Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)

1970-10-18 / nr. 5202

2 CURIER Un grup de cetățeni — Bălța de sub Codru. După cum ne informează I.T.A., cursele de călători din zilele de 2—4 septembrie a.c. pe ruta Baia Mare — Bălța de sub Codru au fost suspendate din motive tehnice, fapt care a nemulțumit călătorii. S-au luat măsuri ca cursele să circule normal. Un grup de călători — Sighetu Marmației. Aveți dreptate. Conducerea I.T.A. ne-a comunicat că șoferul Mikloș Pomp a fost schimbat de pe autobuz și urmează să-și primească sancțiunea pentru comportarea necivilizată față de călători. Un grup de elevi — Fernezia. Construirea trotuarului în cauză, după cum ne-am informat, este în atenția Consiliului popular al municipiului Baia Mare. Unui anonim — Tg. Lăpuș. Este adevărat că între 18—23 august casieria de abonamente a Autogării era internată de urgență în spital și nu s-a predat gestiunea altei persoane. Problema s-a rezolvat însă în timp util ca toți solicitanții să-și poată procura sau viza abonamentele. Gh. Cazaca — Baia Mare. Problema curățeniei centrului vechi a mai fost tratată în coloanele ziarului nostru. Serviciul de gospodărie comunală al Consiliului popular municipal ne-a comunicat că se vor lua măsurile cuvenite. A. Carol — Baia Mare. Sesizarea e tardivă. Bufetul în cauză s-a închis pînă... la primăvară! Alexandru Marincaș — Baia Mare, str. Valea Borcutului nr. 170. Sesizarea dv. în legătură cu funcționarea băilor Apa Sărată este întemeiată. Conducerea întreprinderii balneo-climaterice ne-a județene comunicat că lipsurile semnalate au fost remediate și că șeful unității a fost tras la răspundere pentru lipsa spiritului gospodăresc. Nicolae Romaniuc —dea: Am primit scrisoarea Repedv, in legătură cu activitatea rodnică care se desfășoară la biblioteca din localitatea dv. Ne bucurăm că biblioteca are peste 550 de cititori și că bibliotecara Irina Rîmboiu se preocupă activ de popularizarea cărților. Așteptăm alte vești. Dorel Rusu — I.J.E.C.O.O.P. Baia Mare. Aveți dreptate. Vinovat pentru cele petrecute în seara zilei de 31 iulie a.c. cu tînăra care a călătorit cu autocamionul 21 MM 1188 se face șoferul Dumitru Fericeanu r £ * PFMTRU SOTTÄTTSVl Avancronica Această rubrică, pe care intenționăm să o susținem săptămînal, nu constituie altceva decit un ghid. Un ghid a cărui utilitate ni se pare evidentă, în zilele noastre, cu multitudinea de mijloace informaționale, cu preocupări cotidiene dintre cele mai diverse, cu permanenta dorință de a ne îmbogăți universul spiritual, o selecție din emisiunile de televiziune — în funcție de pregătirea profesională, de sfera problemelor dezbătute, de pasiunile fiecăruia dintre noi — se impune cu necesitate, pentru că televizorul, întocmai ca și presa sau radioul, literatura sau cinematograful, nu poate constitui singura noastră preocupare. Ele toate, dar nu numai ele, constituie un fragment din sfera posibilelor noastre întrebări de fiecare zi. Evenimentul săptămînii îl constituie desigur vizita pe care președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o întreprinde în aceste zile în Statele Unite ale Americii, vizită oglindită pe larg în reportajele transmise în cadrul telejurnalelor de fiecare zi de echipele speciale ale Televiziunii Române. Luni după-amiază, studioul de televiziune va transmite în direct cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Programul săptămînii viitoare nu excelează prin emisiuni ieșite din comun sau prin manifestări care polarizează atenția generală; cu toate acestea rubricile permanente ale ei, pe care ne-am obișnuit să le urmărim, ne pot reține atenția. Ni se oferă astfel, în cadrul emisiunii un itinerar „Teleglob“ polonez pe o rută interesantă cuprinsă între Cracovia și Zakopane. Pentru cinefili, filmele oferite prezintă un real interes: este vorba de reîntîlnirea cu actori binecunoscuți TV ai cinematografului mondial: regretatul Zbigniew Cybulski, (Dragoste neîmplinită), Danny Kaye (Inspectorul general), sau unui gen îndrăgit de numeroși telespectatori: westernul. Teatrul este mai slab reprezentat în această săptămînă, vom putea urmări doar piesa lui Ion Băieșu „Iertarea“ în interpretarea excelent colectiv unui al Teatrului Mic.. Nu vom uita desigur să amintim de atît de populara emisiuneconcurs „Steaua fără nume“. Bănuim că noua ediție a acestei emisiuni se va remarca printr-un grad sporit de probitate profesionalitate. In înși cheiere mai amintim de emisiunile „Căminul“ (care devine din săptămînă în săptămînă tot mai atrăgătoare), teleenciclopedia, serialul de aventuri „Incoruptibilii“ și pentru amatorii de sport, alături de transmise în meciurile un sport aparte, direct, ciclobalul (fotbalul pe biciclete). MIRCEA MARIAN Aspect de pe Valea Jiului (Vișeu). TELEVIZIUNE Duminică 18 octombrie 1970 9.00 Matineu duminical pentru copii și școlari. 10.00 Viața satului. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal. Rapid — Universitatea Craiova. 14.15 Publicitate și muzică. 14.30 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă.16.15 Hipism. Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice. 17.00 Avanpremieră la campionatul mondial de gimnastică. 17.30 Patinaj artistic: Concurs demonstrativ. 19.20 Film de desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV: „întoarcerea bărbaților*. 20.20 Film artistic: „Inspectorul general": 22.00 Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. ____________________ Luni 19 octombrie 1970__________ In jurul orei 16.45. Transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 13.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Student la Politehnică. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ropian foileton: „Punct și contrapunct". 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. Lucrările agricole (Urmare din pag. 1) Ce să le spunem unor astfel de gospodari ? Trebuie ca în cel mai scurt timp și acești „campioni“ ai superficialității să se trezească la realitate. Is zorește vremea, numeroasele alte lucrări care au mai rămas de efectuat. Și ne gîndim în primul rînd la porumb, la cartofii nerecoltați și la însilozări, la lucrările a căror urgență nu se poate comenta, dar care, din nefericire și pînă la ora actuală, în majoritatea unităților agricole nu se desfășoară la nivelul cerut. La porumb de exemplu, din 4.809 hectare pînă alaltăieri seară doar recolta de pe 1.038 hectare a ajuns în pătule și magazii, iar la cartofi jumătate din suprafață era încă neatinsă. Sunt bineînțeles și cooperative agricole (Urmeniș, Asuaju de Sus), care sunt excluse de la asemenea aprecieri de loc pozitive și unde, spre cinstea specialiștilor, a președinților și brigadierilor, recoltatul porumbului și a cartofilor s-a terminat de mult. Sunt însă puține. Marea majoritate a unităților agricole etalează realizări minime, sub orice critică. La Mesteacăn, Someș-Uileac, Ciolt și Prislop, bunăoară, ca și în numeroase alte părți, culesul porumbului n-a început încă, iar la Șomcuta Mare, Plopiș și Dumbrăvița, în ultimele trei zile nu s-a recoltat nici măcar un știulete. Ce-i determină pe cooperatorii de aici, ca specialiști să tergiverseze la nesfîrșit lucrările de recoltare este greu de înțeles. Cert este însă că în ciuda vremii excelente din această perioadă, porumbul și cartofii continuă să rămînă pe cîmp și nu în silozuri, pătule și magazii, cum ar trebui. Neașteptat