Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)

1970-11-26 / nr. 5235

Anul XX, nr. 5235 + Joi 26 noiembrie 1970 4 pagini — 30 bani Noua stație de betoane a Trus­tului local de construcții Ma­ramureș. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de Îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In incheierea dezbaterilor la­ acest punct de pe ordinea de zi a­ luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvintarea va fi dată pu­­b­­licității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județe­ne de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, di­rectorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete co­munale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calami­tățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost a­­doptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd mă­suri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central Partidului Comunist Român și Se­nl­siunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au anali­zat situația creată ca urmare inundațiilor din primăvara aces­a­tui an, în întreaga tară s-a desfă­șurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țără­nimea, intelectualitatea, între­gul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de popu­lația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refa­cerea distrugerilor suferite, contribuție de mare preț au adus o­­amenii muncii de toate catego­riile, ștești, organizațiile de masă, db­cooperatiste și profesiona­le, care, pe lingă donații de ali­mente, îmbrăcăminte, încălțămin­te și obiecte de uz casnic, au o­­ferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea popu­lației și zonelor sinistrate. Fondu­rile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însu­mează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român și Consiliul de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin a­­jutoarele acordate și-au adus a­­portul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și a­­sociatii internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani o­­ferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv a­­jutoare in valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința po­porului nostru țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internationale, per­soanelor din alte tari pentru aju­torul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și ce­le primite din străinătate au per­mis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calami­tăți și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistra­te. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distru­se au fost acordate familiilor si­nistrate ajutoare bănești in va­loare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alo­cate pentru de­­partamente construirea a 5.000 destinate popu­lației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în va­loare de peste 200 milioane Lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îm­brăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperative­lor agricole de producție, în ve­derea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de pes­te 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor d­e comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sînt asigurate din bugetul statului, iar o parte sînt acoperite din fondurile bănești și ajutoare­le­ materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru­­ placerea între­prinderilor, a unor căi de comu­nicații, sisteme de apărare împo­triva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avaria­te de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recupera­re a pagubelor înregistrate în ur­ma inundațiilor, Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. și Consi­liul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii m­uncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inun­dații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971, ELEVI INTERNI «SA»*«« Conducerea Liceului „Dragoș Vodă" din Sighe­tu Marmației a organizat o ședință de analiză a si­tuației la învățătură a e­­levilor din internat. După terminarea ședinței, am solicitat profesorilor Feli­­cian Ilinschi, director ad­junct, și Eracle Titircă, psiholog școlar, să răs­pundă cltorva legate de unele întrebări aspecte ale vieții elevilor din in­ternat. — Ce v-a îndemnat sa or­ganizați această ședință? — In