Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)
1970-10-27 / nr. 5209
însemnătatea grevei generale din octombrie 1920 Întărirea aripii de stînga a Partidului Socialist și rolul ei în lupta pentru crearea P.C.R. Punct culminant al luptelor greviste, al manifestațiilor și acțiunilor revoluționare ale clasei muncitoare desfășurate în anii 1918 1920 Împotriva regimului burghezo-moșieresc, pentru cucerirea revendicărilor economice și a libertăților democratice, pentru o viață mai bună, greva generală din octombrie 1920 a fost rezultatul maturizării continue a proletariatului, al creșterii conștiinței sale de clasă, al puternicei ascuțiri a contradicțiilor dintre clasa muncitoare și burghezie. Ea a reprezentat cea mai mare bătălie de clasă de pînă atunci proletariatului din România. Greave generală a arătat capacitatea clasei noastre muncitore de acționa unitar, de a lupta cu e aroism și abnegație pentru interesele sale vitale și aspirațiile întregului popor muncitor, proletariatul român s-a afirmat acum mai mult ca oricând și cu toată tăria ca forța socială conducătoare a întregului popor muncitor în lupta pentru dezvoltarea țării pe calea independenței, păcii, democrației și socialismului, ca unica forță promotoare consecventă a progresului societății. „Prin amploarea și combativitatea sa revoluționară — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu —, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România; ea a zguduit puternic însăși temelia regimului burghezo-moșieresc. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forță națională in stare să-și asume rolul de conducător al întregului popor in lupta pentru transformarea revoluționară a societății, să conducă destinele națiunii"". Din pregătirea și desfășurarea grevei generale, proletariatul din România a tras învățăminte prețioase pentru activitatea viitoare, pentru procesul de clarificare politică, ideologică și organizatorică ce se desfășura în mișcarea muncitorească. In perioada următoare grevei generale, experiența, concluziile și învățămintele scoase din acea mare bătălie de clasă au găsit teren fertil în rîndurile clasei muncitoare, au rodit și s-au materializat, prin consolidarea aripii stingi din Partidul Socialist și din sindicate, prin creșterea influenței grupurilor comuniste în organizațiile muncitorești, prin înfrîngerea social-democraților de dreapta, punîndu-se cu necesitate la ordinea zilei cerința de a se crea un partid revoluționar de tip nou, marxist-leninist al proletariatului din România. Greva generală a constituit, semnalul unei înverșunate lupte desfășurată pe multiple planuri, de importanță covîrșitoare pentru viitorul mișcării revoluționare din România. Aceste lupte se manifestau de astă dată nu atât prin greve sau acțiuni de stradă, ci îndeosebi prin adîncirea frămîntărilor în sinul partidului, în scopul clarificării fundamentale de care problemelor depindeau atît succesele luptelor de zi cu zi împotriva patronilor, cît și interesele proletariatului legate de înfăptuirea în viitor a revoluției socialiste. „Lupta începuse, nu se sfîrșise prin înfrîngerea grevei generale — acesta era adevărul, și zile din ce în ce mai grele ne așteptau.. —, recunoștea ministrul de interne C. Argetoianu, știam cu toții la interne. Conducătorii comuniști explicau insuccesul lor prin experiența începuturilor și nu se gindeau o clipă să se dea bătuți*. Intr-adevăr, concomitent cu groaznica teroare dezlănțuită de guvernul generalului Aiverescu, VASILE MOCANU doctor în istorie social-democrată de dreapta s-au dedat la atacuri violente împotriva elementelor revoluționare, încercînd să scoată din conducerea Partidului Socialist și a sindicatelor pe comuniști; ei au căutat totodată să folosească înfrîngerea grevei generale drept argument pentru teoriile lor oportuniste cu privire la inutilitatea conflictelor de clasă și la necesitatea colaborării cu burghezia. Reprezentanții adevărați ai intereselor maselor muncitoare, membrii grupurilor comuniste, nucleul intransigent al aripii stîngi din Partidul Socialist au tras concluziile