Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)

1970-08-07 / nr. 5141

Refacerea potențialului agricol - In cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din iulie a.c. tovarășul Nicolae Ceaușescu, secre­tarul general al partidului, a relevat necesitatea sporirii preocupărilor organelor agricole , județe­ne, a specialiștilor și a conducerilor de unități pentru refacerea potențialului de producție al solurilor și amenajărilor funciare existente înain­te de calamitățile naturale. „Trebuie ca fără întîrziere — a spus tovară­șul Ceaușescu — să se ia măsuri concrete în fie­care județ și în fiecare localitate pentru stabilirea și eșalonar­ea lucrărilor, efectuarea lor în ritm in­tens, precum și pentru supravegherea și întreți­nerea digurilor și a tuturor lucrărilor hidroteh­nice". Pentru a vedea în ce măsură se materializea­ză sarcinile de mai sus, redăm relatarea tovară­șului inginer Cornel Costea, directorul Oficiului pentru fond funciar și gospodărirea apelor din Baia Mare, un obiectiv de­­­­­ importanță majoră . Calamitățile naturale care s-au abătut asupra așezărilor o­­menești și a terenurilor agricole din județul nostru, ne-au pus în fața unei situații pentru a cărei remediere se cere o maximă ope­rativitate și foarte mult­ă stă­ruință. Astfel, Mediat după in­ventarierea terenurilor calamita­te, prima mare acțiune care fost întreprinsă de către specia­a­liștii noștri, a reieșit că în uni­tățile agricole de pe întregul ju­­­deț au fost degradate 5.958 hec­tare teren agricol, din care doar 2.100 hectare urmează a fi reda­te circuitului agricol prin lu­crări culturale încă în acest an. Restul de 1.991 hectare au un grad de degradare foarte accen­tuat și vor fi repuse în circuitul productiv abia în următorii 2—3 ani, iar 1.500 hectare au fost scoa­se definitiv din circuitul de pro­ducție. Scopul urmărit de noi fost și a rămas și în continuare a unul singur: readucerea terenu­rilor la capacitatea normală de producție și atenuarea prin di­verse lucrări a procesului de de­gradare a solurilor și a bunuri­lor. Modalitatea de acțiune este adaptată acestui scop și a presu­pus și presupune executarea ope­rativă a lucrărilor de îmbunătă­țiri funciare unde intră bineînțe­les, desecările și irigațiile, efec­tuarea unor ample lucrări de re­gularizări ale cursurilor de ape și în sfîrșit a celor de combatere a eroziunii solului unde sînt in­cluse și alunecările de teren. Referindu-mă la prima catego­rie de lucrări, cele de îmbunătă­țiri funciare, trebuie să remarcăm că la semnalul conducerii ofi­ciului, specialiștii noștri și-au mutat centrul de activitate pe te­ren, făcînd studii tehnice, proiec­­tînd și reproiectînd, urmărind mo­dul de execuție a lucrărilor de desecări și irigații. In unitățile agricole din Lucăcești, Pribilești, Mireșu Mare, Ardusat, Tămaia și Ulmeni, bunăoară, specialiști au efectuat colective de reprofila­rea și gabaritarea canalelor de irigații din amenajările existente înainte de inundații. De asemenea, în unitățile agri­cole din Sălsig, Viile Apei și Șomcuta Mare s-au reprofilat și executat canalele de desecare pe 720 hectare, cu 570 hectare mai mult decît era stabilit inițial. Pentru readucerea la normal a lucrărilor de investiții executate în anii anteriori și afectate de inundații, un colectiv de specia­liști condus de inginerul Marin Axente a reproiectat lucrările de la Tohat și Teceu, iar în cadrul lucrărilor de investiții aflate în curs de execuție un alt colectiv condus de ing. loan Buciuman, a reproiectat lucrările de la Pe­trova și apoi cele de pe malul stîng al Someșului, de la sig. Imediat după inundații, Săi­la solicitarea organelor comunale locale, s-a trecut la proiectarea și efectuarea despotmolirii Purcăretului (de la