Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)
1970-09-19 / nr. 5177
Anul XX nr. 5177 Sîmbătă 19 septembrie 1970 4 pagini - 30 de bani Cercetarea și proiectarea în minerit trebuie să asigure o înaltă eficientă în producția materială Prezent la dezbaterea cifrelor de plan ale viitorului cincinal, ce revin Institutului de cercetări și proiectări pentru industria minereurilor neferoase și rare (I.C.P.I.M.N.R.), tovarășul dr. ing. Gheorghe Dobra, secretar al Comitetului județean de partid, și-a început alocuțiunea prin următoarele cuvinte: — E de dorit ca institutul băimărean de cercetări și proiectări să fie mai mult solicitat și căutat de beneficiarii săi, lucru de neconceput fără studii și proiecte de înaltă ținută, care să-și dovedească pe deplin eficiența în producție. De altfel dezbaterea celor proape 300 de cercetători și proiectanți, prin discuțiile purtate și materialele prezentate, a urmărit același imperios deziderat: ridicarea nivelului și calității studiilor și proiectelor executate, obținerea pe această bază a unei înalte eficiente economice. înseși cifrele de plan pentru cincinalul următor dovedesc preocuparea Consiliului științific, a institutului, a forului superior — C.M.M.N. — de a atinge nivelul complexelor sarcini ce le ridică producția, rezolvarea la înalți tehnici și economici a parametri studiilor prinse în obiectivul cercetărilor. .Faptul că față de sarcinile de plan inițiale s-a cerut de către institut o suplimentare a cincinalului, prin care volumul cercetărilor și studiilor crește cu peste 30 la sută față de prezent, iar productivitatea muncii cu 26,3 la sută, demonstrează capacitatea și maturitatea Colectivului de a ridica nivelul științific și al eficienței cercetării la nivelul impus de sarcinile generale ale cincinalului următor. Vorbind de eficiență, din materialele prezentate a reieșit că prin studiile efectuate in prezent și în viitorii ani, prin aplicarea lor în producție se va obține o producție suplimentară de 46 milioane lei, care împreună cu o Cincinalul IN DEZBATERE valorificare superioară a minereurilor, îmbunătățirea tehnologiilor va atinge o eficiență de 228,4 milioane lei. O premisă a începerii viitorului cincinal cu rezultate a spus, în raportul său superioare, tovarășul dr. ing. Ilie Paraschiv, directorul institutului, o constituie stadiul actual al îndeplinirii planului de cercetare, prin terminarea completă a 9 studii de amploare, încheierea a 2 faze de cercetare, execuția a 109 titluri de proiecte, față de 82 cut prevedea planul. Cadrul muncii noastre trebuie să fie tot mai concis legat de activitatea de producție, în special în domeniile valorificării de noi resurse de metale, obținerii de noi materii prime, proiectării și producerii de noi instalații și utilaje miniere și de preparare, extinderii studiilor ce vizează activitatea economico-financiară O problemă esențială de influențare a eficientei activității de cercetare, ridicată de cercetătorii ing. Constantin Curpăn, ing. Teodor Benea și alții, constă în atacarea anticipată a unor studii, pentru a evita efectuarea unor proiecte și lucrări miniere fără a avea anumite concluzii rezultate din cercetare In acest sens, introducerea în metodologia de lucru a studiului individual al cercetătorilor înainte de a fi prinsă problema în plan, creează premisa munci optime în perspectivă. Se înțelege că eficienta muncii de cercetare o asigură nivelul studiilor și rezultatul lor practic. Evident, realizarea acestui deziderat stă în puterea cercetătorilor, în capacitatea lor de elaborare a unor tehnologii superioare, prototipuri de utilaje și proiecte de înaltă ținută, care să stîrnească interesul celor din producție. Referitor la această problemă esențială, tovarășul ing. Florian Bădăluț, director cu cercetarea și dezvoltarea în cadrul C.M.M.N., sublinia necesitatea elaborării unor studii complete, deoarece pe viitor institutul va trebui să elaboreze studii și proiecte de insta te TOHATAN (Continuare in pag. a 2 a) strungul carusel, ajutor de nădejde al muncitorului de la U.M.M.U.M. r I I S I I I I { I I f I C.E.I.L. Sighetul Marmației. Aspect de la fabrica de șiplici aglomerate. 