Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-14 / nr. 5275

I A ( >■ 4\ w Joi si Ianuarie 1971 SUCCESUL CA STARE DE SPIRIT Mișcarea tinerească de pie­sa noi cunoaște în ultima vreme o tumultuoasă ma­nifestare în latu­rile ei fundamen­tale, creative și formative, echi­valentă cu o ade­vărată renaștere a spiritului de lu­cru a climatului de responsabilita­te față de desti­nele organizației copiilor. In urma îndrumării orga­nizației pioneri­­lor direct de că­tre organizațiile de partid din șco­li, acțiunile aces­teia au fost înves­tite cu o mai ma­re încredere și înrîurire asupra copiilor. Experien­ței pedagogice i s-a încredințat mai mare răspun­­­dere în cultiva­rea idealului co­munist al pionieri­lor și școlarilor, cunoașterea și au­­tocunoașterea au fost invitate mai în față la masa educației pionie­rești, ceea ce a­­deschis o altă perspectivă pen­tru munca unită­ților și detașa­mentelor de pio­nieri. Nu demult, un număr de șa­se unități de pio­nieri din județul Maramureș și-au împodobit drape­lul cu o eșarfă de culoarea ceru­lui senin senin — în­al unei demnități obținute prin efort. în ur­ma unor succese cucerite pe mul­tiple planuri ale activității pionie­rești, ele au fost distinse de că­tre Consiliul Na­țional al Organi­zației Pionierilor cu diploma banderola de uni­și­tăți fruntașe. Este vorba de unități­le de pionieri de la Școala genera­lă nr. 2 din Baia Mare — coman­dant prof. Simion Vaida; Liceul din Șomcuta Mare — comandant pre­cedent prof. Ale­xandru iar actual Gherman, prof. Teodor Bîrle; Școala generală nr. 7 din Vișeu de Sus — coman­dant prof. Ioan Băbeanu, Școala generală din Tău­­ții de Sus — co­mandant prof. Beatrice Văduva, Școala generală din Tăuți Măghe­­răuș — coman­dant precedent prof. Hosu iar Veronica actual prof. Predescu Valentina * și Școala nr. 1 din generală Moisei, — comandant Al­bertina Mihail. Fiecare din a­­ceste unități a Șase unități pionieri distinse cu diploma de fruntașe reușit să-și de­monstreze iniția­tiva prin creații proprii, originale, neconfundabile cu ale altor unități din zona lor. De pildă, cercul de biologie al celor de la Școala ge­nerală nr. 2 din Baia Mare, ca și „Clubul isteților" îi fac cunoscuți nu numai în ju­deț, ci și în țară, tot așa cum edi­tarea unei reviste sau teatru de pă­puși al elevilor din Șomcuta Ma­re fac o distincție netă pe planul ac­tivităților din lu­mea cereri­lor. Crearea unor mu­zee școlare de către copiii din Vișeu de Sus și cel din înființarea Moisei, la Tăuți Măghe­răuș a unui cerc de ceramică, cizela­rea cu migală de artizan a forma­ției de dansuri a unității de pionie­ri din Tăuții de Sus pînă la gra­dul care i-a per­mis ocuparea pri­mului loc la faza județeană a con­cursului cultural artistic, cîștigarea locului I pe județ la competiția ba­zelor sportive din orașe, lansată de Consiliul județean al Organizației Pionierilor — ia­tă, nesistematic, doar cîteva din foarte multele re­zultate care au constituit criteri­ul de acordare a distincției sus-po­­menite. lui Neîndoielnic, al­recunoașterii oficiale, al con­firmării priceperii și efortului depus de oameni consti­tuie un imbold, înlesnind instala­rea unui climat de emulație, unei stări de spi­­­rit favorabile mo­bilizării morale a fiecărui vis. Intr­­u a­ceastă dialog pe o­­temă cu prof. Valentina Predescu am aflat cîteva lucruri in­teresante despre strădania celor din Tăuți Măghe­­răuș de a folosi în spirit pedago­gic, eficient rea de spirit sta­de care vorbeam: „Simțind o mai mare siguranță în tot ceea ce facem, înțelegem