Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-19 / nr. 5177

Anul XX nr. 5177­­ Sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini - 30 de bani Cercetarea și proiectarea în minerit trebuie să asigure o înaltă eficientă în producția materială Prezent la dezbaterea cifrelor de plan ale viitorului cincinal, ce revin Institutului de cercetări și proiectări pentru industria mi­nereurilor neferoase și rare (I.C.P.I.M.N.R.), tovarășul dr. ing. Gheorghe Dobra, secretar al Co­mitetului județean de partid, și-a început alocuțiunea prin urmă­toarele cuvinte: — E de dorit ca institutul băi­­mărean de cercetări și proiectări să fie mai mult solicitat și căutat de beneficiarii săi, lucru de ne­conceput fără studii și proiecte de înaltă ținută, care să-și dovedeas­că pe deplin eficiența în produc­ție. De altfel dezbaterea celor proape 300 de cercetători și pro­­­­iectanți, prin discuțiile purtate și materialele prezentate, a urmă­rit același imperios deziderat: ri­dicarea nivelului și calității stu­diilor și proiectelor executate, obținerea pe această bază a unei înalte eficiente economice. înseși cifrele de plan pentru cincinalul următor dovedesc preocuparea Consiliului științific, a institutu­lui, a forului superior — C.M.M.N. — de a atinge nivelul complexe­lor sarcini ce le ridică producția, rezolvarea la înalți tehnici și economici a parametri studiilor prinse în obiectivul cercetărilor. .Faptul că față de sarcinile de plan inițiale s-a cerut de către institut o suplimentare a cincinalului, prin care volumul cercetărilor și stu­diilor crește cu peste 30 la sută față de prezent, iar productivita­tea muncii cu 26,3 la sută, de­monstrează capacitatea și maturi­tatea Colectivului de a ridica ni­velul științific și al eficienței cer­cetării la nivelul impus de sarcini­le generale ale cincinalului ur­mător. Vorbind de eficiență, din materialele prezentate a reieșit că prin studiile efectuate in pre­zent și în viitorii ani, prin apli­carea lor în producție se va obți­ne o producție suplimentară de 46 milioane lei, care împreună cu o Cincinalul IN DEZBATERE valorificare superioară a mine­reurilor, îmbunătățirea tehnolo­giilor va atinge o eficiență de 228,4 milioane lei. O premisă a începerii viitorului cincinal cu rezultate a spus, în raportul său superioare, tovarășul dr. ing. Ilie Paraschiv, directorul institutului, o constituie stadiul actual al îndeplinirii planului de cercetare, prin terminarea com­pletă a 9 studii de amploare, în­cheierea a 2­ faze de cercetare, execuția a 109 titluri de proiecte, față de 82 cut prevedea planul. Cadrul muncii noastre trebuie să fie tot mai concis legat de activi­tatea de producție, în special în domeniile valorificării de noi re­surse de metale, obținerii de noi materii prime, proiectării și pro­ducerii de noi instalații și utila­je miniere și de preparare, extin­derii studiilor ce vizează activi­tatea economico-financiară O problemă esențială de in­fluențare a eficientei activității de cercetare, ridicată de cercetătorii ing. Constantin Curpăn, ing. Teo­dor Benea și alții, constă în ataca­rea anticipată a unor studii, pentru a evita efectuarea unor proiecte și lucrări miniere fără a avea anu­mite concluzii rezultate din cer­cetare In acest sens, introduce­rea în metodologia de lucru a stu­diului individual al cercetătorilor înainte de a fi prinsă problema în plan, creează premisa munci optime în perspectivă. Se înțelege că eficienta muncii de cercetare o asigură nivelul studiilor și rezultatul lor practic. Evident, realizarea acestui dezide­rat stă în puterea cercetătorilor, în capacitatea lor de elaborare a unor tehnologii superioare, pro­totipuri de utilaje și proiecte de înaltă ținută, care să stîrnească interesul celor din producție. Re­feritor la această problemă esen­țială, tovarășul ing. Florian Bă­­d­ăluț, director cu­­ cercetarea și dezvoltarea în cadrul C.M.M.N., sublinia necesitatea elaborării u­­nor studii complete,­ deoarece pe viitor institutul va trebui să ela­boreze studii și proiecte de insta­­ te TOHATAN (Continuare in pag. a 2­­ a) strungul carusel, ajutor de nă­dejde al muncitorului de la U.M.M.U.M. r I I S I I I I { I I f I C.E.I.L. Sighetul Marmației. Aspect de la fabrica de și­­plici aglomerate. 