600 ieri la redacția ziarului ne-a sosit o veste îmbucurătoare, colectivul Poligonului de panouri mari prefabricate al T.C.M. a scos din tipare piesele ce compun apartamentul cu numărul 600 din planul pe anul în curs. Cele 600 apartamente fac parte dintr-un nou tip de locuințe de confort diferențiat cu o suprafață locuibilă de 28 m.p, fiind introduse în fabricație în luna februarie a.c. Pînă acum cele 300 apartamente din acest tip au fost expediate la Satu Mare, restul montîndu-se în Baia Mare. Acest succes a fost posibil datorită eforturilor colective a muncitorilor de aici, care au folosit din plin timpul de lucru, au perfecționat sistemul de aburire al panourilor și au organizat în bune condiții expedierea panourilor spre locul de montaj. Datorită avansului luat, pînă la sfîrșitul anului se vor produce mai mult de 800 apartamente, cu 100 peste sarcina de plan. De statură potrivită, bine legat, cu fața asprită de soarele verii, omul despre care vrem să vorbim se prezintă simplu — Bogdan. De meserie este inginer și lucrează la cooperativa agricolă din Ulmeni. Oamenii de aici spun despre el: „E inginerul nostru din zootehnie . " A venit la noi in toamna trecută, mai spre iarnă, dar aliați că-i un om de treabă, harnic, ambițios...“ " IAșa au început să-l cunoască și să-l aprecieze cooperatorii din Ulmeni pe inginerul Gheorghe Bogdan. Dorind să aflăm cu ce treburi își umple, atît de intens, spațiul dintre mijitul zorilor și lăsatul liniștit al nopții, Inginerul Bogdan ne poftește, familiar, în șaretă. Răspunz'ind i invitației, iată-ne porniți la :. ■ Oprim la depozitul de rulaje al termei zootehnice. Aici ne explică cum s-ai reușit, cu toate dificultățile produse de inundații, să se recolteze și depoziteze nutrețurile. In șirele de lin, frumos orînduite, erau depozitate pînă la acea dată mai bine de 140 tone furaje. La acestea, spunea inginerul, se vor mai adăuga etava și circa 900 tone de furaje insilozate. In apropierea grajdurilor, un grup de oameni lucra la însilozat. O agroapă de peste 20 de tone era plină pînă la refuz, iar o alta i se apropia de terminare.Munca la insilozare se desfășura normal. Totuși în sine inginerul Bogdan nutrea o ne-mulțumire, o frămîntare care ■ trebuia dezvăluită. Ceva mai tîrziu ne-a mărturisit-o deschis, intră ocol. In acea zi, lucrările de insilozare trebuiau susținute , de un număr mai mare de bras le de muncă. In actualul anotimp, cîmpul este mai bogat în nutrețuri bune pentru însilozat. Despre acest fapt el a vorbit cu conducerea cooperativei, cu I • președintele ei, Florian Covaci dar... In plus nici ,mașinile de tocat nu funcționează prea strălucit. Uneori se detectează. Ști cînd ți-e mai dragă lumea se oprește munca din această cauză. Cei de la I.M.A. Satulung, deși cunosc această situație, se fac că nu știu nimic... Despre starea adăposturilor drum, pentru animale nici nu-i place să i se amintească. Grajdurile sunt necorespunzătoare Se ocupă acum de executarea unor amenajări care să permită iernarea animalelor. Pentru anul ce vine sunt proiectate noi construcții, mai moderne, mai trainice, în care mecanizarea lucrărilor va fi pusă la loc de cinste. In fața unor asemenea greutăți, comunistul Gheorghe Bogdan nu dezarmează. Se sfătuiește cu oamenii, le explică ce necazuri mai sunt, le cere ajutorul și-i antrenează la muncă în zootehnie. Cei nouă ani munciți în sectorul creșterii animalelor i-au oferit o bogată experiență. In 1961 a absolvit facultatea. Pe atunci era tânăr. Și acum retrăiește uneori emoțiile care l-au încercat în momentul repartizării. A fost trimis să lucreze departe de casă, de părinți, într-un sat cu nume sonor, situat undeva în preajma Harghitei, la Ocland. Nu cunoștea acolo pe nimeni. Dar in scurt timp a cunoscut și s-a făcut cunoscut în tot împreună cu cooperatorii salul, de aici, după zile și nopți de trudă a înjghebat un puternic sector zootehnic. Comuniștii