poate mai bine ce înseamnă organi­zarea timpului li­ber­al distingînd elevilor, poate prin mai multe li­nii de interes edu­cativ activitatea pionierească de ora de clasă, acordîn­­du-i celei dinții cri­teriul opțiunii. Ne străduim să dăm un conținut adec­vat raportului dintre profesor și elev în cadrul activității rești pentru pionie­ră ceea ce nu poți face în clasă cu unii copii poți face în afara ac­tivității pionie­rești. Nu știu da­că facem noi mai bi­ne decât alții, dar plecăm întotdeau­na de la niște cauze psiho-pe­­dagogice, cu en­tuziasmul cadre tinere, unor bi­ne informate și care muncesc din plăcere. Aceasta ne ajută să înlă­turăm formalismul, să stimulăm spon­taneitatea și flexi­bilitatea gîndirii, autoconducerea co­piilor". GHEORGHE SUSA proTPfT soriATT^M IMAGINE DE SEZON. FOtO: A. ȘUTH <SA CEASUL Vineri 8 ianuarie, a venit la redacție Maria Roatiș din Băița nr. 213. Ne­­ vestește un am dat la reparat acest cea. Se masă L-am cumpărat cu suma de 80 lei A mers MUtt «M nînă în noiembrie După reparație, ceasul a funcționat vreo două săp­a­t?.P0C‘SS oprit. L-am­ dus din nou la ceasornicar. Trec două Sutămîni și ceasul se oprește. Mă prezint a treia oară la același meșter. ‘FĂ* zile ceasul iarăși stă, silindu-mă să vin acum a Paravarâ ?ă-F repare. Cu­ va trebui să umblu cu amăritul ăsta de ceas î­n<idJU­ vă <* dTum^ de la Băița la Baia Mare (10 lei biletul dus­iXrt de fierri curși)TMal : 86 de lei. Cu atîția bani Uni cumpăram un îmnreună*cu femela am intrat în atelierul nr. 110 al cooperativei meș­­teșugarești f.Gutinul". Asist la dialogul dintre meșterul Octavian Filipan și Maria Roaliș : ~ Nu merge? ! Sord ce nu-mi spuneți deschis să-mi cumpăr altul ? — Ceas mai bun nu găsești nici în comerț ! — Atunci... . —Lasă-l aici Și vino matale marți. — Am nevoie de ceas. Copiii merg la școală. Meșteria ia ceasul, 11 deschide, pune mina pe clește, taie ceva, fixea­ză o rotiță și ... gata ! Toată operația n-a durat nici 15 minute. Am cronometrat timpul d­e reparație I întreb . ~ sic­ura ni a FFapeteter se ? agăța la arc, și, binențeles, ceasul... — Pentru ‘atîta lucru clienta trebuia să facă și al cincilea drum la Baia Mare ? — Păr... — In ce a constat vechea reparație ? _ Am înînm­ît axul la roata cu păr și l-am curațat. Halal „curăța!“. Meșterul a muncit atât de bine Incit toți ceasul pe fereastră. Observați deci , costul „reparației e foarte ridicat, dar munca-i de mîntuială, iar ciubucul nu lipsește. Apoi , cine n-ar vrea să cmee 48 de hei in 15 minute ? Faceți, vă rog, un calcul și veti vedea ce sumă serioasă poate ciștiga ceasornicarul nostru într-o zi de­­ muncă . Dar intr-o lună? Pe drept ? Nici pe departe ! Cîștigul său provine toc­mai de acolo că nu muncește ca lumea. E un teribil paradox. P.S Tocmai terminasem însemnările cind a venit la redacție Dumitru Țăruș din Baia Mare, strada 13 Decembrie nr. 2, care ne c­a’tă odisee cu un ceas de mină, reparat tot de Octavian Filipan. Omul umblă în fiecare săptămînă, începînd din noiembrie anul trecut, să-i re. .. re. .. repare ceasul ! A plătit 86 de lei și nu merge. Cetățeanul a vorbit de-atunci cu șeful de atelier, cu dispecerul, chiar cp v­ice pe­ dintele cooperativei- tovarășul ruleștean, de două ori, și... nimic Meș­terii plimbă clienți­ după ce a Încasat banii. .. Nu m-am mirat, deci, că ceasornicarul nostru, un tinerel cu Puli" st­agiu­ de muncă, care ați văzut cu ce se neună, are pe deget un inel gros de aur masiv. Ei au plătit scump clienții ! ȘTIRI SPORTIVE . Echipa vest-germană de fotbal S­­ . Hamburg a plecat din Mexic in S.U.A. In primul joc, susținut la San Francisco, fotbaliștii vest-ger­­m­ani au învins cu scorul de 2—1 e­­chipa „All Stars“ — California. In pai­ida următoare, S.V. Hamburg a întrecut cu severul scor de 9—0 e­­chipa orașului Hollywood.