Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-17 / nr. 5175

I VimWAK! BW fmTE mm Umv-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul \\ nr. 5175 Joi 17 septembrie 1970 4 pagini — 30 de bani Se apropie sezonul rece în ce stadiu se găsesc adăposturile pentru iernarea animalelor. Inundațiile din această primă­vară au provocat pagube imense cooperativei agricole din Tămaia. Apele, care au acoperit sute de hectare teren agricol, au lovit puternic și ferma zootehnică. Au fost distruse două grajduri de bo­vine. Avarii serioase au suferit și alte construcții gospodărești. Animalele se află încă în ma­joritatea timpului pe pășuni. Se apropie însă perioada de stabu­­lație. Ce măsuri a luat consiliul de conducere privind asigurarea adăposturilor necesare în vede­rea bunei iernări a animalelor proprietate obștească? Pe această temă, de acum deosebit de actua­lă, un redactor al ziarului nostru a angajat o convorbire cu tovară­șul Gheorghe Gribman, inginer șef, vicepreședintele cooperativei. — De la început o remarcă: pe lingă pagubele mari, inundațiile catastrofale din primăvară ne-au dat și o lecție usturătoare. Despre ce este vorba? Vrînd-nevrînd a trebuit să ne dăm seama acum și mai mult ca înainte despre amplasamentul greșit al fermei zootehnice. S-au iscat discuții multe, însoțite de păreri și pro­puneri pentru mutarea fermei de pe acest teren supus pericolului inundației. Cu aprobarea organe­lor județene s-a hotărît construi­rea unui complex modern de vaci. Teoretic totul părea aranjat la un moment dat. Totuși din cauza unor considerente pur for­male amplasarea construcțiilor nu este încă definitivată. Din această cauză nu s-a întocmit proiectul și nici devizele necesare. — Cum va fi în acest caz re­zolvați problema iernării animale­lor ! — La drept vorbind situația creată ne-a dat multă bătaie de cap, împreună cu organizația de partid, consiliul de conducere analizat din toate punctele de ve­a­dere posibilitățile de care dispu­nem. Animalele trebuie adăposti­te, fără a ne lansa in cheltuieli prea mari, avînd în vedere con­strucțiile despre care am amintit mai sus. Am ajuns la concluzia că există asemenea posibilități. Ast­fel, s-a adus o hotărîre ca fosta maternitate pentru scroafe și pu­­ternița să fie transformate în grajduri. Aceste două improviza­ții vor găzdui în iarnă 150 viței. De altfel, la transformarea adă­posturilor amintite se lucrează din plin. Din materialul lemnos pro­curat de noi se taie în prezent scîndurile necesare pentru pode­le. Se repară de asemenea ușile, ferestrele, se confecționează ies­­lele. Transformarea maternității se află intr-un stadiu mai avan­sat. O parte este deja dată în fo­losință, fiind ocupată de 60 viței.­­ Cu aceste două încăperi con­siderați rezolvată cazarea animale­lor ? — Nicidecum. Avem încă două grajduri vechi, care au rezistat i­­nundațiilor. Și la acestea se exe­cută în prezent reparații. In graj­dul din satul S­îrbi nefolosit în ultima vreme din motive de igie­nă veterinară se efectuează o dezinfecție generală, se repară ieslele. In acest adăpost va ierna un număr important de vaci sau juninci. — După cite știm aveți și un efectiv de 430 ovine. Adăpostul acestora s-a prăbușit de asemenea în timpul inundațiilor. — N-am scăpat din vedere nici iernarea oilor. Sunt ale­și trebuie să avem grijă de noastre ele. Există sus pe dealul Buzeștilor un saivan. Ii reparăm acoperișul, îl reamenajăm întrucîtva, ca să fie corespunzător cerințelor zoo-vete­­rinare. Considerăm că în acest fel am rezolvat și adăpostirea oilor fără a construi deocamdată un nou saivan, pentru care nu dispunem nici de fonduri, nici de materiale. — Ce implicații va avea situația dată asupra realizării planului la efectivul de animale ? — In această privință sunt ne­cazuri destul de mari. In prezent avem 345 bovine din care 145 vaci cu lapte. In planul de producție am prevăzut creșterea efectivului la 420 capete. Oricît ara chibzui, spațiul existent nu poate găzdui în­ condiții cit de cit satisfăcătoa­re un asemenea număr de bovine. Ne vom opri așadar la circa 370 capete. Chiar și acestea vor fi puțin cam înghesuite. Eforturile depuse de consiliul de conducere pentru a depăși di­ficultățile create, în urma calami­tăților, sunt meritorii. A renunța însă așa de ușor la realizarea planului la efectivul de animale nu este în concordanță cu sarci­nile trasate de partid și guvern și nici măcar cu interesele proprii ale cooperativei. Au mai rămas a­­proape 4 luni din acest an. In a­­cest răstimp conducerea cooperati­vei va trebui să­ se preocupe cu insistentă pentru a găsi o soluție care să asigure realizarea în în­tregime a efectivului de bovine. In această privință se simte nevoia unui ajutor mai concret și eficient din partea organelor agricole ju­dețene. N. SOARE \\1 PAGINA A 3-A 1970, ULTIMUL AN AL CINCINALULUI, PAS ÎNAINTE j PE SCARA VALORII­­ EFICIENȚEI ECONOMICE ! C.E.I.L, Sighetul Marmației. Fabrica de mobilă. 