i-au apreciat în mod deosebit activitatea desfășurată, primindu-l, în 1964, în rîndul membrilor de partid. Tot în acel an, inginerul Gheorghe Bogdan s-a căsătorit cu Doina, profesoară de limba română, urcînd atunci încă treaptă pe scara împlinirii năpzuințelor. Avînd familie și devenind apoi tatăl unei fetițe, activitatea lui a primit un plus de vitalitate. Dar ghidul la frumoasele meleaguri someșene, la părinții care-l vedeau destul de rar nu l-au părăsit nici o clipă. Voia să se știe mai aproape de ei, pentru a-i ajuta, pentru a se reîntoarce o parte din grija sprijinul acordat pe calea a și urmării, a pregătirii pentru viață. Avea conștiința împăcată că acolo unde a fost trimis să lucreze și-a făcut din plin datoria. Dar in același timp se simțea dator și față de părinți. De aceea, s-a cerut la Ulmeni, localitate mai apropiată de meleagurile natale și cu largi posibilități de dezvoltare a zootehniei. Venirea lui aici, în toamna anului trecut, a însemnat un nou început, un nou prilej de înfruntare a unor priviri neîncrezătoare față de zootehnie care, din păcate, se mai păstrează intr-un fel la unii cooperatori. Dar Gheorghe Bogdan nu se pierde cu firea în fața acestora. Muncește cu rîvnai caracteristică. Mai întîi a rezolvat, problema retribuției celor ce lucrează la îngrijirea animalelor. înainte vreme se practica aici un soi de retribuție lipsit de stimulenți, păgubitor pentru cooperativa agricolă. La propunerea lui, consiliul de conducere a acceptat introducerea retribuției muncii în raport cu producția obținută. Firește că la început reacțiile negative, mai ales din partea celor care erau obișnuiți să lucreze de mîntuială, n-au întîrziat să-și facă prezența. Treptat, însă și cei mai îndărătnici s-au dat pe brazdă, pentru că faptele i-au convins despre necesitatea îngrijirii directe a animalelor, condiție esențială a creșterii producției acestora. Activitatea în zootehnie are un specific aparte față de cea existentă în oricare alt sector al agriculturii. Dar totodată ea este foarte pretențioasă — spunea comunistul Gheorghe Bogdan, însă și plină de satisfacții. Mă gîndesc, cînd spun acestea, la cooperatorii care au îndrăgit munca în acest sector, la oameni ca Maria Mihai, o femeie de aproape 40 de ani, care face totul ca lotul de animale de care răspunde să fie elf mai bine îngrijit. Fără să-și neglijeze treburile în gospodărie, obligațiile de mamă și soție, ea ține, fie iarna, fie vara, pe orice vreme, să se prezinte prima la hrănirea animalelor. Vacile din lotul ei sunt cel mai bine îngrijite, dar și cu cea mai bună producție de lapte. Asemenea ei lucrează și Eugenia Fodor, Alexandru Bota, Alexandru Demeter, oameni caracterizați printr-o pricepere și hărnicie demne de laudă. Cred că pasiunea multor cooperatori mai vîrstnici față de munca in zootehnie ar trebui să constituie un motiv de o largă și susținută preocupare pentru atragerea unui număr mai mare de tineri cooperatori în acest sector. Cu atît mai mult cu cit forma zootehnică a cooperativei noastre agricole are o largă perspectivă de dezvoltare, iar vârstnicii trebuie, cu necesitate, să transmită generațiilor mai tinere ștafeta meseriei, a experienței acumulate în cursul anilor. Intr-adevăr, organizația U.T.C., dar nu numai ea, ci și școala, cadrele didactice din Ulmeni ar trebui să îmbrățișeze ideea sugerată de către inginerul Gheorghe Bogdan. Tradiția în domeniul creșterii animalelor, ca și în oricare altul este un bun de mare preț cîștigat de generațiile precedente și cele de azi, care se impune, prin firea lucrurilor, dezvoltat, îmbogățit cu cunoștințele științei care se face prezentă în persoana specialistului, a inginerului, a medicului veterinar prezenți în comună. Inginerul Gheorghe Bogdan aleargă în fuga șaretei de la un loc de muncă la altul din cadrul fermei zootehnice. Stă de vorbă cu oameni, controlează cum se desfășoară activitatea. De la cirezile de vaci trece la cele de tineret, apoi pe la turmele de oi aflate la pășunat. De aici se îndreaptă pe la îngrășătoria de