Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-26 / nr. 5183

V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5183 Sîmbata 26 septembrie 1970 4 pagini — 30 bani C.E.I.L.-platformă — Sighe­­tu Marmației. Aspect din fabrica de plăci aglomerate. Tovarășul I­asi­e Vi­leu a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Ro­mân a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, cu prilejul împlinirii vîr­­stei de 60 de ani, următoarea scri­soare: Dragă tovarășe Vilcu. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român îți adre­sează calde felicitări, urări de sănătate și fericire! Intrat din anii tinereții în rîn­­durile mișcării muncitorești, te-ai călit ca militant revoluționar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la lup­tele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării și asupririi burghezo-moșierești, a fascismu­lui și războiului hitlerist, pentru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegație și devotament sarcinile încredințate de partid. Se bucură de o binemeritată con­siderație activitatea desfășura­­tă după 23 August 1944, în func­țiile de răspundere ce­ ți s-au în­credințat, ca prim-secretar al or­ganizației regionale de partid Dobrogea, președinte­ al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție, iar în prezent, ca membru al Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central Partidului Comunist Român și vi­ai­cepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxis­t-leninistă de edifica­re a orânduirii socialiste, înălțare economică și socială de a patriei, de înflorire multilaterală a națiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei și alianței cu țările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unității miș­cării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste. In în­făptuirea acestei politici aduci ■o valoroasă și apreciată contri­buție. Activitatea îndelungată pe ca­re ai desfășurat-o în mișcarea re­voluționară, slujirea cu credință a intereselor clasei noastre mun­citoare, ale poporului român, cauzei socialismului și comunis­­a­mului ți-au adus stima și prețui­rea întregului partid, ale tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vikii, ani malți, putere de muncă și noi succese în acti­vitatea rodnică pe care o desfă­­șori! COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN O MIE ȘI UNA DE „MOTIVE“, DAR INSĂMINȚĂRILE SE TĂRĂGĂNEAZĂ... Am pornit în investigația de fa­tă de la cîteva cifre din operativa existentă în dimineața zilei de 23 septembrie la Direcția agricolă județeană. S-a desprins că la Șomcuta Mare, cooperatorii au de­zinsămînțat cu cereale de toamnă o suprafață de 350 ha. Din aces­tea 115 ha sînt complet pregătite, iar alte 105 ha nu mai arate. Pînă aici totul pare în ordine. Cum se întîmplă totuși că nici o palmă din terenul pregătit nu fost însămînțat? „Poate voi găsi a azi semănătorile în lucru", mi-am zis în gînd, călătorind spre Șom­­cuta. Decepție. Am văzut tractoa­re avînd și discuind. Nu e rău. De ce stau însă fără lucru la secția de mecanizare cinci semănători S.U.-29? — N-avem sămînță — ne-a re­plicat scurt tovarășul Vasile Ma­­rinescu, inginerul șef al unității. Urmează în continuare obișnuitele explicații, întreaga cantitate de sămînță trebuie schimbată, cea existentă fiind deja la bază n-a sosit încă degenerată, sămînță pentru cele 50 ha planificate cu secară... Am ascultat cu atenție cele re­latate de specialistul unității, deși știam că­ lucrurile nu stau tocmai așa. Cu o săptămînă în urmă, de pildă, la baza de recepție din Sa­tulung ni s-a spus foarte clar că din 43 tone grîu de sămânță Șom­cuta Mare a ridicat doar 16 tone. Tovarășul inginer recunoaște că într-adevăr o asemenea cantitate de grîu se află în magazia unității dar „nu se dă bătut" și vine cu alte „argumente". — Imtîi am vrut să semănăm secara­­?). Zilnic am dat telefoa­ne la Direcția agricolă județeană pentru secară și grîu din soiul nr. 301. Aceste argumente n-au nici consistență. In fond cu griul exis­­­tent în unitate puteau fi însămân­țate pînă în prezent 66 ha. Ca să nu mai pomenim de cantitățile neridicate de la bază! Cu­ privește secara, în ziua de 22 septembrie, tovarășul Marinescu s-a întîlnit întîmplător cu președintele coope­rativei agricole din Pribilești. În cadrul discuțiilor dintre cei doi, președintele i-a oferit inginerului secară cu buletin roșu, la schimb cu grîu. Lucrurile s-au perfectat pe loc. Urmează doar să fie reali­zate și în practică. Făcîind o paranteză, nu să nu amintim că și pe noi, putem cu o săptămînă în urmă, același pre­ședinte ne-a rugat: — Dacă aflați cumva că are ne­voie cineva de secară îndrumați-1 încoace. N. SOARE (Continuare în pag. a 2-­a) I încheierea de Stat al vizitei președintelui Consiliului Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, în Austria al Președintele Consiliului de Stat Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu soția, Elena Ceaușescu, s-au înapoiat vineri seara în Ca­pitală, după­ vizita oficială făcu­tă în Austria, la invitația preșe­dintelui federal Franz Jonas. Șeful statului, ro­mân ,a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului ex­terior, de consilieri și experți. La aeroportul Băneasa, au venit în întâmpinare tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Rău­tu, , Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Miron Constantines­­cu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, precum și conducătorilor de partid și soțiile de stat, vicepreședinți ai Marii Adu­nări Naționale, ai