­­ Peste 10.000 de spectatori au av­ut la Barcelona întîlnirea in­te­națională amicală de fotbal din­tre echipa locală Espanol și forma­ția Rapid Viena. La capătul unui joc echilibrat scorul a fost egal: 1-1 (1-1).­­ După o zi de odihnă, turneul ine­rnațional feminin de șah de la Celiabinsk a continuat cu rarea partidelor din runda a desfășu­ra-a. Lidera clasamentului, maestra sovieti­că Elena Rubțova, a obținut o nouă victorie, cîștigînd la Brigitte Hoffmann (R.D. Germană). Kviatoslava Bre­­zova (Cehoslovacia) a învins-o pe Klara Skeghina (U.R.S.S.), iar Ves­mina Șikova (Bulgaria) pe Vinokurova (U.R.S.S.). A fost Galina con­semnată remiza în partida dintre jucătoarele sovietice Tamara Belova și Rimma Bilunova. In clasament continuă să conducă Elena Rubțova cu 8 puncte. Marga­reta Juncu ocupă locul 9 cu 3 punc­te și o partidă întreruptă.­­ Pe trambulina de la Spindlernv Mlyn (Cehoslovacia) s-a desfășurat un concurs internațional de sărituri cu schiurile la care au participat sportivii din Elveția, R.D. Germană, Iugoslavia, Norvegia, Polonia, Româ­nia, Ungaria și Cehoslovacia. Victoria a revenit elvețianului Hans Selhmid cu un total de 233,7 puncte (cele mai bune sărituri ale sale au măsu­rat 80,5 și 82 m). Concurenții ro­mâni Nicolae Lupu și Anghel Biriș au ocupat locurile 48 (153,1 puncte) și respectiv 52 (141,2 puncte).­­ Sala Floreasca din Capitală va găzdui astăzi meciul retur dintre e­­chipele masculine Steaua București și Spartak Leningrad, contînd pentru „Cupa Cupelor“ la baschet. Partida va începe la ora 20.00 și va fi ar­bitrată de cuplul Vladimir Ganeev (Bulgaria)—Rami Kinaci (Turcia). In primul joc, disputat la Leningrad, victoria a revenit baschetbaliștilor sovietici cu scorul de 93—54.­­ Curtea Supremă a S.U.A. a a­­probat în principiu apelul boxerului Cassius Clay, care a fost condamnat pe o perioadă de 5 ani, deoarece a refuzat să facă serviciul militar. In felul acesta, fostul campion mondial va avea drepturi depline de a lupta oficial la 8 martie la New York în meciul cu Joe Frazier, actualul de­ținător al centurii. întîlnirea se va desfășura la Madison Square Garden, din New York. Aflînd rezultatul a­­pelului său, Cassius Clay a declarat: „Acum sunt un om liniștit și pot să mă concentrez în pregătirile mele cu mult calm. Eu voi demonstra tu­turor că sunt­ adevăratul campion al lumii“. Uzina metalurgi­că de metale ne­feroase Baia Mare. Aspect din secția oxizi și laminate de plumb. Activitate în cadrul cercului de pictură al Casei de cultură din Sighetu Marmației A A­­ctivitatea de stare civilă, desfășurată de către consilii­le populare, are o deo­sebită importanță pe li­nia administrației de stat. Este suficient să a­­mintim, de pildă, că pe această cale statul dis­pune de datele statis­tice necesare privind mișcarea demografică a populației, element esen­țial în orientarea și re­partizarea forțelor de muncă, în planificarea consumului etc. De asemenea, prin actele de stare civilă, cetățe­nii își apără drepturile ce li se cuvin. în con­secință, lucrătorii din acest domeniu au o ma­re răspundere, fi­ind chemați să cunoască temeinic și să aplice cu strictețe prevederile le­­gilor. Pentru că, este limpede, orice eroare în operațiunile de în­registrare și eliberare a actelor de stare