Chelinta) Văii pe o lungime de 500 m. In cadrul acțiunilor de comba­tere a eroziunii solului specia­liștii noștri au acordat asistență tehnică pentru limitarea alune­cărilor de terenuri și au răspuns cu operativitate la solicitările privind regularizarea unor văi din Băsești, Cicîrlău, Jilea, Petro­va, Leordîna și Vișeul de Jos. Starea de fapt din teren rele­vă însă că în aproape fiecare unitate agricolă calamitată stau zeci de hectare necultivate, care de fapt­ nu mai sînt degradate, dar nu sînt luate în cultură. Avînd responsabilitatea de a gospodări pămînturile din județ, această stare de lucruri nu­ne și ori de cîte ori am avut convine oca­zia am insistat pe lîngă condu­cerile de unități să­­ însămînțeze fiecare petec de teren. Se vede însă că ecoul n-a fost recepțio­nat și va trebui să se pună capăt acestui fenomen nedorit care gre­vează negativ producția agri­colă a județului nostru. Sînt fără îndoială și terenuri degradate printre acestea care nu pot luate imediat în cultură. Majori­ti­tatea însă nu păcătuiesc de acest neajuns și motive obiective care să faciliteze rămînerea lor în afa­ra procesului de producție nu se pot etala. Socot că specialiștii din uni­tăți vor reuși să învingă unele prejudecăți de moment exprimate în această privință și vor însă­­mînța în minimum de timp tot ce se poate însămîn­ța.­ ­ In magazinul de articole electrotehnice de pe bulevardul București din Baia Mare. PENTRU SOCIALISM „Din lupta de opinii se naște adevărul — spune o veche maximă, devenită lozincă a unei anumite filozofii idealiste (Berke­ley) care susținea că o­­mul este creator al ade­vărului. .. Pentru noi, cei care știm că adevărul e­­xistă în mod material și natural, că el nu este creat de om ci, cel mult, descoperit de către om, maxima de mai sus se a­­daptează în sensul că lup­ta de opinii duce adesea la elucidarea adevărului, la descoperirea prin con­trast a greșelilor de con­strucție personală, în gînd și acțiune... Așa au în­țeles vechii greci dialecti­ca, artă a dialogului, logicii stringente, a desco­a­peririi greșelilor adversa­rului de discuție în însăși afirmațiile sale. Și au înal­țat cupolă peste cupolă acestei arte, forma de ex­tlav rodnică tehnică de dezbatere, esteticianul Mar­cel Breazu în noua sa carte „Dialoguri despre artă", recent apărută în E­­ditura politică, ne poartă cu ajutorul interlocutori­limbaj, rămînerea în a­­celași timp a consumato­rului modern de artă la o tablă certă de valori estetice, general umane, dar nu închistat într-un dogmatism steril ca orice uitare"), împotriva a tot ceea ce se numește a­­cultural și incult, neretră­­gîndu-se însă de la sarcina definirii acestor negative. Cităm din noțiuni nou: „Incult artisticește este cel care se condamnă pe sine la cantonarea într-o singură zonă a creației ar­tistice și cu atît mai mult, cînd are pretenția să fa­că exegeze".........trebuie să fim intoleranți față de exclusivismele care tind să impună un stil împotri­va altuia, o modalitate de expresie artistică, negînd valoarea celorlalte. In re­publica artelor și în Re­publica noastră socialistă există dreptul la viață pentru toți făuritorii de frumos, pentru toți artiștii care își înțeleg misiunea lor umanistă" (Op. cit. p. 42—43). Aserțiuni la care sub­scriem din toată inima, recomandînd călduros lu­crarea recenzată publicu­lui cititor și dorindu-i o bună primire. UVIU BORLAN punere dialogată fiind, da­­lor săi imaginari în sfera extremă exagerată, că nu unica, în orice caz marilor teme ale artei Autorul ia poziții cate­­cea mai preferată, și îna­ contemporane, căutînd e­­gorice, principiale împo­­iate și după titanul ei, lucidarea prin cuvînt a triva imposturii („impos- Platon, specificului mijloacelor tot tura nu poate fi ascunsă Reluînd