Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-26 / nr. 5285

2 Organizată de Televiziunea Română împreună cu C.S.C.A., Consiliul Central al Uniunii Sindi­catelor, Uniunea Comp­ozitorilor și organele județene, emisiunea — concurs „Cintare patriei", dedi­cată sărbătoririi semicentenarllui partidului, și-a desfășurat duminică cea de a 8-a ediție a sa. Aceas­tă ediție a avut și rolul de a marca într-un chip deosebit sărbătorirea Unirii, prin întrecerea celor mai reprezentative coruri din județele Bacău, Satu Mare și Vîlcea care au interpretat coruri patrioti­ce și revoluționare. Publicul băi­mărean, prezent în număr mare în sala Teatrului dramatic din lo­calitate care a găzduit formațiile corale sătmărene participante la concurs, a răsplătit cu vii și sus­ținute aplauze frumoasa evoluție a Somațiilor. In fotografie: Corul din Roșiori în timpul prezentării programului. Sporirea producției de fructe reclamă o activitate continuă, susținută Una din condițiile esențiale ale zării sarcinilor reale­de plan pe anul 1971 în pomicultură este în­tocmirea unui plan de producție cât mai realist; în acest sens, consiliile de condu­cere ale cooperati­velor agricole, specia­liștii din unități au analizat potențialul de producție a live­zilor maramureșene, volumul de și cheltuielile lucrări nece­sare obținerii unei eficiențe economice cît mai ridicate. Conducerile C.A.P lucrează în prezent la stabilirea rului de ferme, numă­­ri­­găzi și echipe și a necesarului de în­grășăminte planului de conform fertili­zare. O dată cu aceasta este foarte important să se sta­bilească numărul de cooperatori care vor lucra în pomicultură. La cointeresarea coo­peratorilor în exe­cutarea lucrărilor la timp și de cali­tate, în obținerea unor cantități mari de fructe va contri­bui fără îndoială sistemul de retribuire în acord global, re­partizarea livezilor pe formațiunile de lucru pe o perioadă determinată. Reali­zarea și depășirea sarcinilor economice în acest sector cu­­ o pondere mare în agricultura nostru impun județului încă de pe acum aplicarea unui complex de măsuri agrotehnice. Astfel, pe baza pla­nului de fertilizare e bine să se treacă de urgență și cu toate mijloacele la trans­portarea și aplicarea îngrășămintelor na­turale. Acolo unde, relieful nu permite executarea arăturilor pentru mobilizarea solului lucrarea se va face manual în jurul pomului, pînă în nivelul proiecției coroanei-zonă în care vor fi în acest caz încorporate și îngră­­șămintele. Profitînd de iarna blîndă și de timpul favorabil , în urma unei temeinice ins­truiri a echipelor spe­cializate — e bine să se treacă în aceste zile la tăierilor de executarea rărire, de corecție și de ro­dire a pomilor, iar în luna viitoare se va putea trece la tăierile de formare a coroanei. Se constată că ma­terialul de protecție a tulpinelor împotriva rozătoarelor este pe alocuri deteriorat. Pentru evitarea pa­gubelor este necesară Cuvîntul specia­listului o verificare, pe teren iar acolo unde este cazul legăturile să fie imediat refăcute. Specialiștii și bri­gadierii vor urmări îndeaproape cum se aplică modul tra­tamentele de iarnă împotriva lor țestoși, păduchi­Pentru ca aceste lucrări de ordin fito-sanitar­­ să aibă eficacitatea do­rită este necesară executarea cu aten­ție a toaletei pomi­­lor prin răzuirea tul­pinilor, uscăturilor, înlăturarea strînge­­rea și arderea aces­tora , împreună cu fructele mumificate și a frunzelor. Tot în acest scop se indică scoaterea din livezi și din jurul acestora a tuturor porțiilor degradați, a buturugilor și tufi­șurilor, care consti­tuie focare de infec­ție pentru pomii ro­ditori. Este o cerință im­perioasă, ca în această perioadă să se înceapă inventa­rierea riguroasă pomilor, pe specii și a vîrste. Cu această ocazie se determină și golurile din plan­tații, iar în urma unei evidențe precise se stabilesc măsurile pentru completarea lor încă în primă­vară. Avem unități care din anumite motive nu și-au realizat pla­nul la plantațiile pla­nificate pentru anul trecut. Acum este absolut necesară lua­rea de masuri hotă­­rîte pentru ca ime­diat ce timpul va permite să se poată termina această lu­crare, recuperîndu-se în întregime restan­tele. In ceea ce privește planul de investiții pe anul 1971, e bine să învățăm din lip­surile anului trec­ut, cînd în unele coope­rative agricole pla­nul de plantări nu s-a realizat datorită su­perficialității cu care au fost întocmite. Așa s-a întîmplat la lacura, Finteușu Mic și în alte locuri, unde din cauza ne­glijenței în tratarea problemei