Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-17 / nr. 5175

I v .Toi 17 septem­brie 1976 í>ENTW3TimmM 1970, ULTIMUL AN AL CINCINALULUI, PUS ÎNAINTE PE SCARA VALORII EFICIENȚEI ECONOMICE E. M. LASAR Perfecționarea organizării producției și a muncii - acțiune dinamică, în pas cu cerințele economice Asigurarea sporului de pro­ducție în condiții de eficienta economică tot mai bună este imperativul tuturor preocupări­lor colectivelor de muncă, de­terminat în măsură accentuată de aplicarea privind perfecțio­narea multilaterală a organiză­­zării producției și a muncii. In condițiile de desfășurare a ac­tivității specifice la ora actua­lă la Exploatarea minieră Să­­sar, materializarea eficientă a studiilor elaborate în acțiunea colectivă de perfecționare producției și a muncii este un­­ element determinant al îndepli­nirii sarcinilor economice. Este cunoscut că la Săsar se exploatează zonele marginale ale perimetrului minier, fapt ce duce la menținerea unui im­portant volum de lucrări mi­niere, cu întreținerea și regia aferentă, că aproape 30 la sută din minereul extras provine din panouri izolate și vechi pi­­lieri. Ca atare, condiții de or­ganizare a activității destul de dificile. Cu toate acestea reu­șim să îndeplinim și chiar să depășim sarcinile de plan, să lucrăm cu o productivitate fi­zică pe exploatare peste limita planificată. Am putut dobîndi asemenea rezultate numai prin promovarea metodelor de ex­ploatare cele mai adecvate, prin reorganizarea transporturilor, a altor lucrări de regie. Așa, spre exemplu, rationalizînd pe baza unui grafic de mișcare a transportului de personal reu­șim să diminuăm cu circa oră pe schimb staționarea per­­­sonalului în mediul subteran. Pe baza aplicării unor studii, la abatajele remanente faza de cu­rățire s-a înlocuit cu golirea directă. Aceasta conjugată cu îndesirea gurilor de descărca­re ne permite să diminuăm pierderile tehnologice cu circa 3 la sută, ceea ce la conținutul minereului nostru reprezintă un substanțial aport în înde­plinirea sarcinilor la metale. Aș dori să subliniez un amă­nunt de concepție în acțiunea de perfecționare a organizării muncii și anume că noi consi­derăm aceasta ca eficientă a­­tunci cînd atrage după sine schimbări structurale în modul de organizare. De aceea, mă­surile tehnico-organizatorice de­taliate se grefează pe obiecti­vele importante urmărite, sunt elementele aplicative ale per­fecționării producției și a mun­cii și nu esența de fond a a­cesteia. Sub impulsul dat de îndruma­rea și controlul comitetului de direcție, a comitetului de partid, la E.M. Săsar acțiunea de per­fecționare a întregii activități a căpătat caracter dinamic prin aceea că la elaborarea temelor și studiilor își aduc contribuția de Inteligență un apreciabil număr de ingineri și tehnicieni, grupați pe colecti­ve de cercetare internă, de elaborare a studiilor, cu obli­gații concrete în urmărirea a­­plicării lor pînă la dobîndirea eficienței economice scontate. Domeniul cel mai activ de ma­nifestare a inteligenței colec­tive îl formează consumurilor specifice, reducerea impli­cit a cheltuielilor de produc­ție. Exploatarea, după metode­le uzitate, ar solicita mult lemn pentru susținere. Rod al preocupărilor colective, al a­­daptării la condițiile minei a progresului tehnic în acest do­meniu, consumul de lemn se află în scădere, mai ales la galerii. Pe baza cercetărilor specialiștilor noștri, am trecut la susținerea cu plasă de stiită a acoperișului la abatajele ca­meră din zona Borzaș, la sus­ținerea cu planșeu de beton și stâlpi din bolțari sau cu arce din bolțari la o seamă de ga­lerii direcționale și preabataje. Expunind cîteva din preocu­pările colectivului direcția perfecționării nostru în organi­zării producției și a muncii, nu aș dori să se considere că am dobîndit ceva „grozav", spectacular. Ne dăm seama de rezervele existente, de cerințele pe care amploarea sarcinilor e­­­conomice le pune în fața a­­cestei acțiuni, de faptul că a­­vem de rezolvat probleme des­tul de dificile: creșterea gra­dului de utilizare a tehnicii din dotare, sporirea vitezelor de avansare, optimizarea raportu­lui dint­re personalul direct productiv și cel auxiliar. Re­zultatele ce le-am obținut deja (din cei peste 2,6 milioane lei reducere­a cheltuielilor de pro­ducție mai bine de un milion lei s-au obținut prin f­onarea organizării) sunt perfec­tm­bold și punct de plecare spre altele, mai bune, din Ing. BERTHOLD SEMELMAN serviciul tehnic al E. M. Săsar Dacă analiza asupra realizării planului la întreprinderea pen­tru materiale de construcții (I.M.G.) am fi efectuat-o cu lună înainte, am fi avut temei­i să facem afirmații pozitive, întrucît,"“ chiar dacă existaseră fluctuații la îndeplinirea sarcini­lor, planul global era realizat. Mai mult, se putea conta pe timpul prielnic din august cînd puteau fi recuperate toate ră­­mînerile în urmă la unele pro­duse. Dar în prezent constatăm că prin realizările din august (producția globală suna 88,3 la sută, restanțe la marfă de 300.000 lei) situația planului și cea economico-financiară pe pri­mele opt luni ale anului aduce această unitate sub limitele in­dicatorilor de plan, cu toate consecințele ce decurg . Ce s-a întîmplat la I.M.C ? Căutînd răspuns, am fost ten­tați, la prima vedere, să credem că tovarășii din conducerea în­treprinderii au motive „sută la sută” să afirme că cele petrecu­te în august e urmarea nereali­­zării planului la transporturi de către I.T.A. Baia Mare. Totuși pe 7 luni planul era realizat, chiar dacă I.T.A. nu efectuase de la începutul anu­lui un volum de 63.000 tone. Un fapt deosebit însă ne-a de­terminat să vedem altfel cauze­le nerealizărilor și anume: în luna august, cînd întreprinderea a înregistrat acea spectaculoasă rămînere în urmă, I.T.A. și-a depășit cu peste 1.000 tone pla­nul de transport! Mai poate sta în picioare argumentul că transporturile ar fi cauza princi­pală? Evident că nu! In primul rînd întreprinderea nu și-a realizat planul la unul din sortimentele de bază, piatră spartă, din cauza unor deficiențe organizatorice, de proporții, putem spune: Datorită neîntre­­ținerii și nereparării la timp a instalațiilor, utilaje de mare im­portanță, cum sînt stațiile de concasare și ciuruire, s-au de­fectat și au staționat zile în șir. Deplasîndu-ne la cîteva ca­m­ere am găsit aproape pes­te tot excavatoarele strica­te. La Valea Tisei, excavato­rul a stat 3 zile în prima deca­dă a lunii septembrie. Ce să facă autocamioanele în timpul întreruperii producției ? — In trimestrul I. I.M.C. a tre­buit să ne plătească 30.000 lei pentru staționări, ne-au spus tovarășii de la I.T.A. In ultimul timp n-am beneficiat de așa ceva, dar­ nu pentru că n-am înregistrat timp de staționare, ci pentru că cei de la I.M.G. nu stau de vorbă cu noi. Am aflat de la I.T.A. și alte nereguli, care de fapt demon­strează deficiențe organizatorice. La cariera Tăul Roșu se strică cu regularitate stația de casare și autocamioanele cen­­aș­teaptă degeaba. In schimburile de noapte șoferii dorm în ca­bine pentru faptul că ore în șir n-au ce transporta. Sîmbăta și lunea, în cîteva cam­ere aproa­pe că nu se lucrează de loc. De altfel acestea sînt deficien­țe care se observă­­ să zicem mai ușor. Există însă și altele. In luna august nu s-a realizat planul la piatră brută și drept urmare valoarea producției mar­fă vîndută și încasată n-a fost îndeplinită decît 96,3 la sută. Toate­ cele de mai sus vin să „pună capac” la deficiențele în organizarea proceselor de pro­ducție și expediție, deoarece e­­le generează neritmicitatea și ca atare folosirea necorespunzătoa­re a utilajelor și efectivelor. Că