Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)
1970-08-02 / nr. 5137
A. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5137 Duminică 2 august 1970 4 pagini — 30 de bani SECERIȘUL SE APROPIE DE SFlRȘIT, TREIERIȘUL ÎNCEPE ANEVOIOS Unei vremi excelente pentru acest început de august cooperatorii, mecanizatorii și specialiștii din majoritatea unităților agricole îi răspund cu realizări deosebite în acțiunea de strîngere a cerealelor. Cum reușesc consiliile de conducere, brigadierii și ceilalți factori de răspundere din unități să organizeze ariile de treier, să declanșeze acțiunea de treieriș. Ariile sînt amenajate Cînd am ajuns la Vima Mică, vremea amiezii sosise de mult. Cooperatorii în număr mare secerau, făceau snopi și clăi. — Mai avem o zi, cel mult două și terminăm secerișul. Acum sîntem preocupați cu amenajarea ariilor... ~J Ceea ce ne interesa ca și restul precizărilor de mai sus, le-am aflat de la președintele unității, tovarășul Grigore Balint, pe care l-am întîlnit la o oprire a mașinii cooperativei care tocmai transporta nisip pentru aria de la Sălnița. De fapt cite aici amenajați: La cooperativa agricolă din Boiu Mare, cu două seri în urmă secerișul fusese încheiat pe mai bine de 50 la sută din suprafața totală de grîu. In paralel cu secerișul, aici la Boiu Mare a început alaltăieri și transportul snopilor la... arie. La drept vorbind cele două sau trei căruțe de snopi așezate intr-un început de stog, lingă sediul cooperativei nici ,nu știm dacă erau puse în incinta unei l-am întrebat pe tovarășul președinte? — Două. Una care e gata aici la Vima și una la Sălnița. Spusele președintelui s-au adeverit. La intrarea în Vima dinspre Lăpuș pe o porțiune de teren eliberată de culturi, grămezi de nisip, butoaie cu apă, pichet de incendiu și un stog de grîu dădeau un contur cit se poate de elocvent ariei de treier. O afirmație similară în acest sens poate fi formulată de fapt și după cele văzute la cooperativele agricole din Valea Chioarului, Vima Mare ca și în multe alte unități, aici sau nu. Tovarășul Petru Nichita, președintele unității, a încercat să ne lămurească că acolo este arta, dar nu ne-a convins. Singurul fapt că prin apropierea locului cu pricina curge un pîrîu care asigură apa, nu înseamnă că aria este amenajată. Situație necorespunzătoare am întîlnit și la Răzoare, Cernești, Nedumeriri Batoze există, dar nu la locul lor ! Cu trei săptămîni în urmă, conducerea Direcției agricole a dispus ca în cel mult două zile, toate batozele să fie aduse în arii, să fie încercate și pregătite pentru a începe lucrul. Firesc ar fi fost deci ca tovarășii din conducerile I.M.A. din județul nostru, specialiștii din unități și șefii secțiilor de mecanizare să se conforme întocmai. Din nefericire însă, semnalul n-a fost recepționat. Alaltăieri, de exemplu, batozele repartizate cooperativei agricole din Boiu Mare erau încă în Prislop (?). Cea de la Răzoare stătea în mijlocul șoselei, iar cele două batoze destinate pentru Vima Mică și Vima Mare se aflau lingă grajdurile din Vima Mică. — Pînă acum n-am avut nevoie de ele, ne-au spus cei din Boiu Mare. (?) — De mîine le vom duce în aici — ziceau cei de la Vima Mică. Evident cu nici unul din aceste argumente nu putem fi de acord. MIRCEA POP Simpozion științific pe tema formării și ameliorării rasei Brune de Maramureș Ieri, 1 august, la Centrul județean de reproducție și selecție din Baia Mare s-au desfășurat lucrările simpozionului științific prilejuit de organizarea ediției — anul 1970 — a expoziției-tîrg zootehnic de la Sighetul Marmației. La lucrările simpozionului au participat cercetători de la Institutul de cercetări zootehnice și stațiunile experimentale de profil, cadre didactice din învățămîntul agronomic superior, specialiști din rețeaua de reproducție