această veche mai noi de expresie in de o aparentă de model- Cartea de artă MARCEL BREAZU: „Dialoguri despre artă vineri / august iu­u ! • BAIA MARE — Dacia: Jandarmul se însoară: Minerul: Sa­ |­îm­ul groazei; Săsar: Iubirea strict oprită: 1 Mai: Cu mine nu, ma­­i ame! • BAIA SPRIE: Noapte cu ceată: O SIGHETUL­­ IEI — Muncitoresc: Freddy și cîntecul preeriei: Studio: MARINA- I Ultima l­ună de toamnă: • VIȘEUL DE SUS: Simpaticul domn „R"; BOR­­J­A: Căsătorie din interes: O BAIA BORȘA: Maria: O CAVNIG 1 Minerul: Salvele Aurorei: Gu ținut: Pentru încă puțini dolari: î ) TG. LĂPUȘ: Castelul condamnaților: ® ȘOMCUTA MARE: In­­t­oarcerea vrăjitorului: • SEINI: O șansă dintr-o mie: 9 CIMPU­­I ,UNG LA TISA: Aventura de la miezul nopții: • BĂIUȚ: Profe­­s­ioniștii. Vineri 7 august 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. Volei feminin. România—R.D.G. Transmisiune directă de la Con­stanța. 18.00 Turism-vacanță­­ 70. 18.10 Desene animate. 18.20 Că­minul. 19.15 Anunțuri — publi­citate. 19.20 1001 de seri — e­­misiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic: „Prieteni fără grai". Un film de aventuri, co­producție româno-canadi­ană. 21.25 Mai aveți o întrebare? 22.25 O cîntecului interpretă îndrăgită a popular românesc: Marioara Tănase. 22.45 Tele­jurnalul de noapte. 23.00 închi­derea emisiunii. 7 In unele locuri succese apreciabile, iar in altele atitudini intolerabile (Urmare din pag. 1) Raportat acest vo­lum de lucrări și la forța de muncă exis­tentă în unitate, re­zultă că finalul este undeva la o distan­ță... de cîteva ore... — Da, calculul hîr­­tiei arată că lucrurile așa stau, ne-a spus tovarășul Nicolae Nemțeanu, specialis­tul unității. Practic însă nu mă pot pro­nunța cînd vom ter­mina. Din două com­bine pe care le avem putem zice că numai una lucrează, iar cea­l­altă este mereu de­fectă. Batoza este de capacitate mică face și ea ci­ poate și feri, de exemplu, (n n. — 4 august) cele două combine și ba­toza au realizat doar 6.000 kg de grîu. Comentariile sunt de prisos. Și pentru a nu-și dez­minți „fai­ma" pe care și-au creat-o mecanizatorii aici la Cicîrlău și miercuri s-au compor­tat la fel. Una combine, la ora din încă nu începuse lu­­­­crul. După cum am aflat mai apoi, era defectă. La ora 14 aceeași combină a stat din nou cîteva ore. Cea­laltă combină care lu­cra din claie în claie, n­u s-a lăsat nici ea mai prejos. A lucrat o oră și apoi a stat 4. Mecanizatorii cu ca­re am discutat ne-au spus că n-au ce să facă. Le lipsesc o se­rie de piese de schimb, nu nici un ajutor primesc din partea I.M.A. Cu tovarășii din conducerea I. M. A. Apa n-am reușit să vorbim. Poate vor iz­buti să facă acest lu­cru tovarășii de la Direcția agricolă ju­dețeană. Nu de alta, dar dezinteresul, lipsa de seriozitate și ires­ponsabilitatea cu ca­re acționează meca­nizatorii și diriguito­rii lor reclamă o a­­semenea intervenție. Dacă la Cicîrlău se întîmplă așa, tocmai acolo unde răspunde directorul I.M.A. de campanie, ce s-o fi întîmplînd în alte părți?... mm «f h tim tkeptele artei (Urmare din pag. 1) tele artei nu cunoaște limi­te. Nici un artist nu poate spune că a atins culmea. De aceea, în materie de folclor mă informez mereu despre ce e nou, ținîndu­­mă în același timp la cu­rent cu evoluția gustului publicului, a cărui exigen­ță în ultimii ani a crescut enorm, capabil fiind să fa­că aprecieri uimitor de ju­dicioase. — Folclorul și arta popu­lară românească au repur­tat mari succese în multe țări ale lumii, la unele din ele dumneavoastră fiind martor și contribuind di­rect. Cum vă explicați un asemenea răsunet? — După părerea tuturor specialiștilor pe care am avut ocazia să-i cunosc în deplasările mele peste ho­tare, România deține folclor valoros pentru­m­ că în el este reținută cu veri­dicitate întreaga spirituali­tate a poporului nostru: cîntecul e bucurie, plîns sau dor, în perfectă con­cordanță cu starea de via­ță. Dacă pînă la un timp nu a existat un interes de­osebit pentru folclor, doar forțe acționînd izolat și cu pu­ține șanse de a-l impune, ultimii ani au permis spe­cialiștilor și oamenilor pa­sionați de artă să-l pună în evidență precum aurul de către geologi. Aprecie­rea unanimă din străinăta­te se datorește și unor for­mații și ansambluri care l-au reprezentat cu presti­giu, îmi amintesc, la un concert al nostru în Ame­rica, un vechi prieten al lui Enescu, maestrul Sto­­kovski, a venit să ne cu­noască și ne-a spus că va sta doar la prima parte, în­­trucît are o invitație pe care nu o poate refuza. Du­pă spectacol însă, seara tîrziu, a venit din nou la noi și ne-a spus că n-a putut să plece. Folclorul românesc l-a fascinat. — Arta interpretativă profesionistă, alături de ea și cea amatoare, a cunos­cut în ultimele două dece­nii o dezvoltare fără pre­cedent. Recent s-au între­prins unele măsuri de re­considerare și reorganizare in acest domeniu. In ce constă, după dv., necesita­tea acestor intervenții și ce criterii stau la baza lor? — Reorganizarea are intenția, după mine fun­damentală, de a readuce la un loc elementele valo­roase, mult prea dispersa­te anterior. O asemenea intervenție, avînd la bază criterii de ordinul valorii și calității artistice, era ne­cesară, drept­ pentru care eu am salutat-o. Dirijorilor ne dă posibilitatea să slu­jim arta cu mai multă e­­xigență. Orchestra pe care o conduc are acum instru­mentiști aproape în tota­litate de prima mină. An­samblul „Rapsodia româ­nă", care își va începe ac­tivitatea la 1 septembrie, unește la ora actuală cele mai bune elemente folclo­rice din București.­­ In acest context, care sunt posibilitățile și pers­pectivele Ansamblului „Ma­ramureșul" în noua formu­lă? — Comisia încredințată cu reorganizarea Ansam­blului din Baia Mare a a­­vut în acest sens o misiu­ne dificilă. Am întîlnit muzicieni și dansatori foar­te buni, dovadă că anteri­or s-a dus cu ei o muncă perseverentă și competen­tă. Regretăm unele ele­mente care din cauza sche­mei reduse au rămas pe dinafară. Totuși cele mai valoroase dintre ele au fost reținute. Sub dirijorului Liviu conducerea Borlan, Ansamblul se poate omo­geniza de o așa manieră iicit să-și permită în cu­rând o reintrare cu brio în activitate. Ii urez succes. In toamnă o să vin să văd unde a ajuns, cum merge. — In virtutea experienței pe care o dețineți conside­rați că există încă inedite direcții și forme sub care in continuare muzica popu­lară să fie valorificată? — Direcțiile sunt multi­ple, iar formele deocamda­tă inepuizabile. .Ansamblul băimărean va trebui să dea pondere în valorifica­rea folclorului local, de­sigur fără a exclude alte stiluri. M-am convins că folclorul maramureșean uimitor de bogat și variat. e Cîteva piese muzicale in­tenționez să le pun în va­loare cu orchestra mea, la București. — In cariera dv. artis­tică, un maestru, pe care să-l luați ca model demn de urmat, ați avut? — Am rămas un mare admirator al neîntrecuților interpreți Grigoraș Dinicu și Maria Tănase, exemple pentru întregi generații de cîntâreți. Cu toate acestea n-am căutat niciodată să imit și nici nu recomand acelora care vroiesc să-și dobîndească personalitate. In ce mă privește, doar m-am gîndit în permanen­ță cum ar fi interpretat ei anumite melodii. — Și acum, dintre atîtea melodii pe care le cunoaș­teți și le-ați interpretat de nenumărate ori, aveți to­tuși una preferată? — Pornind de la același maestru Dinicu, piesele preferate îmi sunt „Hora stacăto" și „Hora mărțișo­rului", pentru virtuozitatea cu care ele pun în valoare un