de încet se desfășoară de asemenea și livrarea produselor către stat, achitarea unor obligații pe care le au cooperativele agricole. Acestor aspecte, organele și organizațiile de partid, consiliile populare comunale și conducerile de unități trebuie să le contrapună măsuri energice și operative, o activă mobilizare a cooperatorilor la lucru. Obligă la toate acestea răcirea bruscă a timpului, ultimele previziuni meteorologice privind evoluția vremii în perioada imediat următoare. cinema Duminică 18 octombrie 1970 • BAIA MARE — Dacia: Degetul de fier: Minerul: Procesul Săsar: Tony, ți-ai ieșit din minți. 1 Mai: Așteaptă pînă se întunecă. 9 BAIA SPRIE: Operațiunea „Leontine": SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Această femeie. 9 VIȘEU DE SUS: Acțiunea „Vulturul”. 9 BORȘA: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabusse. 9 BAIA BORȘA: Atentatul de la Sarajevo; • CAVNIC — Minerul: Eu sunt Cuba; Gutinul: Așteaptă pînă se întunecă; 9 TG. LĂPUȘ; Noile aventuri ale răzbunătorilor; • ȘOMCUTA MARE: Băieții din strada Pali; 9 SEINI; Contemporanul tău; 9 CIMPULUNG LA TISA: împușcăturii pe portativ; • BÂIUȚ: Moll Flanders; • BĂIȚA: Picioare lungi, degete lungi. Luni 19 octombrie 1970 9 BAIA MARE — Dacia: Patricea și muzica Minerul: Adelheid; 1 Mai: Crăciun cu Elisabeta; @ BAIA SPRIE: Slujnica; @ SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Un cuib de nobili; 9 VIȘEU DE SUS; Această femeie; ® BORȘA; Prințesa tristă; @ CAVNIC — Minerul: Valea păpușilor; Gutinul: Recel cel isteț; ® TG. LĂPUȘ; Mireasa era în negru; « ȘOMCUTA MARE: Joc dublu în serviciul secret; • SEMI: Picioare lungi, degete lungi; • CIMPULUNG LA TISA: Domnișoara doctor; ® BĂIUȚ: Sezon mort; ® BĂIȚA: Hanka. Ovidiu Trăsnea „Știința politică” Rezultat al unei veritabile înnoiri și efervescențe in domeniul științelor sociale, se remarcă, în țara noastră, o intensă și fructuoasă preocupare teoretică într-un domeniu, relativ nou, al științelor sociale și anume politica. Spunem așa nu fiindcă termenul ar fi nou sau preocupările ar fi de dată recentă (termenul este grecesc, de la Platon și Aristotel, iar preocupările au o tot atît de îndepărtată vechime), pentru că statutul științiific, ca disciplină autonomă, cu legi și metode proprii, al politicii a fost vreme îndelungată contestat sau, în cel mai bun caz, considerat interferent și conexat altor discipline sociale. In literatura românească de specialitate, se afirmă o serie de cercetători competenți infrîngînd timidități care, și reticențe, dezvoltă indicațiile Congresului al X-lea al P.C.R. de a ridica la un nivel superior preocupările științifice în direcția perfecționării conducerii societății, tuturulor relațiilor sociale, a generalizînd din punct de vedere teoretic experiența socială de pînă acum, elaborînd într-un spirit nou, creator, problemele teoretice și practice pe care le impune dezvoltarea ascendentă a societății noastre socialiste. In acest context se înscriu studiile și cercetările întreprinse de Ioan Ceterchi, Silviu Brucan, Ovidiu Bădina, Voiculescu și alții, Marin privind legitimitatea teoretia că și finalitatea practică științei politicii, diferențiată de celelalte științe sociale. Insă, o cercetare fundamentală, de pe pozițiile teoriei marxiste, a conceptului științifico-teoretic a ceea ce este politica, trebuie s-o recunoaștem, lipsea și o atare sarcină își propune Ovidiu Trăsnea în recenta sa carte ȘTIINȚA POLITICĂ, apărută la Editura politică (Biblioteca de filozofie și sociologie) , concepută ca un studiu istoric-epistemologic. Cercetarea, ce o întreprinde Ovidiu Trăsnea este solicitată și de faptul că „epoca noastră... este caracterizată prin creșterea tot mai