1 \ ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU CADRE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL ECONOMIC SUPERIOR ȘI ALȚI ECONOMIȘTI Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., înt­r-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere în învățămîntului su­perior economic și alți econo­miști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malita, ministrul învă­­țămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — in lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîn­­tului economic. Participanții au înfățișat reali­zările obținute în ultimii ani în dezvoltarea învățămîntului eco­nomic din țara noastră, în pre­gătirea cadrelor de specialiști, precum și sarcinile tot mai im­­portante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naționale. Vorbitorii au relevat în același timp defi­ciențele care se manifestă în des­fășurarea învățămîntului econo­mic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pre­gătirea studenților să fie mult, legată de practică, să mai fie pus un accent sporit pe discipli­nele moderne privind știința și tehnica conducerii, producției și a muncii, organizarea calculul economic, analiza și prognoza e­­conomică, prospectarea­­ piețelor etc. S-au făcut totodată propu­neri pentru împrospătarea și îm­bogățirea clalitate prin cunoștințelor de spe­reciclarea econo­miștilor, pentru perfecționarea ac­tivității cadrelor didactice care lucrează în învățămîntul economic. Luînd cuvîîntul la Încheierea lu­crărilor consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat ro­lul crescînd al cadrelor didacti­ce în formarea viitorilor econo­miști și a dat indicații și reco­mandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiști­lor din economie. Secretarul ge­neral al partidului a subliniat ne­cesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesiona­lă, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ridică producția, întreaga viață economică a țării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînea­­ză mersul înainte, să fie promo­toare consecvente ale noului, ale creșterii eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în­ bu­ne condiții activitatea întreprin­derilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoriri­le ce revin cadrelor didactice din învățămîntul economic și al­tor economiști în analizarea știin­țifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naționale, în promovarea continuă a cercetă­rii științifice economice, în con­cordanță cu cerințele mereu cres­­cînde ale progresului societății­ românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea în­­vățământului economic, la creș­terea rolului și aportului econo­miștilor în rezolvarea probleme­lor pe care le ridică construcția societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Opțiunile culturale ale... caselor de cultură . Evidentiam în materialul an­terior cîteva din laturile de e­­sentă ale orientării culturale la casele orășenești de cultură din cuprinsul județului. Străduința noastră nu a fost veleitară, asu­pra chestiunilor rămase neînse­rate urmînd să ne oprim în rîn­­durile ce urmează. Nu avem în intenție să repetăm ce s-a și nu s-a făcut la aceste forumuri de cultură, ci dorim să prospectăm u­n viitor apropiat al activități­lor de aici în directă legătură cu nevoile spirituale ale oameni­lor și cu condițiile materiale existente Ne-au facilitat această idee și noile indicații ale C.S.C.A. în a­­cest domeniu, la spiritul cărora subscriem. Problema care se pune cu a­­cuitate nu este atît cea a nu­mărului de activități, numai de dragul de a se avea „în eviden­ță" cum s-a mai întîmplat une­ori, ci­ a nivelului înalt la care trebuie dezbătute problemele po­liticii interne și internaționale ale partidului și statului nostru, ale