în august 46,4 la sută din producția realizată a obținută în ultima decadă, fost că în iulie procentul a fost de pes­te 50 la sută sînt fapte care ne scutesc de prea multe comen­tarii. In luna august nu și-a realizat planul nici fabrica de cărămidă, înregistrîndu-se o restanță de 35.000 bucăți cărămizi. Să admi­tem că cifra nu-i mare, așa du­pă cum susțin cei de la fabrică. Dar oare se va­­ putea realiza planul la acest produs ? între­barea se pune pentru faptul că pînă acum (opt luni și 10 zile) s-au realizat 8.093.000 bucăți că­rămizi față de 15.500.000 bucăți cit este prevăzut în plan. Și doar au mai rămas trei luni... Și în fabrica de cărămidă, cu toate măsurile luate, există un complex de deficiente care constituie baraje de netrecut în mersul producției. In acest an s-a introdus, conform unui stu­diu, o nouă metodă de exploa­tare. Ea se dovedește mult mai simplă și practică. Numai că cei din fabrică au așteptat ca stu­diul să rezolve toate probleme­le, încăt lor să le vină materia primă pe bandă rulantă. Așa se face că studiul s-a aplicat, dar s-a poticnit datorită neasigurării căilo­r de acces la exca­vator. Se vorbește de mult timp de calitatea slabă a cărămizilor produse aici. S-a vorbit, e drept, dar practic s-a făcut puțin, în­­afară de fondurile de investiții cheltuite. Or, se știe că prima condiție a calității e să se intro­ducă în cuptoare cărămizi brute perfect uscate, împreună cu Iu­­liu Ilea, șeful fabricii, am fost martori cînd s-a introdus în cuptoare, evident, cu știința și sub ochii tuturora, cărămizi complet crude. Am vorbit pînă acum de pro­priile deficiențe, evident nu despre toate, că ele sînt mai multe. In schimb vrem să nu se înțeleagă că I.T.A. și-ar fi făcut din plin „datoria”, nerealizînd planul la transport conform con­tractului încheiat cu I.M.G. Și e vorba în special de efectuarea unor transporturi din carierele mai îndepărtate. Cauzele nerealizării planului pe august, după cum s-a văzut, sînt multiple și ele nu trebu­ie­­ căutate în alte părți. Ră­­mîn în continuare ca principa­le probleme pentru conducerea întreprinderii : organizarea pro­ducției, prevederea, Introdu­cerea unor reguli prin care să se pună capăt nerespectării teh­nologiei, Indisciplinei de produc­ție și provizoratului. LA LM­C.Cauzele nerealizării planului nu trebuie căutate în alte părți v- Clasificarea funcțiilo Am văzut în precedentul ca­pitol (apărut în ziarul nostru din 10 septembrie 1970) că funcțiile conducerii acționează ca un mecanism economic com­plex, fiecare rezolvând o sarci­nă, iar în ansamblu comple­xul de sarcini revenind elemen­tului sau sistemului. Cunoaște­rea funcțiilor de conducere deschide largi posibilități con­struirii raționale a sistemului organizatoric de conducere, stabilirii competențelor fiecă­rui organism de conducere. Fă­ră o reliefare clară și precisă a esenței fiecărei funcții de conducere este imposibilă folo­sirea deplină a realizărilor pro­gresului tehnico-științific în sfe­ra conducerii. Dezvoltarea producției tehnicii analitice și de calcul, a aparaturii de mă­­sură și control a adus și va aduce multe modificări in con­ținutul muncii intelectuale. In ceea ce privește clasifi­carea funcțiilor de conducere, nu există un punct de vede­re unanim recunoscut. Proce­sul de conducere are un ca­racter ciclic, în care organele de conducere efectuează într-o anumită succesiune anumite o­­perații. Legat de conținutul a­­cestor operații considerăm că pot fi definite funcțiile condu­cerii care sunt următoarele: de prognoză, de previziune, de or­ganizare, de comandă, de re­glare, de evidență și de con­trol. Funcția de prognoză este de­terminată de necesitatea cu­noașterii coordonatelor dezvol­tării economice pe perioade mari (10—20 ani) și se referă de obicei la sisteme complexe — economia națională, ramuri