Consiliului de Miniștri, membrii ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători de insti­tuții centrale și organizații obștești. . Au fost prezenți Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la București, membri ai Ambasadei Austriei, șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditați în România și alți membri ai corpu­lui diplomatic. La ora 19,20 avionul preziden­țial a aterizat. Miile de bucureș­­teni, aflați la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifesta­re de dragoste și înaltă prețuire șefului statului nostru. Conducătorii de partid și de stat veniți în întâmpinare se a­­propie de scara avionului, salu­ta cu multă căldură pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pionieri oferă flori președinte­lui Consiliului de Stat și soției sale. Răsună puternice urale, ova­ții, se scandează îndelung „Ceaușescu-P.C.R.". Locuitorii Ca­pitalei exprimă în acest fel sa­tisfacția lor, a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoa­se ale vizitei făcute în Austria de șeful statului, vizită care a contribuit la întărirea și dez­voltarea multilaterală a relații­lor româno-austriece, la conso­lidarea păcii și colaborării în Europa. Ei exprimă mulțumiri pre­ședintelui Consiliului de Stat, pentru contribuția pe care per­sonal o aduce la dezvoltarea prie­teniei și colaborării dintre po­porul român și toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace și înțelegere internațio­nală. In această atmosferă de viu și puternic entuziasm, tovarășul Nicolae Ceaușescu se îndreaptă spre mulțime, st­rînge prietenește mîinile întinse, răspunde acla­mațiilor care nu contenesc. ★ După-amiază, președintele Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, și celelalte per­soane oficiale din suita sa au plecat din Viena spre București. .. .Marea poartă a Vienei, ae­roportul Schwechat, de unde a decolat avionul prezidențial, este sărbătorește împodobită cu dra­pelele naționale ale României și ale țării gazdă. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și soția sa sosesc la aeroport împreună cu președintele Franz Jonas și so­ția sa. Cei doi președinți trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Sunt intonate imnu­rile de stat ale celor două țări, în timp ce, în semn de omagii­, se trag 21 de salve. Președintele Nicolae Ceaușescu își ia apoi rămas bun de la cele­lalte personalități austriece ve­nite pe aeroport: derul Bruno Kreisky, cancelarul de­vicecance­larul Rudolf Hauser, ministrul afacerilor externe, Rudolf Kirch­schläger, ministrul comerțului, in­dustriei și meșteșugurilor, Josef Stări ba­ch­er, alți membri ai gu­vernului și persoane oficiale aus­triece. Șeful statului român își ia, de asemenea, rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acreditați la Viena, prezenți pe aeroport. La scara avionului, tele Consiliului de Stat, președin­Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt salutați căldu­ros de președintele Franz Jonas, și soția sa, Grete Jonas, un călduros rămas bun. Cei își iau doi șefi de stat își string prietenește mîinile. La ora 16,30 avionul preziden­țial, cu care a călătorit șef­ul sta­tului român în Austria, se în­dreaptă spre patrie. Oficialități­le venite să salute pe șeful sta­tului român adresează semne prietenești. Este o atmosferă căl­duroasă, este acea atmosferă care a însoțit pe tot parcursul vizitei­ în Austria pe șeful statului român și pe celelalte oficialități care l-au însoțit. VIZITII ( AGENȚIA INTERNAȚIONALA PENTRU­ ENNERGIA ATOMICĂ CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în cea de-a cincea zi a vizitei Austria a președintelui Nicolae Ceaușescu, a soției sale, Elena Ceaușescu, și a per­soanelor oficiale care-l țesc pe șeful statului român înso­a început cu vizitarea Agenției Internaționale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două or­ganizații specializate ale O.N.U.: Agenția Internațională pentru Energia Atomică, (A.I.E.A.) și Organizația Națiunilor U­nite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monu­mentală aripă a palatului Hof­burg, găzduiește in aceste zile sesiunea anuală a Conferinței generale a A.I.E.A. Frontispi­ciul palatului este cu steagurile­­ țărilor împodobit pârtiei* panie. Astăzi, în mod deose­bit, intrarea la Congressze­n­­trum este francată de drapelul României, care flutură ală­turi de drapelul Națiunilor U­­nite și de cel al Austriei în cinstea președintelui Consi­liului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al conferinței. A.S.E.A. are ca obiectiv e­­sențial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice, inițiind, pe baza unui program de­versifi­cat, acțiuni de colaborare în­tre țările membre ale organiza­(Continuare în pag. a 4-a) Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința Generală a Agenți­ei Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavifestră, ca­re reunește iluștri reprezentanți ai științei din cele peste T00 de țări membre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața internațională, polarizînd larg interesul și atenția opiniei publice mondiale. Importanța ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compar­timent esențial al științei con­temporane, cu profunde implica­ții pentru progresul societății o­­menești, pentru pacea și securi­tatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tai­nelor atomului a deschis omeni­rii calea unor mari realizări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, în ridicarea nivelului de civiliza­ție și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mij­loace