ultimele două săp­­tămîni un număr destul de mare de elevi din internat au obținut note sub 5. Am vrut ca, în prezența profe­sorilor diriginți, a educa­torilor și altor c­adre di­dactice, să avem o con­vorbire cu acești elevi. Să le ascultăm părerile pri­vind situația lor la învăță­tură (F. I.). — Ce probleme deosebite au ridicat elevii? — Mărirea repausului între orele de învățare („meditații“), între sfârși­tul orelor de curs și înce­perea pregătirii lecțiilor. Diversificarea formelor de recreere în aceste răstim­puri. Alte discuții s-au re­ferit la posibilitatea pre­gătirii cu voce tare a lec­țiilor de limbi străine și de muzică precum și la problema consultațiilor. Adăugăm la acestea faptul că elevii anilor I au de depășit faza umplerii go­lurilor, din scuru­sijntele claselor precedente, ales cei proveniți de mai la unele școli rurale (F. I. — E. T.). — In ce măsură conside­rați fundamentate doleanțele elevilor? — Solicitările de con­sultații, la matematică de exemplu, sînt justificate, întrucît mulți elevi au fă­cut acest obiect cu profe­sori necalificați. De ase­meni, cererea de a mări de la 2 la 3 ore, repausul după terminarea cursurilor corespunde unor răți fiziologice și necesi­premergătoare orelor altora de învățare (F. I.).­­ Această ședință va­­ fi urmată de măsuri concrete? Care anume? — Dar voi înșira cine­va. Mărirea timpului de repaus și umplerea lui cu diferite activități (sporti­ve, de pildă). Consultații la matematică și franceză. Controlul învățării și e­­fectuării temelor, înaintea pauzei de cină, prin edu­catori și cei mai buni e­­levi. Vor fi vizați elevii cu o situație mai slabă la învățătură. Elevii din in­ternatul nostru vor bene­ficia de o bibliotecă vo­lantă, o sală specială cu table pentru exerciții. Pro­fesorii vor acorda, după nevoi, consultații indivi­duale (F. I.). — Viața elevilor din in­ternat comportă privațiuni față de cea a elevilor ex­terni. Mă refer la așa-zisă libertate individuală a elevu­lui. —■ Nu. Dimpotrivă. Cri­teriul ordinei și organiză­rii este prioritar. Li se a­­sigură asistență de specia­litate. Au la îndemână te­levizor, sală de lectură, sală de sport, radioficare. Au conducerea lor, căreia i se adresează cu dorințe și cerințe individuale. E drept că există și elevi cu o falsă senzație de privațiune derivată dintr-o concepție puțin denaturată privind liberta­tea individuală a elevilor (F. I. — E. T.). — Există o psihologie a­­parte a elevilor interni, cu implicații asupra instruct­iv-educativ procesului sau pe planuri comportamentale mai largi? — Nu cred. Doar avan­suri privind integrarea în societate și o mai mare disciplinare printr-o acti­vitate de sistem (E. T.). — Literatura psiho-peda­­gogică dezbate satisfăcător probleme privind metodolo­gia muncii cu elevii din in­ternat? — Educatorii participă la cercul pedagogic în care fac schimb de păreri. Pedagogii noștri au fost bine apreciați­ la ultima ședință a acestui cerc. Li­teratura de specialitate le oferă suficient material metodologic. Totuși, în stadiul actual, ei empiric. Mulți ajung învață în aceste posturi, prin sim­pla forță a împrejurărilor. Cei mai mulți sunt sori. Se simte nevoia voia­u­­nor pedagogi calificați, îndeletnicirea de pedagog trebuie să devină o speci­alitate distinctă. Dincolo de această con­vorbire trebuie adăugat faptul că la această școa­lă există preocupări pri­vind îmbunătățirea conti­nuă a situației la învăță­tură a elevilor din inter­nat. ION P. POR L Laboratorul întineririi De cite ori treburile profesionale mă poartă pe meleagurile comunei Vadul Izei, întotdeauna încerc un sentiment de respect față de acești oameni pentru care tezaurul folclorului local e tot atît de prețios ca și lu­mina ochilor. Aici a fost reînviat teatrul folcloric prin „Ursitoarele", au fost lansate spectacole de o mare for­ță artistică (Stina), tot aici lăutarul Gheorghe Covaci- Cioată a atins înalte cote ale meșteșugului. Cioplitorul Gheorghe Borodi are un merit deosebit pe linia renaște­rii vechii arhitecturi în construcția porților maramu­reșene ca și in purificarea stilului, scuturarea lui de motivele zoomorfe și florale care începuseră să-i dea iz de alterare. Da, acest Gheorghe Borodi, țăranul cio­plitor din Vadul Izei cu forța talentului său, a inge­niozității înaripate face din porțile pe care le ciopleș­te și sculptează cu motive geometrice adevărate monu­mente de artă