culturii, artei și științei, ale valorificării inteligente și crea­toare a folclorului și artei popu­lare maramureșene, a celor mai noi cercetări în diverse dome­nii de activitate. După cum am putut observa, la aproape toate casele de cul­tură „a suferit" orientarea pen­tru dezbaterea cu curaj și in­sistență a temelor ateist-științi­­fice, de biologie, astronomie, fi­zică, chimie, medicină. Credem că specializarea unei brigăzi (din cele două-trei existențe pe lângă fiecare casă de cultură) pe probleme ateist-științifice ar trebui să fie o chestiune aptă de interes pentru activul cultural de aici. Desigur, o colaborare cu toate unitățile interesate și o coroborare a tuturor forțelor organizatorice este de preferat pentru calitatea și eficiența ie­șirilor în teren. Multe din manifestările de masă înregistrate la casele de cultură au fost ținute de in­telectuali de la nivelul județu­lui și din alte centre culturale ale țării. Evident, prin aceasta acțiunile au cîștigat un plus de valoare. Mai sunt încă nere­zolvate: planificarea din timp a conferențiarilor, a temelor în discuție și popularizarea cores­punzătoare. Lipsa acestor ele­mente a dus, uneori, la acțiuni ratate, cînd personalități de sea­mă ,au fost nevoite să „confe­rențieze” în fața unui public infim și adesea nu suficient de matur. Nu dismult­i membri­i u­­nei brigăzi științifice din Borșa s-au deplasat inutil la o gură de exploatare minieră. Acțiunea nu s-a ținut­ din lipsă de par­ticipanți. Toate acestea țin de o slabă planificare și organizare. In viitor, de altfel, se preconi­zează întocmirea programelor de activitate în fiecare 15 ale lunii pentru luna următoare, înt­r-o ședință de lucru la Comi­tetul județean de cultură­ și ar­tă, o prevedere salutară a noi­lor instrucțiuni pentru evitarea formalismului și a diletantismu­lui cultural. Activitatea artistică nu mai poate fi abordată empiric și ia­tă de ce inițiativa unificării for­­țelor artistice într un ansamblu folcloric propriu, la toate case­le de cultură ,ni se pare saluta­ră. Aceasta permite o abordare de pe alte poziții a folclorului și o mai bună gospodărire a ba­zei materiale de care se dispu­ne. Trebuie, de asemena, con­tinuată și preluată de către toa­te casele de cultură ideea mi­­crostagiunilor ansamblurilor fol­clorice proprii și a schimburilor de spectacole. Din dorința de a înlătura spo­­radicitatea prezentării unor spec­tacole pentru locuitorii orașe­lor,s-a­ inițiat organizarea toate casele de cultură din ju­ru dej a stagiunilor permanente a­­le Teatrului dramatic din Baia-Mare, în care se va prezenta întregul repertoriu al acestei instituții, în premieră, precum și piesele în reluare. Am sugera ca aceste stagiuni să fie prece­date de contractarea de abona­mente pe un an cu cet mai mulți iubitori de teatru din localitățile respective. Interesul pentru artă va tre­bui cimentat mai mult, prin di­ferite expoziții de artă plastică itinerante, deschise în prezența unui numeros public și a crea­torilor care vor putea da expli­cații și lămuriri asupra operelor expuse, prin prezentarea unor filme românești în premieră cu participarea realizatorilor aces­tor filme, prin diferite întilniri cu poeți și scriitori consacrați etc. Această nouă etapă în munca culturală cere precizarea, prevă­zută și de instrucțiunile aminti­te, că fiecare instituție culturală trebuie să-și impună un mini­mum obligatoriu de activități cultural-artistice pe săptămînă, să-și permanentizeze și să-și or­doneze munca de club, munca cercurilor, artistice, să-și atragă un număr permanent de partici­panți la toate acțiunile. O etapă nouă se deschide or­ganizării și funcționării univer­sităților populare, formă supe­rioară de culturalizare, de a că­rei prezență se vor bucura în V. R. GHENCEANU V. LESCHIANU (Continuare în pag. a 2-a) rrs*­ ÎNCEPUT de TOAMNA LA ASUA. Toamna prilejuiește întotdea­una manifestări, semnificînd bu­curia muncii împlinite, a străda­niilor depuse de-a lungul anului și care acum se conturează precis în roadele pămîntului. După cum e firesc, în asemenea împrejurări dansul, cîntecul și buna dispo­ziție fac laolaltă casă bună, spre cinstea gospoda­rului vedește care se de­a fi nu numai un meșter al recoltelor, dar și un neîntrecut rapsod popular. Iar bucuria gaz­dei este și bucuria vecinilor, oaspeților, a tuturor acelora ca­­­re, înfrățiți prin muncă, știu să-i