civilă aduce prejudicii sau provoacă necazuri cetă­țenilor pînă ce instanța judecătorească rectifică actele greșit întocmite. De curînd, un control efectuat de organele de specialitate a constatat că la majoritatea con­siliilor populare activi­tatea de stare civilă se desfășoară în bune con­­dițiuni, în conformitate cu normativele în vigoa­­re. O activitate irepro­șabilă depun delegații cu starea civilă de la consiliile populare Ba­ia Mare, Vișeu de Sus, Copalnic Mănăștur, Seini, Ocna Șugatag, Sa­tulung, Cicîrlău etc. Totuși, pe alocuri, s-au constatat diverse erori, precum și întîrzi­­eri, în elaborarea acte­lor. Care sînt principalele carențe în practica în­tocmirii, eliberării, rec­tificării și reconstituirii actelor de stare civilă ? Ca urmare a controale­lor noastre, efectuate în anul trecut, s-a dispus rectificarea unor acte. De ce ? La o verificare minuțioasă s-au consta­tat o seamă de erori referitoare la înscrierea numelui și prenumelui a datei și locului nașterii unor persoane, chiar și menționarea greșită județului sau a locali­a­tății. De altă parte, se întîmpină unele greutăți la eliberarea certificate­lor de căsătorie și a altor acte, întrucît une­le înscrisuri, din certifi­catul de naștere n­u­ co­respund cu cele din bu­letinul de identitate. Și, firește, în asemenea cazuri se impun verifi­cări temeinice, care spo­resc volumul corespon­denței și a­ muncii efec­tive, nemaivorbind de faptul că oamenii sunt nevoiți să aștepte pînă la clarificarea situației.­­De unde provin multe din aceste greșeli : în primul rînd, ele sunt re­zultatul aprofundate necunoașterii de către unii delegați a instrucți­unilor și a lor normative documente­ce regle­mentează regimul acte­lor de stare civilă, iar în al doilea rînd sunt vizibile superficialitatea­­ și neglijența celui care întocmit actul. Să exemplificăm. Re­cordul în materie de erori îl deține delegatul Vasile Buteanu de la Consiliul popular comu­nal Mireșu Mare. Aici s-a dispus rectificarea a 6 acte prin hotărîri ale instanței judecătorești. Urmează la rînd delega­ții de la consiliile populare Băița de sub Codru, Șișești, Ruscova, și Căline­ști, care au eliberat cite 4 și 3 acte greșit întocmite. Adău­gați la toate că reprezentantul acestea con­siliului popular, un re­prezentant al miliției (care prezintă un refe­rat asupra stării de fapt) și cetățeanul trebuie să umble la judecătorie pentru rectificarea acte­lor respective. Cazuri de reconstituire a unor ac­te nu s-au semnalat în cursul anului 1970. Și asta pentru că, în ge­neral, arhivele sunt bine păstrate. Vrem să relevăm și un alt aspect. Delegații de stare civilă de la consiliile populare Tg. Lăpuș și Băița de sub Codru, de exemplu, din cauză că nu cunosc bi­ne prevederile legale, n-au achitat la timp in­demnizația de 1000 lei pentru a trei­a naștere mamelor care au drep­tul la această sumă. De­legații respectivi cereau adeverințe de la domi­ciliul solicitantelor, deși asemenea acte sînt inu­tile, purtînd pe drumuri numeroase persoane. Drepturile cuvenite au fost achitate imediat la intervenția organelor ju­dețene. Așa a procedat și N. Sárközi, secretarul Consiliului popular Asua* ju de Sus, care a refu­zat să primească actele Măriei Negreanu pe mo­­tiv că nașterea a avut loc în municipiul Baia Mare. Or, se știe, in­demnizația se acordă de către consiliul popular din comuna unde domi­ciliază femeia. Alți tovarăși obișnu­iesc să amîne eliberarea actelor, să promită verzi și uscate­, să tărăgăneze rezolvarea cererilor. A­­­șa a fost cazul lui Pe­tre