tineret ovin, situată în apropierea sediului cooperativei. Prezența lui în cadrul fermei este o necesitate cotidiană. Cu asemenea preocupări, dar fără să neglijeze studiul, documentarea cu noutățile în specialitate, inginerul Bogdan își umple cu noi fapte, cu noi realizări fiecare zi de muncă. Din zori și pînă seara tîrziu se găsește la datorie. Intr-un carnet își notează succesele înregistrate de ferma pe care o conduce, dar și ceea ce mai are de rezolvat în mod curent și în perspectivă. Din aceste notițe am reținut și noi cîteva date mai semnificative: de la începutul anului curent și pînă la sfîrșitul lunii august, ferma zootehnică a cooperativei agricole din Ulmeni a livrat către stat produse animaliere în valoare de 608.568 lei, cu 23.708 lei mai mult față de prevederile planului pe opt luni. Aceste rezultate sintetizează străduința și priceperea cooperatorilor din zootehnie, ele încorporează în sine munca de zi cu zi a inginerului. Gheorghe Bogdan. AUREL PĂDUREANU Inginerul din zootehnie In preajma începerii însămînțărilor Nepăsarea și iresponsabilitatea in recidivă. Pînă cinci ? Prieteni cu nepăsarea, mecanizatorii de la secția de mecanizare din Cicîrlău au fost în campania de seceriș și treieriș campioni nedeclarați ai indiferenței și lipsei de responsabilitate. Zilnic aproape, în acea vreme cei 6 tractoriști, împreună cu șeful secției, se prezentau la lucru cu tractoarele și utilajele defecte. Specialiștii, cooperatorii din liba și Cicîrlau se agitau, erau necăjiți dar în zadar. Partenerii lor de lucru pierdeau timpul de pomană și nu se sinchiseau de rezolvarea sarcinilor în condiții onorabile. Conducerea întreprinderii de mecanizare din Apa era la curent cu ceea ce se întîmpla la Cicîrlău, a reacționat cînd a fost criticată, dar n-a făcut prea mult pentru redresarea situației. .. .Secerișul și treierișul s-au încheiat de mult. Nicolae Nemțeanu și Georgel Pătrașcu, inginerii șefi ai unităților agricole de aici, cooperatorii cu care lucrează nu mai au nevoie nici de combine și nici de batoze. Solicită tractoare, polidiscuri, pluguri semănători. A sosit vremea semășinatului și vor să lucreze. Sarcinile transmise de conducerea de partid și de stat, de M.A.S. cer operativitate, atenție la calitate și o maximă responsabilitate la semănatul cerealelor de toamnă. Mai mult ca oricînd, concesiile sînt cu desăvîrșire excluse. Din nefericire însă despre toate acestea mecanizatorii din Cicîrlău se fac din nou că n-au auzit. In incinta secției rămîn zilnic unul sau două tractoare defecte, plugurile sînt toate dereglate, iar semănătorile sînt inapte pentru lucru. — Astăzi (n.n. 16 septembrie), ne-a spus inginerul Nemțeanuu, au intrat în brazdă doar două tractoare. Unul la ora 10 și altul la 13,00. Ce ne-am face nu știu. Din 95 de hectare cite avem de semănat și din care 91 sunt eliberate de mult, am arat doar 40. Vrem să începem semănatul, dar n-avem cu ce... Iată, așadar, cum înțeleg mecanizatorii din Cicîrlău să-i ajute pe cooperatori. Cu indolență, nepăsare și lipsă de responsabilitate. Cu mijloacele de acum, o lună. Din păcate această nouă stare de fapt nu-i alangează. Dan din umeri, acuză lipsa de piese de schimb, sprijinul slab pe care îl primesc din partea conducerii întreprinderii. Credem de altfel că au în județ, dar nici în țară nu există o altă secție de mecanizare într-o asemenea postură. Comisia de suprarecepție a utilajelor a fost în două rînduri la Cicîrlău. .. dar n-a avut ce recepționa. Evident însă că această situație, nu se mai poate tolera. A sosit momentul semănatului haosul de orice fel trebuie cu și desăvîrșire înlăturat. După cite ni s-a spus, conducerea I.M.R. Apa știe și acum care este situația privind starea utilajelor. In virtutea sarcinilor existente la ora actuală, a măsurilor stabilite, întrebăm pe mecanizatori, pe diriguitorii lor la ce bun atîtea vorbe goale , aruncate în vînt? Cooperatorii au nevoie de tractoare și încă în cel mai scurt timp. Atenție deci la solicitare! MIRCEA POP — JE Vétrife din Mia Mafé,’ Föfób î. DEAC