ale acesteia, desfășurîndu-se de regulă pe­­ treptele ierarhice CONSULTAȚIE superioare ale conducerii. Funcția de previziune. Ple­­cînd de la ideea că întreprin­derea reprezintă un sistem coordonat de activități îndrepta­te către un anume scop, pre­viziunea la nivelul­ întreprinde­rii constă tocmai în determina­rea, pe baza cunoașterii poten­țialului ei, a obiectivelor mai îndepărtate și apropiate, gene­rale sau specifice, programelor care să elaborarea asigure realizarea scopului propus. Principalele forme prin care se realizează previziunea sunt: planificarea, programarea și modelarea. Pentru elaborarea unor studii previzionale se fo­losesc metode diverse (metoda balanțelor, a tabelului de schimburi interindustriale,­­me­toda Delphi etc.). Funcția de organizare repre­zintă ansamblul acțiunilor în­treprinse în vederea utilizării cu­­ maximum de eficiență a mij­loacelor materiale și umane pe care le are la dispoziție condu­cătorul respectiv. Obiectivul organizării este întotdeauna un sistem. La nivelul întreprinderii, organizarea prespune fluxuri informaționale raționale, asigu­rarea utilizării cît mai comple­te a capacității de muncă a sa­lariaților, crearea unor relații și legături de colaborare rațio­nală, asigurarea unor competen­țe care să permită rezolvarea sarcinilor cil mai aproape de nivelul efectuărilor. Prin urma­re, funcția de organizare are drept scop să asigure relații organizatorice în integritatea sistemului condus, pe de altă parte formarea sistemului con­ducător capabil să influențeze eficient sistemul condus. Funcția de comandă este cea prin care conducerea pune în mișcare organizarea întreprin­derii în vederea realizării obiec­tivelor sale. Comanda este e­­ficientă doar cînd conducătorul cunoaște personalul, relațiile dintre acesta și salariați, folo­sește principiul muncii colec­tive, creează un climat de sti­mulare a inițiativei colaborato­rilor. Funcția de reglare. In prac­tica conducerii menținerea, păs­trarea și perfecționarea stării de ordonare a sistemelor condus și conducător, comunicațiile dintre acestea constituie esen­ța funcției de reglare. Asupra oricărui sistem, punerea unor sarcini noi provoacă o anumită dezorganizare determinată de modificarea ordinii odată stabi­lită. Reglarea intervine aici ca o necesitate în păstrarea e­­chilibrului sistemului. Funcția de evidență. Atribu­ind locul principal în buna funcționare a societății comu­niste în prima ei fază, eviden­tei și controlului, V. I. Benin a­­corda acestei funcții o responsabilitate. Evidența înaltă se realizează în trei forme: sta­tistică, contabilă și t­ehnico-o­­operativă, forme care fixează starea obiectului condus și a mediului înconjurător. Funcția de control este indi­solubil legată de cea de evi­dență pentru că făcînd eviden­ța avem în același timp și con­trolul funcționării din toate punctele de sistemului vedere. Controlul presupune nu numai informații cantitative, dar și calitative. Funcția de control prin urmare furnizează infor­mații cantitative și calitative concomitent. In contextul consultației eco­nomice prezentată pînă acum (vezi și: ziarul nostru din 27 august, 3 și 10 septembrie) am subliniat importanța pe care știința conducerii o prezintă pentru dirijarea sub forme mul­tiple a activității economice, cu scopul final al creșterii vo­lumului și calității social, al eficienței produsului fondurilor și mijloacelor uzitate în acest scop. Sarcinile economice ale viitoarei etape în dezvoltarea societății noastre socialiste (cin­cinalul 1971—1975), caracteri­zate tocmai prin sporirea mul­tilaterală a eficienței activității economice, ridică știința condu­cerii la nivelul celor mai strin­gente preocupări teoretice aplicative, bazate pe materiali­sti­zarea eficientă a marxist-leniniste în învățăturii condițiile contemporane proprii