Doica, secretar al Consiliului popular co­munal Botiza și delegat cu starea civilă, care pentru repetate abateri și neîndeplinirea atribu­țiilor a fost destituit. Iată de ce Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Ma­ramureș a luat o sea­mă de măsuri pentru îmbunătățirea muncii : s-a­u efectuat instruirea periodică a delegaților de stare civilă, unde se studiază legile apărute, modul de aplicare a ho­­tărîrilor și instrucțiunilor privind acest domeniu. Recentele instrucțiuni de aplicare a Decretului nr. 278/1960 referitoare la înregistrarea actelor și faptelor de stare ci­vilă au fost studiate și dezbătute cu toți dele­gații doresc, în cîteva cu­vinte, să mă refer la drepturile și obligațiile cetățenilor care solicită întocmirea și eliberarea unor acte, să Este bine ca cetățeanul verifice înscrisurile ce se primește și să păstreze în bune condi­ții actele de stare civilă. Pentru că altfel, din cauza unor acte dete­riorate, se strecoară e­­rori în­ noile acte care îngreunează activitatea de stare civilă și totoda­tă însuși cetățeanul se summne ia drumuri inu­­tile și își pierde vremea pentru rectificarea acte­lor. CONST. GÂRȚONEA șeful serviciului de stare civilă al Consiliului popular județean Cîteva aspecte privind activitatea de stare civilă Ce credeți despre... „gura lumii"? (Urmare din pag. 1) aitate ca un mijloc de sancționare a acelora care mi sunt cinstiți in muncă sau familie. La fel nu se contestă rolul ei de a judeca în mod aspru pe cei care se abat de la nor­mele de comportare în comun. Semnalăm încă faptul că cei care unesc expresia „gura lumii“ cu bîr­­fa se referă în majoritatea cazuri­lor la unele persoane în mod con­cret, iar cei care o definesc ca formă de opinie publică fac ab­­­stracție de indivizi vizînd feno­menul ca atare. Noi am pornit de la concepția exprimată de Mihai Ralea, con­form căreia „gura lumii“ este de­numirea opiniei publice în satele vechi românești. Lumea în această expresie reprezintă acea „masă di­fuză și anonimă care vede tot, aude tot, află tot, care comentează, lau­dă, condamnă, proslăvește, se fră­­mîntă, intervine, sprijină, luptă, cu un cuvînt se pronunță în ul­timă instanță în toate treburile ca­re prezintă vreun interes pentru ea“. (M. Ralea, Sociologia succesu­lui, Ed. Științifică, Buc. 1962). Nu ne referim atît la semantica ex­presiei, cît la conținutul ei existent din punct de vedere psihosociolo­gic într-un mediu social. Astfel considerăm că „gura lumii“ este o formă elementară, neorganizată, neinstituționalizată a opiniei publi­ce care diferă oarecum de aceasta din urmă. Opinia publică, în ac­cepțiunea generală, exprimă prin cuvinte, în anumite forme organi­zate și instituționalizate (ședință, presă, radio) atitudinea unui pu­blic față de instituții și măsurile a­­cestora (în primul rînd) sau fa­ță de oameni și faptele lor. Mij­loacele mass media au un rol foar­te mare atît în formarea cît și în transmiterea acestei opinii. „Gura­ lumii“, ca denumire formei elementare de opinie publi­­­tă la sate, este tot o atitudine co­lectivă, dar se referă mai puțin la instituții și mai mult la oameni luați ca indivizi, îndeosebi la com­portamentul lor în sat. Acest com­portament este raportat la un sis­tem moral tradițional profund an­corat în istorie. In această ordi­ne de idei ni se pare plauzibilă supoziția că prin „gura s-au transmis și se transmit lumii“ de-a lungul generațiilor o serie de ce­rințe etice, uneori anacronice, alte­ori absolut necesare, satisfăcînd a­­cel imperativ al comunității umane de a