cele mai juste în urma grevei generale, strîns legate de interesele și țelurile majore cu o largă perspectivă ale proletariatului. „Greva generală de acum două săptămîni sublinia un manifest comunist — a fost numai o încercare din șirul lung de lupte pe care le avem de dat pentru TRIUMFUL SOCIALISMULUI. .. vom ști să strîngem venin în inimi și învățăminte pentru viitor... Avem de luptat contra unei lumi nedrepte și putrede, pentru o lume nouă. Avem de luptat contra clasei stăpînitoare... Avem de luptat pentru triumful clasei muncitoare, pentru domnia muncitorilor, soldaților și țăranilor săraci, luptînd pentru DICTATURA PROLETARIATULUI". Unul din rezultatele principale ale grevei generale, de însemnătate istorică, l-a constituit accelerarea procesului de clarificare ideologică și politică în mișcarea muncitorească, ea marcînd începutul unei etape de luptă încordată, politică și ideologică, între aripa de stînga din Partidul Socialist și social-democrații de dreapta, între revoluționari și reformiști, între partizanii erii la Internaționala a III-a afiliși sclavii dogmelor Internaționalei a II-a, oportunistă și falimentară, fapt ce a contribuit la delimitarea clară a curentelor din mișcarea muncitorească. „Greva generală — așa cum sublinia ziarul „Socialismul” din 24 februarie 1921 — n-a făcut decit să grăbească procesul de selecționare a membrilor partidului, risipind cu un ceas mai devreme confuzia ce exista de atîta timp". Plin de învățăminte a fost faptul că în timpul grevei genesitale, păturile înaintate ale clasei muncitoare și-au dat seama cu și mai multă claritate de necesitatea făuririi unui partid consecvent revoluționar. Cu acest prilej, a ieșit pregnant în evidență că vechiul partid socialist s-a dovedit cu totul depășit de sarcina organizării și conducerii marilor bătălii de clasă, că el nu poate duce la victorie lupta clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii pentru transformarea revoluționară a societății. La aceleași concluzii juste a ajuns și Consfătuirea grupurilor comuniste, din 16 noiembrie 1920, care în directivele elaborate aprecia că greva generală „a scos in evidentă incapacitatea politică a Partidului Socialist, adică lipsa de idei clare în ce privește lupta". Din propria experiență, proletariatul a tras învățăminte noi, profunde, deosebit de bogate în conținut. „Din greșelile făcute — sublinia un manifest al grupurilor comuniste — noi trebuie să tragem învățăminte pentru viitor. Lupta noastră n-a luat sfirșit. Partidul Socialist trebuie transformat intr-un PUTERNIC PARTID POLITIC COMUNIST. Majoritatea membrilor “Partidului Socialist, își afirmau tot mai puternic hotărîrea de a rupe cu oportunismul și metodele pasive care au dus la eșecul grevei generale. In adunările secrete ale muncitorilor erau discutate manifestele elaborate de grupurile comuniste în timpul și după greva generală, se combătea cu tărie linia tactică oportunistă a Partidului Socialist din timpul grevei generale, poziția trădătoare premeditată a liderilor socialiști de dreapta. Social-democrații de dreapta au început să fie scoși cu repeziciune de către mase la periferia mișcării muncitorești, ducînd la întărirea și consolidarea aripii de stînga din Partidul Socialist. Activitatea desfășurată de grupurile comuniste, dezbaterile ideologice și politice din perioada următoare grevei generale din octombrie 1920 mergeau spre un țel unic, evidențiind cu pregnanță faptul că rezolvarea marilor probleme pe care epoca contemporană le pune în fața proletariatului din țara noastră îndeplinirea misiunii sale pentru istorice — cucerirea puterii politice, desăvîrșirea revoluției burghezo-democratice și făurirea României socialiste — depinde de transformarea Partidului Socialist în partid comunist capabil să cîrmuiască întreaga luptă proletariatului, a tuturor maselor muncitoare spre o viață mai bună, spre progres social. In bătălia pentru acest nobil țel s-au angajat cu tot devotamentul lor grupurile comuniste care formau „schela și garanția viitorului partid comunist din România". Avînd în fruntea lor luptători