6­0­0 ieri la redacția ziarului ne-a so­sit o veste îmbucurătoare, colec­tivul Poligonului de panouri mari prefabricate al T.C.M. a scos din tipare piesele ce compun aparta­mentul cu numărul 600 din planul pe anul în curs. Cele 600 apartamente fac parte dintr-un nou tip de locuințe de confort diferențiat cu o suprafață locuibilă de 28 m.p, fiind introdu­se în fabricație în luna februarie a.c. Pînă acum cele 300 aparta­mente din acest tip au fost expe­diate la Satu Mare, restul mon­­tîndu-se în Baia Mare. Acest succes a fost posibil da­torită eforturilor colective a mun­citorilor de aici, care au folosit din plin timpul de lucru, au per­fecționat sistemul de aburire al panourilor și au organizat în bu­­ne condiții expedierea panourilor spre locul de montaj. Datorită a­­vansului luat, pînă la sfîrșitul a­­nului se vor produce mai mult de 800 apartamente, cu 100 peste sarcina de plan. De statură potrivită, bine le­gat, cu fața asprită de soarele verii, omul despre care vrem să vorbim se prezintă simplu — Bogdan. De meserie este in­giner și lucrează la cooperativa agricolă din Ulmeni. Oamenii­­ de aici spun despre el: „E in­­­ginerul nostru din zootehnie . " A venit la noi in toamna tre­cută, mai spre iarnă, dar aliați că-i un om de treabă, harnic,­­ ambițios...“ " IAșa au început să-l cunoască și să-l aprecieze cooperatorii din Ulmeni pe inginerul Gheor­­­­ghe Bogdan. Dorind să aflăm cu­­ ce treburi își umple, atît de intens, spațiul dintre mijitul zo­­­­rilor și lăsatul liniștit al nopții, I­­nginerul Bogdan ne poftește,­­ familiar, în șaretă. Răspunz'ind i invitației,­ iată-ne porniți la :. ■ Oprim la depozitul de ru­laje al termei zootehnice. Aici ne explică cum s-ai reușit, cu­­ toate dificultățile produse de­ inundații, să se recolteze și de­poziteze nutrețurile. In șirele de lin, frumos orînduite, erau depozitate pînă la acea dată mai bine de 140 tone furaje. La acestea, spunea inginerul, se vor mai adăuga etava și circa 900 tone de furaje insilozate. In­ apropierea grajdurilor, un grup de oameni lucra la însilozat. O agroapă de peste 20 de tone era plină pînă la refuz, iar o alta i se apropia de terminare.­­­­Munca la insilozare se des­fășura normal. Totuși în sine inginerul Bogdan nutrea o ne-­­­mulțumire, o frămîntare care ■ trebuia dezvăluită. Ceva mai tîrziu ne-a mărturisit-o deschis, intră ocol. In acea zi, lucrările de insilozare trebuiau susținute , de un număr mai mare de bra­s le de muncă. In actualul ano­timp, cîmpul este mai bogat în nutrețuri bune pentru însilozat.­­ Despre acest fapt el a vorbit cu­­ conducerea cooperativei, cu I •­­ președintele ei, Florian Covaci dar... In plus nici ,mașinile de­ tocat nu funcționează prea stră­lucit. Uneori se detectează. Ști cînd ți-e mai dragă lumea se oprește munca din această cauză. Cei de la I.M.A. Satu­lung, deși cunosc această si­tuație, se fac că nu știu nimic... Despre starea adăposturilor drum, pentru animale nici nu-i place să i se amintească. Grajdurile sunt necorespunzătoare Se o­­cupă acum de executarea unor amenajări care să permită ier­­narea animalelor. Pentru anul ce vine sunt proiectate noi construcții, mai moderne, mai trainice, în care mecanizarea lucrărilor va fi pusă la loc de cinste. In fața unor asemenea greu­tăți, comunistul Gheorghe Bog­dan nu dezarmează. Se sfătuieș­­te cu oamenii, le explică ce necazuri mai sunt, le cere aju­torul și-i antrenează la muncă în zootehnie. Cei nouă ani mun­­ciți în sectorul creșterii anima­lelor i-au oferit o bogată ex­periență. In 1961 a absolvit fa­cultatea. Pe atunci era tânăr. Și acum retrăiește uneori emoțiile care l-au încercat în momen­tul repartizării. A fost trimis să lucreze departe de casă, de părinți, într-un sat cu nume sonor, situat undeva în preajma Harghitei, la Ocland. Nu cu­noștea acolo pe nimeni. Dar in scurt timp a cunoscut și s-a făcut cunoscut în tot împreună cu cooperatorii salul, de aici, după zile și nopți de tru­dă a înjghebat un puternic sec­tor