crea condiții prielnice pentru conviețuire armonioasă. Ea există acolo unde există o comunitate cu un public dispersat dar participant la treburile tuturora. Adică acolo unde toți se cunosc și pe toți îi interesează ce face celălalt, dar nu au posibilitatea de a participa la toate întîmplările despre care va forma o opinie comună. Păre­se­rile în „gura lumii“ se transmit în mod exclusiv oral de la om la om (din gură în gură), cu riscuri specifice acestui mod de comunicare interumană. Astfel, atunci cînd se emit și se răspîndesc critici sau laude la­ adresa unei manifestări comportamentale nu toți dintre cei care preiau sau transmit mai de­parte informațiile respective au fost la fața locului. Dar toți se cunosc, toți îl cunosc pe făptaș. Fiecare va transmite mai departe informația în funcție de raporturile sale cu cel implicat și cu cel căruia i se adre­sează. Opiniile trec astfel prin su­biectivitatea multora pînă ce devin publice, cu riscuri evidente de de­viere de la realitate. „Gura lumii“, ca formă de opinie publică, are un caracter latent, mai puțin con­știent la nivelul grupului și mult, mai expus la factorii iraționali ai conștiinței sociale. Devierea de la realitate se datorește în majorita­tea cazurilor unor oameni mai pu­țin responsabili și conștienți de va­loarea cuvîntului sau unor răuvoi­tori și cu pismă la adresa celui în cauză. In această ordine de idei o­­piniile care circulă în „gura lumii“ despre cineva reflectă în mod fi­del statusul său social în comuni­tatea respectivă (în sensul că devie­rile repetate și pronunțate exprima un număr considerabil de rău sau binevoitori). Desigur nu sunt rare a­­cele cazuri cînd opiniile neadecva­te provoacă tensiuni sau chiar conflicte între oameni. Poate toc­mai aici se ascunde una din cau­zele procesului de transformare noțiunii de „gura lumii“ în bîrfă, a Căci fără îndoială asistăm la o metamorfoză a conținutului expre­siei în paralel cu procesul de ur­banizare. Astfel în orașe deja „gu­ra lumii“ este sinonimă cu cleve­teala. JSici credem că prin ancheta noastră am surprins în Seini etapa de trecere spre oraș reflectata și pe acest plan. Starea constatată cer­tifică momentul destul de avansat al transformării sistemului de jude­cată al omului din Seini ca urmare a legăturii strînse cu orașul. Este momentul cînd pentru mulți, îndeosebi tineri, libertatea creată de sistemul de valori al comunității vechi, cu tradiții și obiceiuri multi­ple, devine insuficientă. " Noi credem că azi prin conștien­tizarea și prin clarificarea fenome­nului de opinie publică și a pro­cesului de formare a acesteia, se poate crea o atitudine justă, con­formă cu etica socialistă față de ceea„ Se­rmim ”8 ura lumii“. Fără îndoială în societatea so­cialistă omul nu-și poate permite zicala unora „lasă lumea să vor­bească fă-ți treburile cum îți vi­ne mai bine“. Condamnarea unor tendințe și acte antisociale, în mod latent dar incontestabil, de către „gura lumii“, luată în accepțiunea noastră, este menită să contribuie la întărirea normelor și principiilor conviețuirii socialiste. Ca acest de­ziderat să se realizeze este necesar ca individul să aibă spirit critic și simț al responsabilității atunci cînd își formează, recepționează sau retransmite informații Respingînd aspectul de atitudinile. bîrfă aprobînd critica sau lauda princi­pi­pială, specifică eticii socialiste, a­­vem în vedere că socialismul es­te caracterizat ca orînduire so­cială în care oamenii își formează în mod conștient condițiile optime pentru conviețuire. A ÉÉ

Next