, ați avut? — Am rămas un mare admirator al neîntrecuților interpreți Grigoraș Dinicu și Maria Tănase, exemple pentru întregi generații de cîntâreți. Cu toate acestea n-am căutat niciodată să imit și nici nu recomand acelora care vroiesc să-și dobîndească personalitate. In ce mă privește, doar m-am gîndit în permanență cum ar fi interpretat ei anumite melodii. — Și acum, dintre atîtea melodii pe care le cunoașteți și le-ați interpretat de nenumărate ori, aveți totuși una preferată? — Pornind de la același maestru Dinicu, piesele preferate îmi sunt „Hora stacăto" și „Hora mărțișorului", pentru virtuozitatea cu care ele pun în valoare un instrumentist. — Iubitorilor din Maramureș ai muzicii populare și cititorilor ziarului nostru ce le transmiteți în încheiere? — Le transmit bucurie și cele mai multe bune sentimente. Știu, sunt oameni minunați, drept pentru care promit că la inaugurarea noii Case de cultură a sindicatelor din Baia Mare voi veni pentru a da un concert cu orchestra Ansamblului sau poate cu cea din București. I VINZARI-CUMPĂRĂRI VIND autoturism „Moskvici-408" cu 13.000 km parcurși. Adresați-vă Băile Apa Sărată, telefon 13063 Moiș Ioan. (263) VREMEA Pentru următoarele 3 zile Vremea se menține călduroasă dar ușor instabilă, favorabilă averselor de ploaie însoțite de descărcări electrice cu deosebire în cursul după amiezii. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 și 18 grade iar maximele între 23 și 29 grade. Vînt slab din sectorul sud-vest Combinatul siderurgic Hunedoara cu sediul în orașul Hunedoara str* Dr. Petru Groza nr. 8 angajează de urgență muncitori calificați în meseria de strungari Salarizarea se face conform H.C.M. 914/68. Cheltuielile de transport de la domiciliu se suportă de către combinat în cazul cînd solicitanții se prezintă în grup. Calare și cantină, contra cost. Se angajează bărbați între 18—50 ani. Pentru informații suplimentare, cei interesați se vor adresa serviciului personal din Combinatul siderurgic Hunedoara, telefon 1450, interior 114. Producătorii Contracted animalele cu statul vă sporiți veniturile ca urmare a preturilor mari și a altor avantaje acordate. Centrele de contractare și achiziții de animale ale Industriei cărnii Maramureș încheie contracte pentru toate speciile și categoriile de animale prin achizitorii comunali.______________________ Grupa de predare lei/kg vin Cal. I. Gal. a II-a Sub cal. all-a BOVINE ADULTE — Ingrășate .. 3 * ~ — Neîngrășate •• 1*,ü0 TINERET BOVIN — Peste 400 kg. greut. vie * 9,80 9,30 — — Intre 321—400 kq greut. vie 9,30 8,90 —— Intre 221—320 kq qreut. vie 9 8<40 — VITEI — Pînă la 60 kg viu și vîrsta pînă la 70 zile lei/kg viu 120 — Intre 60—100 kg viu și vîrsta pînă la 140 zile lei/kg viu 10,50 9,50 — Intre 101 — 150 kg viu și vîrsta pînă la 200 zile lei/kg viu 850 7W Recepția și preluarea vițeilor se face laca producători sau la punctele de preluare-predare stabilite de centrul beneficiar respectiv. OVINE — Oi lei/kg viu 6,50 5 0,50 — Batali lei/kg viu 7,50 6 4,50 PORCINE — Intre 90—100 kg greut vie 1 predare lei/kg viu 9,5 — Intre 101—120 kg greut vie 1 predare lei/kg viu 10,5 — Peste 120 kq qreutate vie I predare lei/kg viu 9,5 Pentru porcii de grăsime în greutate de la 130 kg viu în sus, s poate acorda un spor de preț , pînă la 1.50 lei/kg viu adăuge la prețul de 9.50 lei/kg viu, pentru porcii din grupa peste 120 kg Pentru porcii predați prin contract la greutatea vie de peste 9 kg producătorii, membrii cooperatori si individuali primesc citi 3 kg porumb boabe de fiecare kc la prețul de stat.. » Producătorii care dețin scroaf și livrează statului pe bază de contract doi sau mai multi porci va putea cumpăra la prețuri de sta în afară de porumbul ce-i vor primi pentru porcii predați și cit 200 kg porumb de fiecare scroafe IMPORTANT! Se mai preia bovine, porcine și ovine în tîrgul comune și bazele volante, la prețurile de achiziție. REȚINEȚI ! Producătorii contractanți primesc prin Banca Națională credite pînă la 45 la sut din valoarea animalelor contractate. De asemenea și pentru tineret bovin predat se acordă porumb preț de stat COMBINATUL INDUSTRIEI ALIMENTARE MARAMUREȘ reamintește producătorilor că unitățile industriei laptelui contractează și preiau prin centrele de colectare întreg disponibilul de lacte din gospodăria dv. acordînd prețuri avantajoase și stimulente.