accentuată a rolului factorului politic“ — cum, de altfel, recunosc și politologii occidentali nemarxiști, „întreaga noastră viață este modelată în condițiile contemporane de politică, iar cele mai critice probleme care stau în fața omenirii îmbracă de asemenea un caracter politic“, scrie H. Spiro, profesor american de științe politice. La aceasta se adaugă faptul că nici în rîndurile cercetătorilor marxiști nu s-a ajuns încă la o unitate de vederi asupra noțiunii de știință politică. Este vorba, cum se exprimă Ovidiu Trăsnea, de faptul că „unii văd în aceasta o disciplină cu totul nouă. . alții vorbesc despre o știință politică existînd de cînd ființează și societatea umană și, în sfîrșit, alții o contestă, pur și simplu, optînd pentru filozofia sau sociologia politică ori... pentru socialismul științific sau teoria generală a statului și dreptului“. Așadar, Ovidiu Trăsnea vrea să elaboreze, nu atît un punct de vedere absolut nou, ci o lucrare (după cîte ne dăm seama printre primele lucrări originale în literatura politologică marxistă contemporană) care să demonstreze „existența unei științe a policii (în sensul de domeniu specializat, relativ, autonom al cunoașterii teoretice sistematice), existență întru totul justificată „sub raport ontic (existența unui domeniu calitativ distinct al suprastructurii societății și al activității social-istorice: politicul), gnoseologic (cerința clarificării esenței și legității acestui obiect), practic (necesitatea orientării științifice a acțiunii politice) și istoric (a existat o preocupare constantă de analiză teoretică a fenomenelor politice). Dar o atare întreprindere — deloc ușoară — poate să fie abordată din mai multe unghiuri. Autorul încearcă o metodă proprie, adică el vrea să realizeze obiectul științei politice nu din istoria ideilor sau doctrinelor politice, ci fie a științei dintr-o istopolitice. . .în tentativa de investigație pe care o începem aici, istoria ideilor politice va reprezenta doar fondul pe care vom urmări constituirea și evoluția conceptului de știință politică, stăruind, adică în a descifra ce se înțelege sub numele de politică (în sens de cunoaștere.. .) și cum era concepută și realizată respectiva ramură a cunoașterii sociale“. Acesta este obiectivul primei părți din lui Ovidiu Trăsnea, cartea intitulată Geneza și evoluția științei politice în care cercetarea succesiunii istorice a ideilor și doctrinelor politice — nu atît în sensul de teorie de partid a unui grup social cît mai ales de teorie asupra gîndirii politice referitoare la stat și societate — este însoțită de deslușirea acelor rosturi care întemeiază teoretic politica. Această idee — inițial existentă la grecii din perioada lui Platon și Aristotel — potrivit căreia este o diferență între episteme,cunoaștere și techne—artă, meșteșug, tehnică, pare să conducă și cercetarea lui Ovidiu Trăsnea, în sensul că episteme este cunoștința clară și sigură a unui obiect, iar techné este cunoștința concepută în posibilitățile sale de realizare practică. Vrem să spunem că investigația a întemeierii epistemologice politicii — rezultînd din analiza istoriei conceptului de politică — este conexată cu investigația împlinirii acestei cunoașteri — adică a acestei științe a politicii — în practică — cunoaștere care se realizează în acțiune. Autorul operează această investigație de-a lungul întregii culturi umane — din India, Egipt, Grecia, Roma, Evul Mediu pînă în epoca modernă. Apreciem această primă parte a fi o excelentă introducere în istoria ideilor politice tratată de un gînditor marxist, folosindu-se metodologia marxistă. Cea de a doua parte, Stadiul actual al științei politice — comportă două capitole