Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)

1970-08-02 / nr. 5137

A. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5137 Duminică 2 august 1970 4 pagini — 30 de bani SECERIȘUL SE APROPIE DE SFlRȘIT, TREIERIȘUL ÎNCEPE ANEVOIOS Unei vremi excelente pentru acest început de august cooperatorii, mecanizatorii și specialiștii din majoritatea u­­nităților agricole îi răspund cu realizări deosebite în acțiu­nea de strîngere a cerealelor. Cum reușesc consiliile de conducere, brigadierii și cei­lalți factori de răspundere din unități să organizeze ariile de treier, să declanșeze acțiunea de treieriș. Ariile sînt amenajate Cînd am ajuns la Vima Mică, vremea amiezii sosise de mult. Cooperatorii în număr mare secerau, făceau snopi și clăi. — Mai avem o zi, cel mult două și terminăm secerișul. A­­cum sîntem preocupați cu ame­najarea ariilor... ~J Ceea ce ne interesa ca și restul precizărilor de mai sus, le-am aflat de la președintele unității, tovarășul Grigore Ba­lint, pe care l-am întîlnit la o oprire a mașinii cooperativei care tocmai transporta nisip pentru aria de la Sălnița. De fapt cite aici amenajați: La cooperativa agricolă din Boiu Mare, cu două seri în urmă secerișul fusese încheiat pe mai bine de 50 la sută din suprafața totală de grîu. In pa­ralel cu secerișul, aici la Boiu Mare a început alaltăieri și transportul snopilor la... arie. La drept vorbind cele două sau trei căruțe de snopi așezate in­tr-un început de stog, lingă se­diul cooperativei nici ,nu știm dacă erau puse în incinta unei l-am întrebat pe tovarășul pre­ședinte? — Două. Una care e gata aici la Vima și una la Sălnița. Spusele președintelui s-au a­­deverit. La intrarea în Vima dinspre Lăpuș pe o porțiune de teren eliberată de culturi, gră­mezi de nisip, butoaie cu apă, pichet de incendiu și un stog de grîu dădeau un contur cit se poate de elocvent ariei de treier. O afirmație similară în acest sens poate fi formulată de fapt și după cele văzute la coo­perativele agricole din Valea Chioarului, Vima Mare ca și în multe alte unități, aici sau nu. Tovarășul Petru Ni­­chit­a, președintele unității, a în­cercat să ne lămurească că a­­colo este arta, dar nu ne-a con­vins. Singurul fapt că prin a­­propierea locului cu pricina curge un pîrîu care asigură apa, nu înseamnă că aria este ame­najată. Situație necorespunzătoare am întîlnit și la Răzoare, Cer­nești, Nedumeriri Batoze există, dar nu la locul lor ! Cu trei săptămîni în urmă, conducerea Direcției agricole a dispus ca în cel mult două zile, toate batozele să fie aduse în arii, să fie încercate și pregătite pen­tru a începe lucrul. Firesc ar fi fost deci ca tovarășii din con­ducerile I.M.A. din județul nos­tru, specialiștii din unități și șefii secțiilor de mecanizare să se conforme întocmai. Din ne­fericire însă, semnalul n-a fost recepționat. Alaltăieri, de exem­plu, batozele repartizate coopera­tivei agricole din Boiu Mare e­­rau încă în Prislop (?). Cea de la Răzoare stătea în mijlocul șoselei, iar cele două batoze destinate pentru Vima Mică și Vima Mare se aflau lingă graj­durile din Vima Mică. — Pînă acum n-am avut ne­voie de ele, ne-au spus cei din Boiu Mare. (?) — De mîine le vom duce în aici — ziceau cei de la Vima Mică. Evident cu nici unul din aces­te argumente nu putem fi de a­­cord. MIRCEA POP Simpozion științific pe tema formării și ameliorării rasei Brune de Maramureș Ieri, 1 august, la Centrul jude­țean de reproducție și selecție din Baia Mare s-au desfășurat lucrări­le simpozionului științific prile­juit de organizarea ediției — anul 1970 — a expoziției-tîrg zoo­tehnic de la Sighetul Marmației. La lucrările simpozionului au participat cercetători de la Insti­tutul de­ cercetări zootehnice și stațiunile experimentale de profil, cadre didactice din învățămîntul agronomic superior, specialiști din rețeaua de reproducție