Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)
1970-11-26 / nr. 5235
Anul XX, nr. 5235 + Joi 26 noiembrie 1970 4 pagini — 30 bani Noua stație de betoane a Trustului local de construcții Maramureș. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de Îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In incheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvintarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central Partidului Comunist Român și Senlsiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare inundațiilor din primăvara acesatui an, în întreaga tară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, ștești, organizațiile de masă, dbcooperatiste și profesionale, care, pe lingă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociatii internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internationale, persoanelor din alte tari pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești in valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru departamente construirea a 5.000 destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane Lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sînt asigurate din bugetul statului, iar o parte sînt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru placerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971, ELEVI INTERNI «SA»*«« Conducerea Liceului „Dragoș Vodă" din Sighetu Marmației a organizat o ședință de analiză a situației la învățătură a elevilor din internat. După terminarea ședinței, am solicitat profesorilor Felician Ilinschi, director adjunct, și Eracle Titircă, psiholog școlar, să răspundă cltorva legate de unele întrebări aspecte ale vieții elevilor din internat. — Ce v-a îndemnat sa organizați această ședință? — In ultimele două săptămîni un număr destul de mare de elevi din internat au obținut note sub 5. Am vrut ca, în prezența profesorilor diriginți, a educatorilor și altor cadre didactice, să avem o convorbire cu acești elevi. Să le ascultăm părerile privind situația lor la învățătură (F. I.). — Ce probleme deosebite au ridicat elevii? — Mărirea repausului între orele de învățare („meditații“), între sfârșitul orelor de curs și începerea pregătirii lecțiilor. Diversificarea formelor de recreere în aceste răstimpuri. Alte discuții s-au referit la posibilitatea pregătirii cu voce tare a lecțiilor de limbi străine și de muzică precum și la problema consultațiilor. Adăugăm la acestea faptul că elevii anilor I au de depășit faza umplerii golurilor, din scurusijntele claselor precedente, ales cei proveniți de mai la unele școli rurale (F. I. — E. T.). — In ce măsură considerați fundamentate doleanțele elevilor? — Solicitările de consultații, la matematică de exemplu, sînt justificate, întrucît mulți elevi au făcut acest obiect cu profesori necalificați. De asemeni, cererea de a mări de la 2 la 3 ore, repausul după terminarea cursurilor corespunde unor răți fiziologice și necesipremergătoare orelor altora de învățare (F. I.). Această ședință va fi urmată de măsuri concrete? Care anume? — Dar voi înșira cineva. Mărirea timpului de repaus și umplerea lui cu diferite activități (sportive, de pildă). Consultații la matematică și franceză. Controlul învățării și efectuării temelor, înaintea pauzei de cină, prin educatori și cei mai buni elevi. Vor fi vizați elevii cu o situație mai slabă la învățătură. Elevii din internatul nostru vor beneficia de o bibliotecă volantă, o sală specială cu table pentru exerciții. Profesorii vor acorda, după nevoi, consultații individuale (F. I.). — Viața elevilor din internat comportă privațiuni față de cea a elevilor externi. Mă refer la așa-zisă libertate individuală a elevului. —■ Nu. Dimpotrivă. Criteriul ordinei și organizării este prioritar. Li se asigură asistență de specialitate. Au la îndemână televizor, sală de lectură, sală de sport, radioficare. Au conducerea lor, căreia i se adresează cu dorințe și cerințe individuale. E drept că există și elevi cu o falsă senzație de privațiune derivată dintr-o concepție puțin denaturată privind libertatea individuală a elevilor (F. I. — E. T.). — Există o psihologie aparte a elevilor interni, cu implicații asupra instructiv-educativ procesului sau pe planuri comportamentale mai largi? — Nu cred. Doar avansuri privind integrarea în societate și o mai mare disciplinare printr-o activitate de sistem (E. T.). — Literatura psiho-pedagogică dezbate satisfăcător probleme privind metodologia muncii cu elevii din internat? — Educatorii participă la cercul pedagogic în care fac schimb de păreri. Pedagogii noștri au fost bine apreciați la ultima ședință a acestui cerc. Literatura de specialitate le oferă suficient material metodologic. Totuși, în stadiul actual, ei empiric. Mulți ajung învață în aceste posturi, prin simpla forță a împrejurărilor. Cei mai mulți sunt sori. Se simte nevoia voiaunor pedagogi calificați, îndeletnicirea de pedagog trebuie să devină o specialitate distinctă. Dincolo de această convorbire trebuie adăugat faptul că la această școală există preocupări privind îmbunătățirea continuă a situației la învățătură a elevilor din internat. ION P. POR L Laboratorul întineririi De cite ori treburile