zootehnic. Comuniștii i-au apreciat în mod deosebit acti­vitatea desfășurată, primindu-l, în 1964, în rîndul membrilor de partid. Tot în acel an, inginerul Gheorghe Bogdan s-a căsătorit cu Doina, profesoară de limba română, urcînd atunci încă treaptă pe scara împlinirii nă­p­zuințelor. Avînd familie și de­venind apoi tatăl unei fetițe, activitatea lui a primit un plus de vitalitate. Dar ghidul la frumoasele meleaguri someșene, la părinții care-l vedeau destul de rar nu l-au părăsit nici o clipă. Voia să se știe mai aproape de ei, pentru a-i ajuta, pentru a se re­întoarce o parte din grija sprijinul acordat pe calea a­ și u­rmării, a pregătirii pentru viață. Avea conștiința împăcată că acolo unde a fost trimis să lucreze și-a făcut din plin da­toria. Dar in același timp se simțea dator și față de părinți. De aceea, s-a cerut la Ulmeni, localitate mai apropiată de me­leagurile natale și cu largi po­sibilități de dezvoltare a zoo­tehniei. Venirea lui aici, în toamna anului trecut, a însem­nat un nou început, un nou pri­lej de înfruntare a unor priviri neîncrezătoare față de zooteh­nie care, din păcate, se mai păstrează intr-un fel la unii cooperatori. Dar Gheorghe Bogdan nu se pierde cu firea în fața acestora. Muncește cu rîvna­i caracteristică. Mai întîi a rezolvat, problema retribuției celor ce lucrează la îngrijirea animalelor. înainte vreme se practica aici un soi de retribu­ție lipsit de stimulenți, păgubi­tor pentru cooperativa agricolă. La propunerea lui, consiliul­ de conducere a acceptat introduce­rea retribuției muncii în raport cu producția obținută. Firește că la început reacțiile negative, mai ales din partea celor care erau obișnuiți să lucreze de mîntuială, n-au întîrziat să-și facă prezența. Treptat, însă și cei mai îndărătnici s-au dat pe brazdă, pentru că faptele i-au convins despre necesitatea în­grijirii directe a animalelor, condiție esențială a creșterii producției acestora. Activitatea în zootehnie are un specific aparte față de cea existentă în oricare alt sector al agriculturii. Dar totodată ea este foarte pretențioasă — spunea comu­nistul Gheorghe Bogdan, însă și plină de satisfacții. Mă gîn­­desc, cînd spun acestea, la coo­peratorii care au îndrăgit mun­ca în acest sector, la oameni ca Maria Mihai, o femeie de aproa­pe 40 de ani, care face totul ca lotul de animale de care răs­punde să fie elf mai bine în­grijit. Fără să-și neglijeze tre­burile în gospodărie, obligațiile de mamă și soție, ea ține, fie iarna, fie vara, pe orice vre­me, să se prezinte prima­­ la hrănirea animalelor. Vacile din lotul ei sunt cel mai bine în­­­grijite, dar și cu cea mai bu­nă producție de lapte. Aseme­nea ei lucrează și Eugenia Fo­dor, Alexandru Bota, Alexan­dru Demeter, oameni caracteri­zați printr-o pricepere și hăr­nicie demne de laudă. Cred că pasiunea mu­ltor cooperatori mai vîrstnici față de munca in zootehnie ar trebui să con­stituie un motiv de o largă și susținută preocupare pentru a­­tragerea unui număr mai mare de tineri cooperatori în acest sector. Cu atît mai mult cu cit forma zootehnică a cooperati­vei noastre agricole are o largă perspectivă de dezvoltare, iar vârstnicii trebuie, cu necesitate, să transmită generațiilor mai tinere ștafeta meseriei, a­ expe­rienței acumulate în cursul ani­lor. Intr-adevăr, organizația U.T.C., dar nu numai ea, ci și școala, cadrele didactice din Ulmeni ar trebui să îmbrățișeze ideea sugerată de către inginerul Gheorghe Bogdan. Tradiția în domeniul creșterii animalelor, ca și în oricare altul este un bun de mare preț cîștigat de gene­rațiile precedente și cele de azi, care se impune, prin firea lucrurilor, dezvoltat, îmbogățit cu cunoștințele științei care se face prezentă în persoana spe­cialistului, a inginerului, a me­dicului veterinar prezenți în comună. Inginerul Gheorghe Bogdan aleargă în fuga șaretei de la un loc de muncă la altul din cadrul fermei zootehnice. Stă de vorbă cu oameni, controlea­ză cum se desfășoară activita­tea. De la cirezile de vaci trece la cele de tineret, apoi pe­ la turmele de oi aflate la pă­­șunat. De aici se îndreaptă pe la îngrășătoria