care incintă prin puritatea și robuste­țea stilului, a viziunii artistice. La ora actuală, în comună mai există 6—7 meș­teri cioplitori, oameni în vîrstă care mîine-poimane își vor pune barda și dalta în ladă spre a se odihni. Pen­tru a asigura continuitatea meșteșugului, prin 1967 a luat ființa aici un cerc de cioplitori care cuprindea un grup de 10 elevi ai școlii generale. Vasile Apan, di­rectorul căminului cultural, și-a luat responsabilitatea­­ inițierii copiilor în tainele cioplitului. Doi ani mai tîr­­ziu, la un concurs județean pentru fusul cu țurgălău e­­xecutat aici se acordă diploma pentru cel mai auten­­tic obiect de artă populară, iar unul din cei mai talen­tați copii (Vasile Corneștean) este acum elev la Liceul de arte plastice din Baia Mare. Cu timpul activitatea micilor cioplitori a început să se impună, motiv pen­tru care Casa pionierilor din Sighetu Marmației l-a inclus în anul trecut ca cerc permanent al acestei in­stituții. Acum, cercul funcționează cu 4 grupe totali­­zînd 60 de elevi. Atelierul de lucru este bine dotat cu cele mai diverse scule necesare. Discut cu Vasile Apan despre programa cercului. Mi se pare util și interesant că începătorilor li se pre­dau noțiuni teoretice privind evoluția artei populare maramureșene, creații și creatori din zona Sighetului, arhitectura în arta populară și altele care asigură micu­lui­­ cioplitor nu numai cunoștințe strict necesare, ci și un crez artistic. Partea teoretică se îmbină cu lecții privind folosirea sculelor, cunoașterea esențelor lem­noase ca și modalitățile de folosire a lemnului. Ceea ce se face în acest cerc seamănă mai mult d­e procesele succesive dintr-un laborator. Micuțul artist începe să cioplească lemnul în mai multe muchii, apoi aplică pe el diferite încrustaturi, finalizîndu-se cu rea­lizarea fusului simplu și cu țurgălău. In anul al II-lea se cioplesc linguri simple și ciobănești, căușe, ca în al ll­-lea an să lucreze construcții sculpturale formate din­ mai multe piese și obiecte de uz casnic. Este impresionant să-i vezi la lucru pe acești co­pii care în anii ce vin vor continua un meșteșug stră­bun. Poate că Andrei Moldovan, Vasile Arba sau Ion l­ăscăian vor avea de spus un cuvînt în artă, poate că de aci din Vadul Izei se vor înălța și alții spre piscu­rile consacrării și afirmării artistice. Deocamdată, stră­daniile ce se depun sînt demne de toată admirația. VASILE CANȚĂ însemnări Pagina a 3-a în spiritul exigenței și răspunderii față de înfăptuirea politicii partidului Dezbateri in adunări și confe­rințe pentru dări de seamă și alegeri in organizațiile de partid Momente de importanță majoră în viața fiecărei organizații de partid, adunările generale și conferințele pentru dări de seamă și alegeri continuă să rețină atenția tuturor comuniștilor din unită­țile industriale, de pe șantierele de construcții, din agricultură și din alte domenii ale activității social-economice și culturale. Domi­nate de un înalt spirit de exigență și răspundere față de înfăptui­rea politicii partidului, adunările și conferințele, avînd un pronun­țat caracter de lucru, sintetizează experiența și înțelepciunea co­lectivă a comuniștilor, jalonează, pe baza realizărilor prezente, di­recțiile activității viitoare. In acest context al problematicii pe care comuniștii o abordează, se distinge in mod deosebit preocuparea organelor și organizațiilor de partid față de conducerea activității economice, modalitățile în care ele reușesc să antreneze și să di­­recționeze forțele tuturor colectivelor de salariați spre realizarea sarcinilor de producție din actualul cincinal, stabilind totodată principalele coordonate ce se impun a fi urmate în vederea dema­rării în condiții optime pentru înfăptuirea, la parametri superiori, a grandioaselor obiective cuprinse in noul plan cincinal. In pagi­na a IlI-a prezentăm în rezumat cîteva aspecte din dezbaterile ce au avut loc în cadrul adunărilor și conferințelor de dare de seamă și alegeri în organizațiile de partid din unitățile economice ale ju­dețului nostru. Colectivul Autobazei nr. 2 Baia Mare se străduiește să mențină activ un cel mai mare parc auto. Reparațiile și Întreținerile la au­tovehicule (vezi fotografia noas­tră) sunt de mai bună calitate. Do­vada? Procentul de mijloace auto „căzute“ în parcurs s-a redus, comparativ cu ianuarie a.c., mai mult de 50 la sută. Foto:1. DE AC 4 1

Next