în care accentul este pus pe diferențieri teoretice, pe delimitări terminologice aferente domeniului politicii. Primul capitol. Obiectul cercetează științei politice, labilitatea .frontierelor“ politicii cu alte științe sociale, încercări de definire științei politice — știință a a statului și știință a puterii — diferite poziții intermediare sau particulare și încheindu-se cu o expunere a propriei sale definiții: „Știința politică este o disciplină de sine sătătoare care studiază geneza, esența și legitatea politicului ca fenomen social complex, dar specific“. . . „se preocupă de ansamblul laturilor ideologice și social-psihologice,. .. relaționale,. . . și instituționale. . . ale suprastructurii politice, în determinarea lor social-istoricii și de clasă și în dinamica lor istorică“ și cercetează „formele și mijloacele acțiunii politice, colective și individuale, degajînd valorile sociale care orientează și funcționalitatea specifică a politicului, ca activitate de conducere și de organizare a ansamblului vieții sociale". In cel de-al doilea capitol, autorul, fără să extindă cercetarea în mod mai amplu, examinează funcțiile științei care sunt, potrivit politice concepției sale: de ordin explicativ, prospectiv, apreciativ, normativ și practic. Ne dăm seama de dificultățile legate — și izvorîte— de examinarea, în cadrul unei cronici a ideilor (cum este cea de față), întregului diapazon de idei conținute în această carte. Autorul avansează idei originale în cîmpul teoretic al unei atît de dificile și controversate disicipline, cu un deosebit simț al responsabilității intelectualului marxist. Spirit deschis dialecticii, Ovidiu Trăsneanu alertează pe temtoriu el cercetează, se întreadpă, verifică motivele pro și contra, pentru a se decide informat pentru opoziție, convins fiind — ca dealtminteri toți marxiștii — că „noi putem să facem ca marxism-leninismul să capete influență tocmai confruntîndu-l cu concepțiile idealiste sau de altă natură“ (N. Ceaușescu, România pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste, vol. 3, Buc., Editura politică, 1969, p. 113). Fiindcă marxismul este atît o teorie filozofică unitară și completă dar este și o artă, o tehnică de realizare in actu gîndirii, adică o teorie în a acțiune, o teorie care contemplă spre a lua cunoștință și a explica lumea și o tehnică prin care se operează schimbarea lumii. Așadar, filozofie — materialism dialectic și istoric — dar și politică — este ceea ce Ovidiu Trăsnea ne convinge în această carte Știința politică, lucrare bine elaborată, temeinic informată, interesînd nu numai pe cei care lucrează în interiorul faptului politic — activiștii de partid și de stat, ziariștii — dar și pe toți cei care sînt preocupați de societate, de om, de destinul societății socialiste din România. VALERIU STREINU cercetător științific principal la Centrul de logică al Academiei de Științe Sociale și Politice Cronica ideilor Am primit, nu de mult, o scrisoare din Tg. Lăpuș. Autorul, care semnează B. Sandu, își exprimă nemulțumirea in legătură cu publicarea reportajului „O zi la Tg. Lăpuș“, în care noi relevam unele realizări privind înfrumusețarea orașului și criticam cîteva aspecte din activitatea edilitar-gospodărească. Iată textul scrisorii: „Articolul publicat în ziarul „Pentru socialism" nr. 5.100 scoate in evidență preocuparea și destoinicia lăpușenilor in urbanizarea acestui orășel. Este adevărat că s-au făcut foarte multe, dar în acele locuri unde s-au cheltuit banii statului, adică investițiile planificate. Se amintește, printre altele, că pe malul rîului s-au executat nivelarea terenului, defrișarea arboretului inutil, unde se amenajează un frumos parc al