profesionale mă poartă pe meleagurile comunei Vadul Izei, întotdeauna încerc un sentiment de respect față de acești oameni pentru care tezaurul folclorului local e tot atît de prețios ca și lumina ochilor. Aici a fost reînviat teatrul folcloric prin „Ursitoarele", au fost lansate spectacole de o mare forță artistică (Stina), tot aici lăutarul Gheorghe Covaci- Cioată a atins înalte cote ale meșteșugului. Cioplitorul Gheorghe Borodi are un merit deosebit pe linia renașterii vechii arhitecturi în construcția porților maramureșene ca și in purificarea stilului, scuturarea lui de motivele zoomorfe și florale care începuseră să-i dea iz de alterare. Da, acest Gheorghe Borodi, țăranul cioplitor din Vadul Izei cu forța talentului său, a ingeniozității înaripate face din porțile pe care le cioplește și sculptează cu motive geometrice adevărate monumente de artă care incintă prin puritatea și robustețea stilului, a viziunii artistice. La ora actuală, în comună mai există 6—7 meșteri cioplitori, oameni în vîrstă care mîine-poimane își vor pune barda și dalta în ladă spre a se odihni. Pentru a asigura continuitatea meșteșugului, prin 1967 a luat ființa aici un cerc de cioplitori care cuprindea un grup de 10 elevi ai școlii generale. Vasile Apan, directorul căminului cultural, și-a luat responsabilitatea inițierii copiilor în tainele cioplitului. Doi ani mai tîrziu, la un concurs județean pentru fusul cu țurgălău executat aici se acordă diploma pentru cel mai autentic obiect de artă populară, iar unul din cei mai talentați copii (Vasile Corneștean) este acum elev la Liceul de arte plastice din Baia Mare. Cu timpul activitatea micilor cioplitori a început să se impună, motiv pentru care Casa pionierilor din Sighetu Marmației l-a inclus în anul trecut ca cerc permanent al acestei instituții. Acum, cercul funcționează cu 4 grupe totalizînd 60 de elevi. Atelierul de lucru este bine dotat cu cele mai diverse scule necesare. Discut cu Vasile Apan despre programa cercului. Mi se pare util și interesant că începătorilor li se predau noțiuni teoretice privind evoluția artei populare maramureșene, creații și creatori din zona Sighetului, arhitectura în arta populară și altele care asigură micului cioplitor nu numai cunoștințe strict necesare, ci și un crez artistic. Partea teoretică se îmbină cu lecții privind folosirea sculelor, cunoașterea esențelor lemnoase ca și modalitățile de folosire a lemnului. Ceea ce se face în acest cerc seamănă mai mult de procesele succesive dintr-un laborator. Micuțul artist începe să cioplească lemnul în mai multe muchii, apoi aplică pe el diferite încrustaturi, finalizîndu-se cu realizarea fusului simplu și cu țurgălău. In anul al II-lea se cioplesc linguri simple și ciobănești, căușe, ca în al ll-lea an să lucreze construcții sculpturale formate din mai multe piese și obiecte de uz casnic. Este impresionant să-i vezi la lucru pe acești copii care în anii ce vin vor continua un meșteșug străbun. Poate că Andrei Moldovan, Vasile Arba sau Ion lăscăian vor avea de spus un cuvînt în artă, poate că de aci din Vadul Izei se vor înălța și alții spre piscurile consacrării și afirmării artistice. Deocamdată, strădaniile ce se depun sînt demne de toată admirația. VASILE CANȚĂ însemnări Pagina a 3-a în spiritul exigenței și răspunderii față de înfăptuirea politicii partidului Dezbateri in adunări și conferințe pentru dări de seamă și alegeri in organizațiile de partid Momente de importanță majoră în viața fiecărei organizații de partid, adunările generale și conferințele pentru dări de seamă și alegeri continuă să rețină atenția tuturor comuniștilor din unitățile industriale, de pe șantierele de construcții, din agricultură și din alte domenii ale activității social-economice și culturale. Dominate de un înalt spirit de exigență și răspundere față de înfăptuirea politicii partidului, adunările și conferințele, avînd un pronunțat caracter de lucru, sintetizează experiența și înțelepciunea colectivă a comuniștilor, jalonează, pe baza realizărilor prezente, direcțiile activității viitoare. In acest context al problematicii pe care comuniștii o abordează, se distinge in mod deosebit preocuparea organelor și organizațiilor de partid față de conducerea activității economice, modalitățile în care ele reușesc să antreneze și să direcționeze forțele tuturor colectivelor de salariați spre realizarea sarcinilor de producție din actualul cincinal, stabilind totodată principalele coordonate ce se impun a fi urmate în vederea demarării în condiții optime pentru înfăptuirea, la parametri superiori, a grandioaselor obiective cuprinse in noul plan cincinal. In pagina a IlI-a prezentăm în rezumat cîteva aspecte din dezbaterile ce au avut loc în cadrul adunărilor și conferințelor de dare de seamă și alegeri în organizațiile de partid din unitățile economice ale județului nostru. Colectivul Autobazei nr. 2 Baia Mare se străduiește să mențină activ un cel mai mare parc auto. Reparațiile și Întreținerile la autovehicule (vezi fotografia noastră) sunt de mai bună calitate. Dovada? Procentul de mijloace auto „căzute“ în parcurs s-a redus, comparativ cu ianuarie a.c., mai mult de 50 la sută. Foto:1. DE AC 4 1