societății noastre socialiste. Conf. hiniv. dr. P. VAGU Conceptul de știință a conducerii economice în condițiile contemporane ★ Proiectele de execuție pentru lucrările de Investiții se asigură de către titularii de Investiții, beneficiarii și organizațiile de proiectare, pentru întregul an de plan, pînă cel mai tîrziu sfîrșitul trimestrului III al anului anterior. Pentru obiec­tivele noi de investiții a căror execuție este pla­nificată să înceapă după trimestrul I al anului de plan, proiectele de execuție pot fi asigurate cu cel puțin 6 luni înainte de începerea execuției lucrărilor. (H.C.M. 900 din iulie 1970) Pornind de la una din cerințele de bază pentru materializarea eficientă fondurilor de investiții — a asigurarea din timp a do­cumentațiilor, știind că au mai rămas pînă la începe­rea noului an de producție doar trei luni și jumătate, ancheta noastră și-a fixat să evidențieze stadiul ac­tual al asigurării cu docu­mentații — studii tehnico­­economice și proiecte de execuție, la ce cotă se si­tuează preocuparea benefi­­ciarilor și proiectanților în această direcție, ce proble­me ridică în prezent pre­gătirile pentru realizarea investițiilor anului viitor. Ca puncte de reper de la care plecăm în ancheta noastră sunt: planul de in­vestiții al județului în 1971 este mai mare cu cca 3,6 la sută decît în anul cu­rent; gradul de asigurare cu documentații la ora actuală este de 56 la sută; din lu­crările care constituie front de lucru pe perioada de iar­nă au fost atacate doar ci­­teva. Să ne preocupăm în pri­mul rînd de faza inițială a documentațiilor — studiile tehnico-economice. Referi­tor la stadiul întocmirii lor, ne-am adresat Ioan Catricicău, tovarășului directorul Sucursalei județene a Băn­cii de Investiții. — Nu poate fi concepută obținerea eficienței econo­mice scontate fără studii aprofundate înaintea efec­tuării proiectelor de exe­cuție. Această lege este cu atît mai valabilă în secto­rul extractiv, unde perioa­da de studii și cercetare es­te mai mare. Din păcate, preocupările și sarcinile multiple din acest an ale C.M.M.N. au făcut să se scape din vedere o aseme­nea problemă, ceea ce face ca la ora actuală, cînd ar trebui să fie aprobate stu­diile, să existe o situație cu totul anormală, din 17 o­­biective mari, cu sarcini de execuție în anul viitor, nu­mai 2 au S.T.E. aprobate. Mai mult, din cauza insu­ficientei fundamentări, studii au fost restituite la 7 avizare. Mai grav ni se pa­re faptul că pentru unele o­­biective mari — reutilarea Flotației centrale, ca­lea rutieră Baia Sprie — Baia Mare și altele nici nu există încheiate con­tracte de proiectare. Pro­bleme asemănătoare există și în elaborarea unor do­cumentații pentru noile ca­pacități din industria chi­­mico-metalurgică.... Se înțelege că această gravă stare de lucruri poa­te genera o serie de ano­malii pe parcurs legate de eficiența noilor obiective, pe lîngă că ele nu vor pu­tea fi atacate la timp. Re­feritor la soluționarea a­­cestor probleme, am cerut și părerea tovarășului in­giner Zsombor Deneș, con­silier cu probleme de in­vestiții la G.M.M.X., care ne-a relatat că situația a fost generată și de exis­tența unor puncte de ve­dere diferite între centrală și minister, de zile în avizarea tergiversă­documen­tațiilor, ca și de felul de­fectuos de a fixa sarcinile de plan în raport cu capa­citățile de producție, cu re­zervele existente. — Acum încercăm să ob­ținem aprobări pentru a se trece — dacă va fi posibil — direct la întocmirea pro­iectelor de execuție, fără a avea S.T.E. Așadar, din nou pe căi ocolite, în loc să se acor­de din timp atenția cuve­nită, în conformitate cu legile, pregătirii studiilor noilor lucrări. Ancheta noastră a evi­dențiat că unii beneficiari de investiții s-au conformat noilor indicații și ca atare au de pe acum documenta­ția asigurată.