și selecție, de la direcțiile agricole din județele crescătoare de Brună de Maramureș din țară, ingineri șefi, fermieri și președinți ai cooperativelor agricole din județul nostru, precum și din întreprinderile agricole de stat. Au fost prezenți la lucrările simpozionului tov. Vasile Dancoș, secretar al Comitetului Județean Maramureș al P.C.R., președintele Uniunii județene a Cooperativelor agricole de producție, inginer Stelian Dinescu, director general în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, ing. Vasile Temișan, directorul Institutului de cercetări pentru creșterea taurinelor, ing. Nicolae Nistor, membru supleant al Biroului Comitetului Județean Maramureș al P.C.R., directorul Direcției agricole județene. Adresînd un călduros bun venit pe meleagurile maramureșene oamenilor de știință, cercetătorilor și specialiștilor, prezenți la simpozion, tovarășul Vasile Dancoș a relevat strădaniile și rezultatele obținute de crescătorii de animale din județul nostru pe linia consolidării însușirilor de producție ale rasei Brune de Maramureș. Vorbitorul a subliniat sarcinile ce revin organelor agricole județene în vederea creșterii în continuare a efectivelor de animale și a productivității lor. Numeroși cercetători, specialiști din unitățile de producție au susținut în continuarea lucrărilor simpozionului interesante comunicări, privind formarea, dezvoltarea și perspectivele rasei brune. Pe marginea referatelor s-au purtat ample discuții. sen Un om de o ordine impecabila — nu numai în muncă, ci și în viața de toate zilele: în familie, în societate, în orice împrejurare — ne mărturisea că i se pare că timpul fuge prea repede, uneori nici nu-I observi cum s-a scurs. Te trezești, la un moment dat — ne spunea Interlocutorul — făcîndu-ți „bilanțul zilelor", ce ai înregistrat la activ și ceva pasiv. Cîteodată te rușinezi tu însoți de acest retrospectiv bilanț. — Cînd — l-am întrebat. — Firește, cînd ai pierdut timpul de pomană, cînd — cum se spune mai plastic, sugestiv (dar cîți oare se gindesc și-și mai amintesc de această expresie atunci cînd nu e prea tîriu") — „tai frunză la cîini". Cercetam zilele trecute o statistică. Priveam niște cifre, niște simple cifre. Despre ce este vorba. Din fondul de timp maxim disponibil al unităților economice din județ, în primul semestru timpul pierdut efectiv se traduce în peste 770.000 ore-om, iar numărul absențelor nemotivate se ridică la 331.880 ore-om. S-a făcut un calcul. Simplu, matematic, statistic. Pierderile de timp au diminuat realizările la producția globală în primul semestru cu circa C0 milioane lei. Cu costă timpul pierdut. E suficient să reținem cifra de mai sus și să ne gîndim fiecare cum am muncit, cu am fost de corecți în muncă, de punctuali, de conștiincioși. Avem printre noi individ, certați cu disciplina muncii, cu cele mai firești și elementare norme de conduită în producție, în relațiile dintre individ și societate. Peste o mie de astfel de indivizi au plecat din unele întreprinderi fără nici o aprobare. Altor peste 400 de salariați li s-a desfăcut contractul de muncă pentru absențe nemotivate repetate, pentru abateri grave de la disciplina muncii Ce ne spun aceste date. Ci costă pentru ei timpul afectat producției7 Ii interesează prea puțin. Sunt indivizi în filtrele cărora și-au găsit culcuș lenea, pasivitatea, indiferența. La Exploatarea minieră Herța am cunoscut un om, pe șeful de brigadă Teodor Cupșan. E de Ioc din satul Rus. Face zilnic naveta de acasă la mină. — De cînd lucrau la Herjaz — Din 1957. Aici m-am calificat, am învățat meseria. Vagonetar. Ajutor de miner. Miner. Șef de brigadă. Am urmat și cursurile de artificier. — A fi absentat vreodată nemotivat. — Nu, n-am absentat. Mi-a plăcut și-mi place să lucrez. Nu m-am ferit nici de