de tineret ovin, situată în apropierea sediului cooperativei. Prezența lui în cadrul fermei este o necesitate cotidiană. Cu asemenea preocupări, dar fără să neglijeze studiul, docu­mentarea cu noutățile în spe­cialitate, inginerul Bogdan își umple cu noi fapte, cu noi re­alizări fiecare zi de muncă. Din zori și pînă seara tîrziu se găsește la datorie. Intr-un carnet își notează succesele în­registrate de ferma pe care o conduce, dar și ceea ce mai are de rezolvat în mod curent și în perspectivă. Din aceste notițe am reținut și noi cîteva date mai semnificative: de la începutul anului curent și pî­nă la sfîrșitul lunii august, ferma zootehnică a cooperativei agricole din Ulmeni a livrat că­tre stat produse animaliere în valoare de 608.568 lei, cu 23.708 lei mai mult față de prevede­rile planului pe opt luni. A­­ceste rezultate sintetizează stră­duința și priceperea cooperato­rilor din zootehnie, ele încor­porează în sine munca de zi cu zi a inginerului. Gheorghe Bogdan. AUREL PĂDUREANU Inginerul din zootehnie In preajma începerii însămînțărilor Nepăsarea și iresponsabilitatea in recidivă. Pînă cinci ? Prieteni cu nepăsarea, mecani­zatorii de la secția de mecanizare din Cicîrlău au fost în campania de seceriș și treieriș campioni ne­­declarați ai indiferenței și lipsei de responsabilitate. Zilnic­­ aproa­pe, în acea vreme cei 6 tracto­riști, împreună cu șeful secției, se prezentau la lucru cu tractoarele și utilajele defecte. Specialiștii, cooperatorii din liba și Cicîrlau se agitau, erau necăjiți dar în zadar. Partenerii lor de lucru­­ pierdeau timpul de pomană și nu se sinchiseau de rezolvarea sar­­­­cinilor în condiții onorabile. Conducerea întreprinderii de mecanizare din Apa era la curent cu ceea ce se întîmpla la Cicîr­­lău, a reacționat cînd a fost cri­ticată, dar n-a făcut prea mult pentru redresarea situației. .. .Secerișul și treierișul s-au încheiat de mult. Nicolae Nem­­țeanu și Georgel Pătrașcu, ingine­rii șefi ai unităților agricole de aici, cooperatorii cu care lucrea­ză nu mai au nevoie nici de com­bine și nici de batoze. Solicită tractoare, polidiscuri, pluguri semănători. A sosit vremea semă­și­natului și vor să lucreze. Sarcini­le transmise de conducerea de partid și de stat, de M.A.S. cer operativitate, atenție la calitate și o maximă responsabilitate la se­mănatul cerealelor de toamnă. Mai mult ca oricînd, concesiile sînt cu desăvîrșire excluse. Din nefericire însă despre toate aces­tea mecanizatorii din Cicîrlău se fac din nou că n-au auzit. In in­cinta secției rămîn zilnic unul sau două tractoare defecte, plugurile sînt toate dereglate, iar semănă­­torile sînt inapte pentru lucru. — Astăzi (n.n. 16 septembrie), ne-a spus inginerul Nemțeanuu, au intrat în brazdă doar două trac­toare. Unul la ora 10 și altul la 13,00. Ce ne-am face nu știu. Din 95 de hectare cite avem­ de semă­nat și din care 91 sunt eliberate de mult, am arat doar 40. Vrem să începem semănatul, dar n-a­­vem cu ce... Iată, așadar, cum înțeleg meca­nizatorii din Cicîrlău să-i ajute pe cooperatori. Cu indolență, nepă­sare și lipsă de responsabilitate. Cu mijloacele de acum, o lună. Din păcate această nouă stare de fapt nu-i alangează. Dan din u­­meri, acuză lipsa de piese de schimb, sprijinul slab pe care îl primesc din partea conducerii în­treprinderii. Credem de altfel că au în județ, dar nici în țară nu există o altă secție de mecaniza­re într-o asemenea postură. Co­misia de suprarecepție a utilaje­lor a fost în două rînduri la Ci­cîrlău. .. dar n-a avut ce recep­ționa. Evident însă că această si­tuație, nu se­­ mai poate tolera. A sosit momentul semănatului haosul de orice fel trebuie cu și desăvîrșire înlăturat. După cite ni s-a spus, conducerea I.M.R. Apa știe și acum care este situația privind starea utilajelor. In virtutea sarcinilor existente la ora actuală, a măsurilor sta­bilite, întrebăm pe mecanizatori, pe diriguitorii lor la ce bun atîtea vorbe goale , aruncate în vînt? Cooperatorii au nevoie de trac­toare și încă în cel mai scurt timp. Atenție deci la solicitare! MIRCEA POP — JE Vétrife din­ Mia Mafé,’ Föfób î. DEAC

Next