tineretului cuprinzind și o plajă, un chioșc alimentar, bănci Așa trebuie să fie! Sunt amintite etc. și cele 30 de panouri și ceva spații verzi amenajate în centrul orașului. Toate acestea s-au făcut din banii statului. Mă întreb, de altfel, cine nu poate cheltui acești bani ? Consider că reporterul trebuia să treacă la verificarea celor spuse de tovarășii noștri din conducerea Consiliului popular orășenesc, să stea de vorbă și cu alți lăpușeni, oameni simpli, să se informeze și asupra aspectelor de la perifieria orașului. Și... chiar in centru ! In fiecare an se repară porțiunea de trotuar din fața unității Loto-Pronosport, dar nimeni nu se ocupă de calitatea acestor reparații, de faptul că înclinația trotuarului este spre clădiri și nu spre bordură (lângă C.E.C., Spital, Librărie etc), iar ca urmare apa ploilor băltește zile la rind! Așa... că pe o bună porțiune de trotuar nu se poate circula pe vreme ploioasă. De ce nu se iau măsuri concrete? Cu privire la îngrijirea străzilor ar fi multe de spus. In apropiere de Autox__, unde staționează autobuzele, se află o gheretă in jurul căreia este plin de murdărie, adevărat focar de infecție. Inspectoratul sanitar nu observă acest lucru ? Este adevărat, așa cum se arată în ziar, că lăpușenii (o parte dintre ei) au pus umărul la îmfrumusețarea orașului, dar s-a făcut încă prea puțin. Era cît pe aci să-mi scape o altă problemă. Și anume: Cu ani în urmă s-a amenajat trotuarul de pe strada Stadion, care a costat bani frumoși, dar de atunci s-au produs stricăciuni pe o mare parte a străzii. Consiliul popular, deși a fost sesizat, nu a luat măsuri pentru recondiționarea trotuarului. Și încă ceva, unii locuitori curăță șanțurile fără să fie avertizați, alții nici gind. întrebare: De ce nu se face un control eficient ? Sper că veți mai trece prin Tg. Lăpuș pentru a face și alte constatări". Stimate tovarășe B. Sandu: Aveți în multe privințe dreptate. Am verificat bine ce ne-ați semnalat și socotim că autoritățile cuvenite. Am fi locale vor lua măsurile dorit să ne întilnim ca eventual să discutăm la obiect, așa cum am stat de vorbă și cu alți lăpușeni. Primim bucuros sugestiile cititorilor. Publicăm deci și opiniile dv. Confruntările de opinii cu cititorii sînt binevenite. Vă rugăm să ne mai scrieți. ION NAN Aveți cuvîntul pe iiseimul REPOSEII UPUSEM gară. întreprinderea construcții montaj Timișoara Bulevardul Republicii nr. 25 angajează urgent pentru șantierele din Caransebeș, Timișoara și Arad; — zidari; — dulgheri; — geamgii; — muncitori necalificați întreprinderea asigură cazare gratuită și masă contra cost. Remunerarea muncii în acord simplu sau global. VÎND autoturism Fiat 850, Baia Mare, Victoriei 20, după ora 15. (309) ||] \ Duminică 18 octombrie 1970 Complexul pentru prelucrarea lemnului Gherla, strada Clujului nr. 7, achiziționează: BUȘTENI DE NUC SĂNĂTOS care să îndeplinească condițiile prevăzute în STAS 5716—57, astfel: — lungimea bușteanului să fie de la 1.50 m în sus; diametrul la mijloc (fără coajă) să aibă: — Clasa A de la 50 cm. in sus. — Clasa B de la 40 cm. în sus. — Clasa C de la 30 cm. în sus. PREȚURILE DE ACH/ZMOHARE - - CLASA A 1500 LE!/mc. -CLASA B 1300 LE!/mc. - CLASA C 1100 LCf/mC. Cei interesați se pot adresa direct sau în scris serviciului aprovizionare al complexului. Informații la telefon 118. Cooperativa meșteșugărească „Unirea” Bistrița calea Armata Roșie nr. 18, execută și livrează pentru formații artistice și particulari GARNITURI DE COSTUME POPULARE DE PE VALEA SOMEȘULUI, ȘIEULUI ȘI BÎRGAULUI. Unitățile și instituțiile interesate pot comanda orice cantitate de garnituri sau piese separate la sediul cooperativei. Informații la telefon 1541, 1936.