revoluționari, cu principiile ideologice înarmați marxistleniniste, cu cunoașterea sarcinilor ce decurgeau din concluziile, învățămintele și experiența proletariatului, — grupurile comuniste au dus o susținută activitate în direcția clarificării politice și ideologice în mișcarea muncitorească, întăririi și lărgirii continue a aripii de stînga a Partidului Socialist și sindicate, ca prin acestea să se asigure cîștigarea a tot mai multe organizații ale Partidului Socialist, pentru ideea transformării acestuia într-un partid de tip nou, manist-leninist. Succesele dezvoltării impetuoase a mișcării muncitorești, în contextul căreia s-a înscris ca un moment deosebit greva generală din octombrie 1920, ale unui amplu și profund proces de clarificare politică și ideologică marxist-leninistă, ale luptei desfășurate de grupurile comuniste și de către o mare parte a Partidului Socialist pentru adoptarea unei Linii consecvent revoluționare — s-au materializat în hotărîrile adoptate de Congresul din 8 mai 1921 al Partidului Socialist prin care acesta a fost transformat în Partidul Comunist Român și afiliat la Internaționala a III-a comunistă, făurită de V.I. Lenin. Acest eveniment petrecut cu o jumătate de secol în urmă a marcat o importantă cotitură istorică în dezvoltarea în toate dimensiunile mișcării noastre muncitorești, în a lupta pentru progres și starea poporului român. PunăSub conducerea P.C.R., oamenii muncii au înlăturat jugul exploatării și asupririi sociale și naționale, făurind pe pămîntul României societatea socialistă, așezînd întreaga țară pe calea progresului și civilizației. L t pmwv wtotsiw Noutăți în librării Jurnal In China de Eugen Barbu Cartea lui Eugen Barbu nu este un jurnal de călătorie obișnuit, care înregistrează meticulos desfășurarea unui itinerariu. In paralel cu impresiile culese direct, pe viu, care consemnează viața tumultuoasă poporului chinez, aspectul oriaginal al așezărilor, miraculoasele monumente arhitectonice sau totul grandoarea naturii, scriiîntreprinde repetate incursiuni în timp, conducîndu-ne într-o lume fabuloasă, exotică adesea plină de mistere. Afiacrati de Adrian Cernescu Totul pornește de la o epistolă rătăcită. Astfel se cunosc, fără a se întîlni vreodată, un bărbat și o femeie, cu trăiri, destine, preocupări și medii diferite. Narațiunea se desfășoară pe planuri paralele și lumea se definește prin mărturii spontane. Protagoniștii sunt o învățătoare dintr-un sat de la marginea țării și un tehnician la întreprinderea Anacron. Pe de o parte e zugrăvită lumea satului, cu datini, obiceiuri și întîmplări dramatice, pe de alta, un grup de personaje meschine, puse pe chiverniseală, dar hăituite, neliniștite, silite să se ascundă, să-și restrîngă mereu sfera de activitate. Măsurile luate, menite să înlăture anacronisme din viața economică, vin să soluționeze o seamă de greutăți și frămîntări ale oamenilor cinstiți, cărora le pun în valoare calitățile morale. Tineretul și familia Volumul este realizat pe baza unei vaste anchete și o multitudine de instrumente de cercetare. In lucrare se are în vedere complexitatea formelor și a factorilor care contribuie la pregătirea tineretului pentru viața de familie, începînd cu vîrsta cea mai fragedă, în activitatea în școală, continuînd cu munca în diferite medii. Lucrarea contribuie și la cunoașterea multilaterală a cauzelor conflictelor familiale și, mai ales, a factorilor de consolidare a familiei. Cartea se împarte în părți esențiale: 1) Familia trei — Mediul educațional; Aspecte și tendințe actuale, școlar și integrarea 2) Tineretul familială; 3) Școala părinților. 