și selecție, de la direcțiile agricole din jude­­țele crescătoare de Brună de Ma­ramureș din țară, ingineri șefi, fer­mieri și președinți ai cooperati­velor agricole din județul nostru, precum și din întreprinderile a­­gricole de stat. Au fost prezenți la lucrările simpozionului tov. Vasile Dancoș, secretar al Comitetului Județean Maramureș al P.C.R., președintele Uniunii județene a Cooperativelor agricole de producție, inginer Ste­­lian Dinescu, director gen­eral în Ministerul Agriculturii și Silvicul­turii, ing. Vasile Temișan, direc­torul Institutului de cercetări pen­tru creșterea taurinelor, ing. Ni­­colae Nistor, membru supleant al Biroului Comitetului Județean Maramureș al P.C.R., directorul Direcției agricole județene. Adresînd un călduros bun ve­nit pe meleagurile maramureșene oamenilor de știință, cercetătorilor și specialiștilor, prezenți la simpo­zion, tovarășul Vasile Dancoș a relevat strădaniile și rezultatele obținute de crescătorii de animale din județul nostru pe linia conso­lidării însușirilor de producție ale rasei Brune de Maramureș. Vor­bitorul a subliniat sarcinile ce revin organelor agricole județene în vederea creșterii în continuare a efectivelor de animale și a pro­ductivității lor. Numeroși cercetători, specia­liști din unitățile de producție au susținut în continuarea lucrărilor simpozionului interesante comuni­cări, privind formarea, dezvolta­rea și perspectivele rasei brune. Pe marginea referatelor s-au pur­tat ample discuții. sen Un om de o ordine impecabila — nu numai în muncă, ci și în viața de toate zilele: în familie, în societate, în orice împrejurare — ne mărturisea că i se pare că timpul fuge prea repede, uneori nici nu-I observi cum s-a scurs. Te trezești, la un moment dat — ne spunea Interlocutorul — făcîndu-ți „bi­lanțul zilelor", ce ai înregistrat la ac­tiv și ce­va pasiv. Cîteodată te rușinezi tu însoți de acest retrospectiv bilanț. — Cînd­ — l-am întrebat. — Firește, cînd ai pierdut timpul de pomană, cînd — cum se spune mai plastic, sugestiv (dar cîți oare se gin­­desc și-și mai amintesc de această ex­presie atunci cînd nu e prea tîr­iu­") — „tai frunză la cîini". Cercetam zilele trecute o statistică. Priveam niște cifre, niște simple cifre. Despre ce este vorba. Din fondul de timp maxim disponibil al unităților e­­conom­ice din județ, în primul semestru timpul pierdut efectiv se traduce în peste 770.000 ore-om, iar numărul ab­sențelor nemotivate se ridică la 331.880 ore-om. S-a făcut un calcul. Simplu, matematic, statistic. Pierderile de timp au diminuat realizările la producția globală în primul semestru cu circa C0 milioane lei. Cu­ costă timpul pierdut. E suficient să reținem cifra de mai sus și să ne gîndim fiecare cum am muncit, cu­ am fost de corecți în muncă, de punctuali, de conștiincioși. Avem printre noi in­divid, certați cu disciplina muncii, cu cele mai firești și elementare norme de conduită în producție, în relațiile din­tre individ și societate. Peste o mie de astfel de indivizi au plecat din u­­nele întreprinderi fără nici o aprobare. Altor peste 400 de salariați li s-a des­făcut contractul de muncă pentru ab­sențe nemotivate repetate, pentru aba­teri grave de la disciplina muncii Ce ne spun aceste date. Ci­ costă pentru ei timpul afectat producției7 Ii intere­sează prea puțin. Sunt indivizi în fi­ltrele cărora și-au găsit culcuș lenea, pasivitatea, indiferența. La Exploatarea minieră Herța am cunoscut un om, pe șeful de brigadă Teodor Cupșan. E de Ioc din satul Rus. Face zilnic naveta de acasă la mină. — De cînd lucrau­ la Herjaz — Din 1957. Aici m-am calificat, am învățat meseria. Vagonetar. Ajutor de miner. Miner. Șef de brigadă. Am urmat și cursurile de artificier. — A fi absentat vreodată nemotivat. — Nu, n-am absentat. Mi-a plăcut și-mi place să lucrez. Nu m-am ferit nici de greutăți. In mină de