de distrugere — bomba a­­tomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru Energia Atomică este tocmai ceea — stipulată expres în în­­­­suși statutul agenției — de a în­curaja și facilita în lumea întrea­gă­­ utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decît în condi­ții de pace, într-un climat de în­credere și colaborare între po­poare. Oamenii de știință sînt, prin însăși natura activității lor, profund interesați ca atomul să servească păcii, vieții, să veghe­ze ca roadele creației lor să fie folosite pentru progresul și bună­starea popoarelor. Este evident că dacă mijloace­le materiale și uriamele fonduri absorbite în prezent de produce­rea armelor atomice și de cerce­tările pentru perfecționarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective pașnice, s-ar pu­tea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea acestei uriașe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezas­tru al planetei noastre, a-i con­feri în mod exclusiv menirea de generator al progresului și pros­perității — acesta este un ma­ret ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii de bine îi închină eforturile și energia lor. Acționând în acest­ spirit, sa­vanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca —­ indiferent de con­vingerile lor filozofice și politice, de apartenența la un sistem soci­al-politic sau altul — să-și aducă, împreună, contribuția la promova­rea țelurilor nobile pe care a­­genția și le-a propus și care răspund dezideratelor întregii o­­meniri iubitoare de pace. România s-a pronunțat și se pronunță în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, și îndeosebi de dezarmare nucleară, conside­red că singura modalitate de a elibera omenirea de coșmarul războiului nuclear este oprirea producției acestor arme, distruge­rea stocurilor existente, interzi­cerea definitivă a folosirii ener­giei atomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoa­re a Tratatului de neproliferare, încheierea convorbirilor oficiale Vineri dimineața a avut loc a doua rundă a convorbirilor ofi­ciale dintre președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal al Aus­triei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situa­ției internaționale, subliniindu-se dorința celor două țări de a con­lucra și în viitor pentru stator­nicirea pe continentul european a unui climat de securitate, înțe­legere și colaborare pașnică. Cei doi președinți și-au expri­mat satisfacția pentru evoluția favorabilă a relațiilor româno­­austriece, apreciind că vizitele reciproce dintre conducerile de stat ale României și Austriei au contribuit la dezvoltarea legă­turilor care unesc cele două țări. In cadrul convorbirilor au fost relevate perspectivele extinderii colaborării și cooperării multi­laterale, fructuoase, dintre Ro­mânia și Austria, în acest sens fiind date indicații organelor de resort. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, de deplină înțelegere. In încheiere, a fost adoptat un comunicat co­mun cu privire la vizita preșe­dintelui Consiliului de Stat Republicii Socialiste România în al Austria. (Agerpres) Noua Casă de­ cultură a sindicatelor din Baia Mare se pregătește să-și pri­mească oaspeții. ÍN PAGINA A 2-A. Ü Un nou concurs de admitere în învățămîntul superior ■ Punctări La invitația președintelui fede­ral al Republicii Austria, preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, a o vizită oficială în Austria, făcut în­tre 21—25 septembrie 1970, răspuns la vizita în România ca a președintelui federal Franz Jonas. Președintele Consiliului de Stat și persoanele oficiale care l-au însoțit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg și Linz, întreprinderi industriale și instituții culturale din aceste localități. înalților oaspeți ro­­mâni li s-­a făcut pretutindeni o primire cordială. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și președintele Republicii Aus­tria au purtat convorbiri la care au participat: Din partea română: Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe; Cor­­­nel Burtică, ministrul comerțu­lui exterior; Dumitru Aninoiu, ambasador extraordinar și pleni­potențiar al Republicii Socialiste România în Austria. Din partea austriacă: Bruno Kreisky, cancelar federal; Ru­dolf Hauser, vicecancelar; Ru­dolf Kirchschläger, ministrul a­­­facerilor externe; Josef Stamn­bacher, ministrul comerțului, in­dustriei și meșteșugurilor; Hertha Firnberg, ministrul științei și cercetării; Ernst Eugen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Fe­derală; Eduard Tschop, ambasa­dor extraordinar și plenipotențiar al Republicii Austria în Republi­ca Socialistă România. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă ce carac­terizează relațiile între cele două țări și au oferit prilejul e­­fectuării unui larg schimb de pă­reri asupra raporturilor bilate­rale și cu privire la principale­le probleme internaționale de in­teres comun. S-a constatat cu satisfacție că de la vizita președintelui fede­ral în România, în toamna anului 1969, relațiile dintre cele țări s-au dezvoltat în toate două do­meniile în mod îmbucurător, ele constituind un exemplu de co­laborare­ între țări cu sisteme social politice diferite. In timpul vizitei s-a semnat de către ministrul comerțului ex­terior al României, Cornel Burti­că, și ministrul federal al comer­țului, industriei și meșteșugu­rilor, dr. Josef Starnbacher, un nou acord comercial pe perioa­da 1971—1975. A fost semnat, de (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu

Next