greutăți. In mină de cite nu te izbești. Nu văd rostul omului venit pe lume, trecind prin timp fără a face ceva folositor in interesul său și al semenilor săi, al societății. Am cunoscut mulți, foarte mulți oameni care gîndesc la fel, care transpiră pentru o idee îndrăzneață, care asudă pentru ca bucuriile muncii să le fie mai depline, să se aducă satisfacții în sonii lor interior. Dar am întîlnit și indivizi de celălalt soi: lasă-mă să te las, pierde-vară, tăietori de frunză. Iar atunci cînd, pe temei, li se desface contractul de muncă încep să copleșească toate organele cu reclamații și sesizări formuláid acuze, situîndu-se în postură de persecutați. Fi uită pe semne un adevăr elementar, un principiu de profundă echitate a societății noastre. Nu există drepturi fără îndatoriri. EMIL GRIGORIU CÎT COSTĂ TIMPUL PIERDUT ? MOTIVE DE REFLECȚIE înaintare... (Instantaneu de la Exploatarea minieră Herța). Foto: DAN IONAȘ f ” “ Eforia clădire a celului județean de reproducție și selecție a animalelor. Foto: ION DEAC ZIARUL LA CITITOR PE UNDA CEA MAI SCURTĂ Pentru sporirea operativității apariției ziarului, în redacții, tipografii se depun eforturi deosebite. De aici însă și pînă a ajunge în mina cititorului există, de multe ori, drumuri sinuoase, hățișuri și ocolișuri în cele mai dese cazuri legate de cauze subiective, care fac ca ziarul să întîrzie și prin aceasta să trezească nemulțumirea celor care îl aștepată. Un sondaj al distribuirii ziarului, modul cum el ajunge în mina cititorului l-am făcut recent la o mare unitate industrială băimăreană. Uzinele metalurgice de metale neferoase. In afara multora care-și primesc ziarul la domiciliu sau și-l cumpără la chioșcuri, 600 dintre muncitorii de aici preferă să-l primească la locul de muncă. In acest caz se apelează la sistemul abonamentelor colective. La sosire, ziarele sunt preluate și depuse într-o încăpere de la poarta uzinei. Aici, fiecare secție și atelier de lucru își are raftul rezervat. De aici încolo însă sistemul de distribuire este greoi, cu multe deficiențe. Ne aflăm, de pildă la secția de topire în jurul orei 8 unde se află cel mai mare număr de abonamente. De la poartă, ziarele secției sunt aduse într-o sală de mese apoi așezate în cutii de metal închise cu lacăt. Alți 3 difuzori voluntari au datoria să le ridice de aici și să le împartă în dulapul fiecărui abonat. Manipularea aceasta din cameră în cameră, din cutie în cutie durează uneori multe ore. Or, cei mai mulți dintre abonații, cu care am stat de vorbă, preferă lecturarea ziarului în orele dimineții, de regulă în pauza de masă de la ora 11. Apoi există aici și o altă problemă: Ana Tancu ne spune că aproape zilnic poșta trimite medoiela cu ziare lipsă. Ce se întîmplă în continuare după numărare și cartare pe publicații, se constată o seamă de lipsuri. Nu lipsite de importanță sînt însă și unele deficiențe de ordin interior. Curierele de secții nu ridică ziarele decit cu mare întîrziere ceea ce diminuează mult din operativitatea ce trebuie să existe pentru ca ziarul să ajungă în mîna cititorului la pauza de masă. Diferite aspecte ale distribuirii presei le discutăm în amănunțime cu tovarășul Leontin Dragoș, șeful serviciului de difuzare a presei. Dînsul ne înșiră numeroase metode și procedee, eforturi ce se depun pentru ca ziarul să pătrundă în rîndul maselor cu maximă operativitate. Conchide totuși că in această direcție, pe parcurs, se petrec și o serie de lipsuri și deficiențe. Șeful difuzării presei ne asigură că vor fi luate noi măsuri în sprijinul perfecționării difuzării și răspîndirii ziarului — printre altele distribuirea lui direct de la avion( deci fără escală la poștă) primirea ziarelor de către difuzorii voluntari pe bază de recepție etc. Indiferent, de procedeele și metodele ce se aplică, de