cite nu te izbești. Nu văd rostul omului venit pe lume, trecind prin timp fără a face ceva folositor in interesul său și al se­menilor săi, al societății. Am cunoscut mulți, foarte mulți oa­meni care gîndesc la fel, care transpiră pentru o idee îndrăzneață, care asudă pentru ca bucuriile muncii să le fie mai depline, să­ se aducă satisfacții în sonii lor interior. Dar am întîlnit și indi­vizi de celălalt soi: lasă-mă să te las, pierde-vară, tăietori de frunză. Iar a­­tunci cînd, pe temei, li se desface con­tractul de muncă încep să copleșească toate organele cu reclamații și sesizări formuláid acuze, situîndu-se în postură de persecutați. Fi uită­ pe semne un adevăr elementar, un principiu de pro­fundă echitate a societății noastre. Nu există drepturi fără îndatoriri. EMIL GRIGORIU CÎT COSTĂ TIMPUL PIERDUT ? MOTIVE DE REFLECȚIE înaintare... (Instantaneu de la Exploatarea minieră Herța). Foto: DAN IONAȘ f ” “ Eforia clădire a celulu­i județean de reproducție și selecție a animalelor. Foto: ION DEAC ZIARUL LA CITITOR PE UNDA CEA MAI SCURTĂ Pentru sporirea operativității apariției ziarului, în redacții, tipo­grafii se depun eforturi deosebite. De aici însă și pînă a ajunge în mina cititorului există, de multe ori, drumuri sinuoase, hățișuri și ocolișuri în cele mai dese cazuri legate de cauze subiective, care fac ca ziarul să întîrzie și prin a­ceasta să trezească nemulțumirea celor care îl aștepată. Un sondaj al distribuirii ziarului, modul cum el ajunge în mina cititorului l-am­ făcut recent la o mare unitate in­dustrială băimăreană. Uzinele me­talurgice de metale neferoase. In afara multora care-și primesc zia­rul la domiciliu sau și-l cumpără la chioșcuri, 600 dintre muncitorii de aici preferă să-l primească la locul de muncă. In acest caz se apelează la sistemul abonamente­lor colective. La sosire, ziarele sunt preluate și depuse într-o în­căpere de la poarta uzinei. Aici, fiecare secție și atelier de lucru își are raftul rezervat. De aici în­colo însă sistemul de distribuire este greoi, cu multe deficiențe. Ne aflăm, de pildă la secția de topire în jurul orei 8 unde se a­­flă cel mai mare număr de abo­namente. De la poartă, ziarele secției sunt aduse într-o sală de mese apoi așezate în cutii de me­tal închise cu lacăt. Alți 3 difu­zori voluntari au datoria să le ri­dice de aici și să le împartă în dulapul fiecărui abonat. Manipu­larea aceasta din cameră în ca­meră, din cutie în cutie durează uneori multe ore. Or, cei mai mulți dintre abonații, cu care am stat de vorbă, preferă lecturarea ziarului în orele dimineții, de regulă în pauza de masă de la ora 11. Apoi există aici și o altă problemă: Ana Tancu ne spune că aproape zilnic poșta trimite m­edoiela cu ziare lipsă. Ce se întîmplă în conti­nuare după numărare și car­tare pe publicații, se con­stată o seamă de lipsuri. Nu lip­site de importanță sînt însă și u­­nele deficiențe de ordin interior. Curierele de secții nu ridică zia­rele decit cu mare întîrziere ceea ce diminuează mult din operativi­tatea ce trebuie să existe pentru ca ziarul să ajungă în mîna ci­titorului la pauza de masă. Diferite aspecte ale distribuirii presei le discutăm în amănunțime cu tovarășul Leontin Dragoș, șe­ful serviciului de difuzare a pre­sei. Dînsul ne înșiră numeroase metode și procedee, eforturi ce se depun pentru ca ziarul să pătrun­dă în rîndul maselor cu maximă operativitate. Conchide totuși că in această direcție, pe parcurs, se petrec și o serie de lipsuri și de­ficiențe. Șeful difuzării presei ne asigură că vor fi luate noi măsuri în sprijinul perfecționării difu­zării și răspîndirii ziarului — prin­tre altele distribuirea lui direct de la avion( deci fără escală la poș­tă) primirea ziarelor de către di­­fuzorii voluntari pe bază de re­cepție etc. Indiferent, de procedee­le și metodele ce se aplică, de e­­forturile ce se