1177 HECTARE (Urmare din pag. 1) utor suprafețele rămase în cultură și apte pentru recoltat. In ciuda acestui fapt, însă, strîngerea recoltei de porumb se face mult prea încet, sub nivelul posibilităților reale. La Chechiș, de pildă, din 159 ha cu porumb (unde mai sunt și de însămînțat 35 ha!) porumbul a fost recoltat numai de pe 61 ha. Agricultorii din Ciolt au „reușit" să strîngă porumbul doar de pe 7 ha din cele 40 ha rămase cu cultură. Cooperatorii din cele două Oarte merită toată lauda pentru terminarea însămînțărilor printre primele unități din județ. Dar pentru faptul că la 26 octombrie la Oarța de Sus din 180 ha s-a recoltat porumbul numai de pe 30 ha, iar la vecinii lor, cei din Oarța de Jos nici 10 la sută din 120 ha, nu merită decit critica cuvenită. Sperăm că și factorii de răspundere din alte unități agricole, unde strînsul recoltei se desfășoară anevoios, sunt implicați în atari situații și vor urgenta recoltatul cartofilor. Iarna bate la ușă. Aceasta trebuie să constituie un semnal pentru toți factorii de răspundere (chiar și de la nivelul organelor agricole județene) pentru salvarea producției. In cel mai scurt timp posibil ultimul știulete de porumb, trebibuie să ajungă în hambar, iar despre însămînțări să vorbim ca despre un fapt împlinit. In această direcție este necesar să acționeze toate forțele existente în fiecare unitate în cauză. Se impune deci o mobilizare totală în vederea încheierii tuturor lucrărilor de sezon. Organizațiile de partid, consiliile populare din comune și sunt chemate să răspundă sate cu toată hotărirea in acest sens. TEATRU Azi, la ora 19,30 =1ON= Abonament A Nu numai debitorii (Urmare din pag. 1) și nr. 2138, care a lucrat la Sectorul de explorări, în decurs de 4 ani a plecat din unitate fără forme de lichidare de 3 ori. Deși avea o restantă de 4.295 lei încă din anul 1966, conducerea aceluiași sector i-a acordat gir pentru a mai încheia alte două contracte. Similar s-au petrecut lucrurile cu Dumitru Roman Grigoruț — din Baia Borșa nr. 32, care în luna noiembrie 1968, plecat de la Exploatarea minieră din localitate fără forme de lichidare și cu o restanță de 1.050 lei. In luna iulie a anului 1960 acesta a fost reprimit In serviciu și conducerea exploatării i-au înlesnit încheierea unui contract în valoare de 800 nou de lei. După cîteva luni de zile D. Roman a părăsit din nou locul de muncă fără forme legale. Solicitînd părerea tovarășului Cornel Pop șeful serviciului financiar al E.M. Baia Borșa, în legătură cu asemenea fenomene, acesta ne-a spus: „La exploatarea noastră este o mare fluctuație de personal. In plus, trebuie să recunoaștem că perioadă de timp nimicii nu s-au ocupat de urmărirea încasării ratelor scadente. Nu putem fi de acord cu asemenea justificări. Părerea noastră este că atît la E.M. Baia Borșa, cît și la sectorul de explorări, între serviciile personal și financiar nu există o colaborare, respectiv nu știe stînga ce face dreapta. Și situația se perpetuează. Iată și un alt exemplu de superficialitate: U.M.T.F. Baia Mare a refuzat dispoziția de încasare nr. 484 a O.C.L. Produse industriale — motivînd că Ioan Buciuman nu este și nici nu a fost angajatul unității. Dar, atît dovada, cît și copia contractului sînt semnate de conducerea unității. Ulterior, s-a stabilit că I. Buciuman se afla în unitatea respectivă, dar că salariatul care se ocupa cu reținerea ratelor lucrase superficial. Superficialitate în relațiile cu unitățile comerciale — în privința încasării ratelor, manifestă și conducerea U.E.I.S. Vișeu de Sus, precum și Grupul de șantiere nr. 4 Borșa. Iată o mostră de răspuns trimis O.C.L. Mixtă Vișeu de Sus de către conducerea Grupului de șantiere nr. 4 Borșa: „Vă informăm că în luna august, nu am reținut rata scadentă de la salariatul Ianoș Ilciuk, deoarece a fost în concediu de odihnă..(?!). Sau alt răspuns: „Nu am putut reține rata scadentă a tovarășului X, Y, deoarece a realizat un salariu sub indice...“ Asemenea răspunsuri abuzive, dovedesc nu numai superficialitate, dar și necunoașterea legislației care re-glementează problemele financiare în speță. — A fost acționat în judecată vreunul dintre cei care „uită" de ani de zile să-și achite fratele? — Nu. Nu a fost, ne-a răspuns tovarășul Andrei Pataki, consilierul juridic al D.C.J. și - a ținut să precizeze următoarele: Nerespectarea unui contract atrage după sine doar sancțiuni civile. Contractul constituie titlul executor. Revenind în discuție, tovarășșui Ioan Ludescher a ținut să precizeze următoarele: „Pe viitor este necesar ca organigațiile noastre comerciale să-și organizeze mai bine munca și să urmărească cu mai multă promptitudine încasarea debitelor restante. Acolo unde se constată că unitățile economice și bugetare nu respectă obligațiile pe care și le-au asumat, referitor la reținerea ratelor, ele au datoria să ceară sancționarea celor vinovați. rrj i *1* televiziune Marți 27 octombrie 1970 18.05 Campionatele mondiale de gimnastică. 