aprecieze virtuțile. Așa s-au petrecut lucrurile mai zilele trecute la Asuaju de Sus, unde acest început de toamnă a fost marcat de tradiționalul Tîrg al cepelor. S-a adunat aici mul­țime de oameni, din zona Codru­lui și a Sălajului, din satele în­vecinate aparținătoare județului Satu Mare. Au venit la această sărbătoare, pentru a înveseli oa­menii și a-și demonstra măiestria, formația de dansuri, taraful soliștii vocali de la căminul cul­și tural din Șomcuta Mare, vocal al căminului cultural grupul din Ariniș, dansatorii Școlii generale din Fărcașa ca­re, toți dimpreună, cu artiștii ama­tori din localitate, au dat fast și strălucire manifestări acestei popu­lare devenită pri­lej de sărbătoa­re. Dar Tîrgul cepe­lor are și partea lui practică. Gos­podinele nu au pierdut prilejul de a se aprovizio­na cu cele necesare casei: ceapă, usturoi și alte produse asemănă­toare. S-au mîncat multe lebenite, s-au degustat preparatele puse la dispoziție prin chioșcurile amena­jate de cooperația de consum, s-au ciocnit sticle cu bere. In­tr-un cuvînt a fost un praznic cum numai roadele toamnei pot oferi, într-un decor de lumini îl și culori pe care, la fel, numai neîntrecuta ei paletă îl poate crea. ^însemnării L J Sustrageri cu implicații Un șantier ca atîtea altele, a­­partinînd întreprinderii de con­strucții forestiere Cluj, Unde slujitorii lui în anul 1968 au e­­fectuat lucrări de bună calitate. Era greu de întrezărit, că lucrările vor lua o cu totul altă turnură. Gospodărirea materialelor de pe șantiere implică indiscutabil multă grijă și răspundere. Cu a­­ceste cerințe cei din conducerea șantierului sus-amintit — cu puncte de lucru la Valea Vinului și Pleșcut — nu s-au împăcat. Maistrul Tiberiu Haranghi, îm­preună cu manipulantul Vasile Ardelean, adoptă o metodă per­sonală. Fără pic de jenă ei de­pozitează cimentul într-o baracă improvizată din slutit, fără nici un fel de pardoseală. Umezeala solului, ploile infiltrate au dis­trus din 81.000 kg ciment nu mai puțin decât 9.500 de kg. Neîndestulati parcă de amploa­rea pagubelor provocate șantie­rului, cei doi procedează la para­vanul lor la sustrageri repetate. La urma urmei cine știa cu­ ci­ment se consumă, din moment ce este supus degradării, în ju­r de 6,500 kg ciment sunt vîndute de către maistru și ma­­nipulant. Rolul principal îl joa­că manipulantul. Vorba proverbu­lui. ,,Cine împarte p­arte­ șî face". Se lucra în virtutea unei acope­riri. Cimentul se dădea, chipurile, un consum pe șantier cu forme în toată regula. Vasile Ardeleanu nu se mulțumește cu atît. Astfel, se trece la înființarea unor „agen­ții" de desfacere la oameni de încredere, d­ouă funcționau Rozavlea, la Petru Tomșa și res­ls­pectiv Mihai Tomșa, care erau și însărcinați cu distribuirea. Cimeni­tul sosea cu acte însoțitoare (pen­­tru transport se confirmau foi), Rind perind pe la aceste „agen­­ții" se vor perinda clienți care plă­tesc, iau marfa și pleacă­ Și nu erau putini. Amintim printre cei identificați pe loan Petreuș din Poienile Izei, Vasile Suci din Bo­­tiza, Gligor Petrovan din Rozav­lea etc. Banii mult rîvniți sporeau odată cu numărul clienților. In cele din urmă sunt descoperiți. Nici că se putea altfel. Cei vino­vați intră în derută. Ce se putea face? .Evident, șansele de a ieși basma curată se spulberă. Doar V. Ardeleanu se mai agită, nu se vrea lăsat bătut. Vine la Baia Mare pentru a căuta imposibilul. Il caută pe prietenul X sau Y cu gîndul că îi va deschide careva o portiță de scăpare. Zadarnice căutări, zadarnice apelări. Era vorba de 25.000 lei de care fuse­se păgubit statul. Față de fapte­le lor organele de justiție își vor spune cuvîntul. Vinovații își vor primi deci pe­deapsa cuvenită. Rămîne însă în suspensie, cel puțin deocamdată, problema repercusiunilor sustra­gerii cimentului. Chiar și la succintă privire se poate observa o superficialitate a lucrărilor efectu­ate la construcția celor două dru­muri forestiere de la Botiza, res­pectiv Valea Vinului­­ și Pleșcut. Se pot vedea podețe la care ci­mentul a fost „economisit" sau parapeți șubrezi- Ce rezistență ar putea opune aceștia în fata ma­șinilor, fiind vorba de protejarea lor împotriva alunecării? La re­cepție I. F. Sighetul Marmatiei va trebui să se pronunțe, iar vinova­ții vor trebui să răspundă în fata legii și pentru repercusiunile ac­țiunilor lor nefaste. P. BARBU G, FAUR largi t

Next