depun și stilul de muncă ce se adoptă, o cerință de bază se impune cu acuitate și a­­nume ca ziarul să ajungă în orice timp și la orice distanță, cu maxi­mă operativitate,­­cu bătaia de un­dă cea mai scurtă. M. TRIFOI In urmă cu vreo 3 ani, con­ducătorii T.A.P.L. Baia Mare au făcut o mare reclama pen­tru popularizarea noii unități de recreiere în decor natural: Poiana Șuior. „Cine vrea să pescuiască va putea să se de­lecteze la păstrăv și crap în cele 5 bazine amenajate. Dacă vei dori o rată sau gîscă pe varză vei întinde latul pe lac și vei pune la grătar exempla­rul dorit. Băuturi de tot felul în bufetul localului. Drumeții vor putea dormi în cabană, în căsuțe camping sau — și aici 0 fezida ă ind o*­­­eniei­ e aici — în podul șurii cu fin..." Ei bine, cine n-ar fi atras de o asemenea ispititoare ofertă de wek-end. Și ce e drept, lo­calul n-a fost ocolit de turiști. Amintiri, amin... Dacă as­tăzi, în plină vară, poposești la Poiana Șuior, pleci cu dure­rea în suflet pentru ceea ce vezi, îți vine să te gîndești mereu la stăpînii vitregi ai a­­cestui loc destinat recreierii oa­menilor muncii și pe drept cu­­vînt îți pui întrebarea: Cum de a putut ajunge în halul în ca­re se găsește. Chiar de la intrare, vizitato­rul este „lovit" de mirosul co­tețului de porci și nu trebuie să cauți mult că rîmătorii își fac apariția exact pe locul un­de este plantată în mod osten­tativ tăblița pe care scrie... PLAJĂ. Despre „urmele" lăsa­te de ei nu mai vorbim. Dacă acești musafiri ar fi mistreți, e doar în plin cadru, prezența lor ar avea farmec. Dar faptul că trei din ei sunt ai cabanierului Constantin Lazăr, iar alți trei ai unui prieten de-al său, la care se adaugă cei ai cantonie­­ i. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a). A patra serie de brigadieri Pe șantierul național al tine­retului, de modernizare a șo­selei Sighetul Marmației — Pe­trova — Vișeul de Sus a so­sit o nouă serie de brigadieri — a patra din acest an. Cu a­­ceștia, numărul total al tineri­lor participanți în acest an la lucrările ce se execută pe șan­tier se ridică la peste 800. Prin muncă voluntar-patriotică ei au realizat pînă în prezent 9.000 zi­­le-muncă, contribuind la accele­rarea ritmului de execuție a lu­crărilor de modernizare a aces­tei importante artere rutiere. Pentru sporirea extracției de minereu Pentru dezvoltarea în conti­nuare a capacităților de ex­tracție a minereului. Exploata­rea minieră din Cavnic a tre­cut la adîncirea cu încă 100 de metri a noului puț central a­menajat în actualul Prin executarea noilor cincinal, lucrări puțul respectiv va atinge o a­­dîncime de 500 metri. Se vor crea astfel posibilități pentru deschiderea unor noi fronturi de lucru pe orizonturile minus 150 și minus 200, ceea ce va conduce, totodată, la dublarea față de prezent a extracției de minereu rezultată din producția acestor orizonturi. Salon de mostre In vederea introducerii u­­nei metode moderne de apro­vizionare a unităților comerci­ale — pe baza alegerii mărfu­rilor potrivit cu gustul și pre­ferințele cumpărătorilor — I. C.R.T.I. Baia Mare a trecut la amenajarea unui salon de mos­tre. Aici pe o suprafață de 240 m. p., vor fi expuse mostre ale tuturor mărfurilor intrate în depozitele întreprinderii. Pe baza lor, cei însărcinați cu a­­provizionarea magazinelor vor alege și comanda articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte necesare aprovizionării magazi­nelor comerciale din județ. Uniforme școlare Unitățile comerțului de stat și cooperatist din județ au fost aprovizionate deja cu aproape 40.000 costume uniforme șco­lare. Măsura luată, de a se pu­ne uniforme școlare în vînzare încă de pe acum, urmărește pre­venirea „tradiționalei" aglo­merări a magazinelor de desfa­cere în zilele premergătoare deschiderii anului școlar, Instantaneu de la ștranUa­ mu­nicipiului Baia Mare.

Next