eforturile ce se depun și stilul de muncă ce se adoptă, o cerință de bază se impune cu acuitate și anume ca ziarul să ajungă în orice timp și la orice distanță, cu maximă operativitate,cu bătaia de undă cea mai scurtă. M. TRIFOI In urmă cu vreo 3 ani, conducătorii T.A.P.L. Baia Mare au făcut o mare reclama pentru popularizarea noii unități de recreiere în decor natural: Poiana Șuior. „Cine vrea să pescuiască va putea să se delecteze la păstrăv și crap în cele 5 bazine amenajate. Dacă vei dori o rată sau gîscă pe varză vei întinde latul pe lac și vei pune la grătar exemplarul dorit. Băuturi de tot felul în bufetul localului. Drumeții vor putea dormi în cabană, în căsuțe camping sau — și aici 0 fezida ă ind o*eniei e aici — în podul șurii cu fin..." Ei bine, cine n-ar fi atras de o asemenea ispititoare ofertă de wek-end. Și ce e drept, localul n-a fost ocolit de turiști. Amintiri, amin... Dacă astăzi, în plină vară, poposești la Poiana Șuior, pleci cu durerea în suflet pentru ceea ce vezi, îți vine să te gîndești mereu la stăpînii vitregi ai acestui loc destinat recreierii oamenilor muncii și pe drept cuvînt îți pui întrebarea: Cum de a putut ajunge în halul în care se găsește. Chiar de la intrare, vizitatorul este „lovit" de mirosul cotețului de porci și nu trebuie să cauți mult că rîmătorii își fac apariția exact pe locul unde este plantată în mod ostentativ tăblița pe care scrie... PLAJĂ. Despre „urmele" lăsate de ei nu mai vorbim. Dacă acești musafiri ar fi mistreți, e doar în plin cadru, prezența lor ar avea farmec. Dar faptul că trei din ei sunt ai cabanierului Constantin Lazăr, iar alți trei ai unui prieten de-al său, la care se adaugă cei ai cantonie i. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a). A patra serie de brigadieri Pe șantierul național al tineretului, de modernizare a șoselei Sighetul Marmației — Petrova — Vișeul de Sus a sosit o nouă serie de brigadieri — a patra din acest an. Cu aceștia, numărul total al tinerilor participanți în acest an la lucrările ce se execută pe șantier se ridică la peste 800. Prin muncă voluntar-patriotică ei au realizat pînă în prezent 9.000 zile-muncă, contribuind la accelerarea ritmului de execuție a lucrărilor de modernizare a acestei importante artere rutiere. Pentru sporirea extracției de minereu Pentru dezvoltarea în continuare a capacităților de extracție a minereului. Exploatarea minieră din Cavnic a trecut la adîncirea cu încă 100 de metri a noului puț central amenajat în actualul Prin executarea noilor cincinal, lucrări puțul respectiv va atinge o adîncime de 500 metri. Se vor crea astfel posibilități pentru deschiderea unor noi fronturi de lucru pe orizonturile minus 150 și minus 200, ceea ce va conduce, totodată, la dublarea față de prezent a extracției de minereu rezultată din producția acestor orizonturi. Salon de mostre In vederea introducerii unei metode moderne de aprovizionare a unităților comerciale — pe baza alegerii mărfurilor potrivit cu gustul și preferințele cumpărătorilor — I. C.R.T.I. Baia Mare a trecut la amenajarea unui salon de mostre. Aici pe o suprafață de 240 m. p., vor fi expuse mostre ale tuturor mărfurilor intrate în depozitele întreprinderii. Pe baza lor, cei însărcinați cu aprovizionarea magazinelor vor alege și comanda articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte necesare aprovizionării magazinelor comerciale din județ. Uniforme școlare Unitățile comerțului de stat și cooperatist din județ au fost aprovizionate deja cu aproape 40.000 costume uniforme școlare. Măsura luată, de a se pune uniforme școlare în vînzare încă de pe acum, urmărește prevenirea „tradiționalei" aglomerări a magazinelor de desfacere în zilele premergătoare deschiderii anului școlar, Instantaneu de la ștranUa municipiului Baia Mare.