­­ Dintre beneficiarii noștri, ne-a spus ing. Gheorghe Ardeleanu, direc­torul T.C.M., cei care au înțeles că trebuie să asi­gure din timp documenta­țiile și să nu le înainteze sunt cei de la C.E.I.L., Fa­brica de alcaloizi din Vi­­șeul de Sus, Combinatul a­­limentar, Direcția de dru­muri a Cons­iliului popular județean, care au docu­mentația de execuție asigu­rată aproape în întregime. In schimb din noastră de plan pe valoarea anul viitor, doar 50 la sută din documentațiile de execuție le posedăm la ora actuală. Și aceasta din cauză că u­­nii titulari de investiții din ramura industriei ușoare, industria minieră, Direcția de gospodărie și a indus­triei locale etc. nu au lan­sat la timp temele de pro­iectare, ceea ce a făcut să nu obțină la timp mentațiile. Cît despre docu­Di­recția agricolă are pînă acum județeană asigurate proiecte doar pentru cca 2 la sută din valoarea de plan aferentă anului viitor. Ce va genera această stare de lucruri? Lucrări a­­atacate cu întîrziere, lipsa unor materiale, cheltuieli mai mari în activitatea con­structorului, discuții etc. Pentru anul viitor sînt prevăzute importante obiec­tive social-culturale. Dintre acestea în prezenta anche­tă ne vom ocupa doar de cele 1.700 apartamente despre a căror documenta­ție i-am solicitat părerea tovarășului ing. Cornel Graur, vicepreședinte al Consiliului popular jude­țean. — In primul rînd consi­der un succes al proiectan­tului nostru (D.S.A.P.C.) faptul că a elaborat docu­mentația de execuție pentru cele 520 apartamente cîte se vor construi în anul vii­tor în microraionul nr. 1 Gara nouă din Baia Mare. De asemenea, dispunem de documentația pentru cele 4 blocuri ce se vor construi la Sighetul Marmației, ca și pentru 96 apartamente cu vînzare. E adevărat însă că există cîteva proiecte ne­­terminate: un bloc cu 40 apartamente și altul pentru vînzare cu 20 apartamente la Vișeul de Sus, unul cu 26 la Tg. Lăpuș, altul cu 20 la Gavric. Evident, pen­tru aceste întîrzieri o par­te de vină o au titularii lu­crărilor, dar și D.S.A.P.G. care trebuia să impulsione­ze aceste documentații. — Dar în privința docu­mentațiilor cu caracter in­dustrial pentru economia locală cum stați? — Mai slab. S-a întirziat mult la Fabrica de cărămizi din Crăciunești, care are a­­cum condiții de începere. Ne lipsește proiectul pen­tru partea tehnologică la secția de tratamente termi­ce a întreprinderii „Băimă­­reana" etc. Nu există încă proiecte nici pentru alte lucrări, cum ar fi amena­jarea vechilor capacități de spitalizare, pentru unele lu­crări edilitare. Socotesc că beneficiarii direcți trebuie să intervină urgent pentru a comanda aceste proiecte, ca și celelalte documentații, mai ales că unitatea noas­tră de proiectări are ca­pacitate disponibilă la ora actuală... Evident, treaba este cu­rioasă și greu de explicat; asigurarea cu documentație e de abia 56 la sută, iar proiectanții nu sunt încăr­cați la capacitate. Oare așa să fie? — Acesta e adevărul, ne confirmă tovarășul ing. An­drei Rusu, directorul D.S.A.P.C. Noi terminăm în scurt timp proiectele la lo­cuințe și alte obiective, dar pentru trimestrul IV nu a­­vem comenzi de proiecte. Aceasta fiind­­ situația aș vrea să menționez pericolul repetării anomaliei mani­festată în anul curent, cînd tot datorită comenzilor în­­tîrziate, am fost o perioa­dă extrem de aglomerați. Considerăm de prisos ori­ce alte comentarii pe a­­ceastă temă. Vom înche­ia ancheta noastră accen­­tuînd necesitatea din par­tea titularilor de investiții de a depune eforturi și in­tervenții în toate direcțiile în scopul asigurării tuturor condițiilor pentru efectuarea și­ obținerea documentații­lor necesare. Anchetă realizată de T. TOHATAN ANCHETA NOASTRĂ: Asigurarea documentațiilor obiectivelor anului 1971, sarcină primordială a titularilor de investiții I t

Next