18.35 „Bastonul de Mareșal". Despre calitățile necesare realizării în profesiunea aleasă. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Masă rotundă TV. 20.30 Seară de teatru. 22.30 Prim plan. 23.00 Telejurnalul de noapte. cinema Marți 27 octombrie 1970 BAIA MARE — Dacia : întâlnirea; Minerul: Pan Wolodyjowski; .1 Mai: Vînătorul de BAIA SPRIE: Acțiunea căprioare: „Vulturul"; SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc ; Iubita lui Gramima; VIȘEU DE SUS: Operațiunea Leontine; BORȘA : O șansă dintr-o mie: BAIA BORȘA : Răzbunătorul; CAVNIC — Minerul: Cei 1.000 de ochi ai doctorului Mabusse; Gutinul: Cazul sergentului Grișa; TG. LĂPUȘ: Joc dublu în serviciul secret; ȘOMCUTA MARE : Ghici, cine vine la cină ? SEMI: Mireasa era în negru; CIMPULUNG LA TISA: Adio, Texas; BÂIUȚ: Secretul cifrului; BĂIȚA: Arșița. Marți 27 oftöfflier$7Ö ÎNTREPRINDEREA de gospodărie ORĂȘĂNEASCĂ BAIA MARE execută prompt pentru unitățile socialiste și populație lucrări de IGNIFUGARE (tratare cu soluție specială de protecție contra incendiilor) . Cei interesați să se adreseze I.G.O. Baia Mare, strada Victoriei nr. 27, telefon 11601 — serviciul producție. C. E. I.1. SICHETU MARMATIEi strada Bolintineanu, nr. 41, angajează imediat: — revizori contabili pentru C.E.I.L. și unitățile sale. Solicitații se vor adresa la C.E.I.L. Sighetu Marmației, serviciul personal. Informații la telefon 1121, interior 118. ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE ȘI TRANSPORT TIMIȘOARA strada Vasile Alecsandri nr. 1, telefon 22203 angajează muncitori pentru calificare la locul de muncă in meseriile: - EXCAVATORIST - BULDOZERIST - SCREPER/ST de Condițiile pentru admitere la cursurile calificare sunt: — studii: minimum 4 clase elementare; — vîrsta între 21—35 ani; — serviciul militar satisfăcut. La prezentare se depun următoarele acte: cerere, certificat de naștere în original și copie, certificat de studii în original și copie, certificat de sănătate, fișa de lichidare și carnetul de muncă dacă a fost angajat, dovadă de la consiliul popular în cazul că nu a mai fost angajat, buletinul de identitate, livretul militar. Se lucrează pe șantiere de irigații și desecări unde se asigură cazare gratuită și masa contra cost. Salarizarea este în acord. Cei interesați se vor prezenta la întreprindere pînă la data de 1 noiembrie 1970, cînd vor începe și cursurile. Ultimele realizări de specialitate, Experiența din țară și străinătate, Actele normative și instrucțiunile oficiale 9i ale unor organe și instituții centrale Apar in buletinele și revistele: — Buletinul Consiliului Național al Cercetării Științifice — Probleme de informare și documentare (Institutul central de documentare tehnică) — Probleme de prețuri (Comitetul de stat pentru prețuri) — Probleme de statistică social-economică (Direcția centrală de statistică) — Tehnica supravegherii instalațiilor mecanice sub presiune și de ridicat (Inspectoratul pentru controlul siguranței în funcționare a cazanelor și instalațiilor de ridicat — TSCIR) Ambalaje și manipulare (Oficiul pentru ambalaje) Invenții și inovații (Oficiul de stat pentru invenții și mărci) Buletinul invențiilor și mărcilor de fabrică (Oficiul de stat pentru invenții și mărci) — Standardizarea română (Institutul român de standardizare) — Metrologia aplicată (Inspectoratul general de stat pentru controlul calității produselor) — Fotografia (Asociația artiștilor fotografi) Abonamente la Institutul central de documentare tehnică, București, str. Cosmonauților, 27-29, tel. 21.12.90, telex Inducteh București. Consultați formularul de abonament al institutului pe 1971, prin care vă puteți, de asemenea, abona la publicațiile menționate.