instrumentist. — Iubitorilor din Mara­mureș ai muzicii populare și cititorilor ziarului nos­tru ce le transmiteți în încheiere? — Le transmit bucurie și cele mai multe bune sentimente. Știu, sunt oa­meni minunați, drept pen­tru care promit că la inau­gurarea noii Case de cul­tură a sindicatelor din Baia Mare voi veni pentru a da un concert cu orchestra Ansamblului sau poate cu cea din București. I VINZARI-CUMPĂRĂRI VIND autoturism „Moskvici-408" cu 13.000 km parcurși. Adre­­sați-vă Băile Apa Sărată, telefon 13063 Moiș Ioan. (263) VREMEA Pentru următoarele 3 zile Vremea se menține călduroasă dar ușor instabilă, favorabilă a­­verselor de ploaie însoțite de descărcări electrice cu deosebire în cursul după amiezii. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 12 și 18 grade iar maximele între 23 și 29 grade. Vînt slab din sec­torul sud-vest Combinatul siderurgic Hunedoara cu sediul în orașul Hunedoara str* Dr. Petru Groza nr. 8 angajează de urgență muncitori calificați în meseria de strungari Salarizarea se face conform H.C.M. 914/68. Cheltuielile de transport de la domiciliu se suportă de către combinat în cazul cînd solici­tanții se prezintă în grup. Calare și cantină, contra cost. Se angajează bărbați între 18—50 ani. Pentru informații suplimentare, cei interesați se vor adresa serviciului personal din Combina­tul siderurgic Hunedoara, telefon 1450, interior 114. Producători­i Contracted animalele cu statul vă sporiți veniturile ca urmare a preturilor mari și a altor avantaje acordate. Centrele de contractare și achiziții de animale ale Industriei cărnii Maramureș încheie contracte pentru toate speciile și catego­riile de animale prin achizitorii comunali.______________________ Grupa de predare lei/kg vin Cal. I. Gal. a II-a Sub cal. all-a BOVINE ADULTE — Ingrășate .. 3 * ~ — Neîngrășate •• 1*,ü0 TINERET BOVIN — Peste 400 kg. greut. vie * 9,80 9,30 — — Intre 321—400 kq greut. vie 9,30 8,90 —­— Intre 221—320 kq qreut. vie 9 8<40 — VITEI — Pînă la 60 kg viu și vîrsta pînă la 70 zile lei/kg viu 12­0 — Intre 60—100 kg viu și vîrsta pînă la 140 zile lei/kg viu 10,50 9,50 — Intre 101 — 150 kg viu și vîrsta pînă la 200 zile lei/kg viu 850 7­W Recepția și preluarea vițeilor se face laca producători sau la punctele de preluare-predare stabilite de centrul beneficiar respec­tiv. OVINE — Oi lei/kg viu 6,50 5 0,50 — Batali lei/kg viu 7,50 6 4,50 PORCINE — Intre 90—100 kg greut vie 1 predare lei/kg viu 9,5 — Intre 101—120 kg greut­ vie 1 predare lei/kg viu 10,5 — Peste 120 kq qreutate vie I predare lei/kg viu 9,5 Pentru porcii de grăsime în gre­utate de la 130 kg viu în sus, s poate acorda un spor de preț , pînă la 1.50 lei/kg viu adăuge la prețul de 9.50 lei/kg viu, pen­tru porcii din grupa peste 120 kg Pentru porcii predați prin con­tract la greutatea vie de peste 9 kg producătorii, membrii coope­ratori si individuali primesc citi 3 kg porumb boabe de fiecare kc la prețul de stat.. » Producătorii care dețin scroaf și livrează statului pe bază de con­tract doi sau mai multi porci va putea cumpăra la prețuri de sta în afară de porumbul ce-i vor pri­mi pentru porcii predați și cit 200 kg porumb de fiecare scroafe IMPORTANT! Se mai preia bovine, porcine și ovine în tîrgul comune și bazele volante, la pre­țurile de achiziție. REȚINEȚI ! Producătorii con­tractanți primesc prin Banca Na­țională credite pînă la 45 la sut din valoarea animalelor contracta­te. De asemenea și pentru tineret­ bovin predat se acordă porumb preț de stat COMBINATUL INDUSTRIEI ALIMENTARE MARAMUREȘ re­amintește producătorilor că unitățile industriei laptelui contractea­ză și preiau prin centrele de colectare întreg disponibilul de lacte din gospodăria dv. acordînd prețuri avantajoase și stimulente.

Next