investiții­­lor și a întocmirii documentațiilor nu s-au obținut creditele necesare, fapt ce a dus la planului nerealizarea la înființa­rea de noi livezi. Conducerile coope­rativelor agricole de producție cu sarcini de pian pe acest an (Mireșu Mare, Fin­­teușu Mic, Rus, Făurești, Seini, Ber­chez, Asuaju de Sus etc.) trebuie să uti­lizeze de pe acum fiecare zi favorabilă pentru a executa lu­crările de pregătire în vederea plantări­lor (desfundat, piche­tat, săpat astfel ca în gropi. ..), primă­vară să realizăm cel puțin 50 la su­tă din planul de pe județ (291 plantări hec­tare). Numai printr-o bu­nă organizare a mun­cii și mobilizarea tuturor forțelor de care dispunem se va putea realiza planul la toți indicatorii în pomicultură. AUGUSTIN BILȚ inginer principal la Direcția agricolă ju­dețeană cinema Marți 26 ianuarie 1971 BAIA MARE — Dacia : Pomul de crăciun ; Minerul: Hei, tu . 1 Mai: Contemporanul tău, BAIA SERIE : Canarul și visco­lul. SIGHETU MARMAȚIEI:­­ Muncitoresc. Departe de lumea dezlănțuită. VIȘEU DE SUS : Sentința. BORȘA: Iubirea strict oprită. BAIA BORȘA: Un film cu o fată fermecătoare. CAV* NIC — Minerul: Primul an. TÂRGU LĂPUȘ: Argoman su­­perdiabolicul. ȘOMCUȚA MA­RE : Un film cu o fată ferme­cătoare. SEM­I: Petrecerea. CÎMPU­ LUNG LA TISA : Mireasa era în negru. BĂIUȚ: Roman­ță pentru trompetă. BÂIȚA: Aport Muhtar. televiziune Marți 26 ianuarie 1971 10.00—11.00 Teleșcoala. Lim­ba română (cl. VIII—Xil); Co­­zia — izvor de inspirație poe­tică; Fizică (cl. a X-a): Fenome­ne moleculare; Biologie (cl. a IX-a): Germinația seminței. 18.00 Melodii vechi și noi. 18.30 Mâini fermecate — film documentar despre arta populară indiană. 18.45 Toate pînzele sus -— emi­siune pentru pionieri. 19.15 Pu­blicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România .71. Azi — jude­țul Bistrița-Năsăud. 20.30 „In­tre umor și duioșie". 100 de ani de la nașterea lui I. A. Bassa­­rabescu. 21.30 Concurs inter­național de schi. Sărituri, înre­gistrare de la Oberhof. 22.00 Prim plan: pictorul R. Schwei­­tzer-Cumpăna — maestru eme­rit al artei. 22.35 Invitata noas­tră: Julie Saget. 22.50 Telejur­nalul de noapte. 23.00 închide­rea emisiunii. Vremea Datorită pătrunderii maselor de aer cald ce persistă să staționeze pe teritoriul țării noastre, în județul Maramureș se prevede pentru urmă­toarele zile o vreme instabilă cu ce­rul schimbător, alternînd de la înse­m­nări parțiale la acoperiri totale, cauzînd căderi de precipitații mai a­­les sub formă de ploaie și averse de ploaie în zona de șes, iar în zonele mai ridicate sub formă de lapoviță și ninsoare. Cețurile vor fi mai frecvente mai ales în cursul nopții și Temperatura minimă va fi dimineața­ cuprinsă între —2 și +4 grade, iar maxima între 4 și 10 grade. Meteorolog I. EPARU PFISTTRU SöriATII-vr . U­tilizarea pe scară și tot mai largă a mijloacelor moder­ne în procesul de învăță­­mint (laboratoare, apara­­taj, material didactic) a creat o falsă impresie unor educatori care con­siderau aceste atribute ca niște deziderate exclusive ale modernizării învăță­­mîntulu­i Fără a neglija rolul tot bine definit, am pornit de la observația că procesul de modernizare a învățâmîntului presupu­ne transformarea educatorului asupra opticii con­ținutului învățămîntului și a metodologiei de preda­re. Pentru acest lucru există numeroase mijloa­ce, procedee și metode pe care educatorii le caută, le însușesc, le aplică. Cînd frămîntarea creatoare a dascălului respinge fără îndoială ceea ce conside­ră învechit și mai puțin eficient, deși considerat ca „metodă clasică“, și aduce prospețimea și farmecul noului, înseamnă un bun augur al înscrierii lui în preocupările de moderni­zare. Schimbarea orientă­rii educatorului nu trebuie făcută pe cale explozivă, ci prin trecere firească de la tradiție spre inovație, cu păstrarea acelor ele­mente tradiționale care corespund epocii contem­porane. Pornind de la observa­țiile de mai sus, încercăm cîteva considerente asupra procesului de modernizare a predării literaturii ro­mâne în școală. Lecția de literatură se deosebește, credem, fun­damental de celelalte lec­ții ale altor obiecte studiu. Literatura, fiind de o parte componentă a artei, L. trebuie privită și predată Ca atare. Rigiditatea unei lecții de literatură constă tocmai in faptul că se predau după anumite sche­me și tipuri, că opera de artă este îngrădită in ri­gori didacticiste, că exis­tă anumite scheme dina­inte învățate pe care unii profesori le aplică „ad­­hoc", pentru a nu „lipsi" lecția de anumite reguli, principii... Schema. In predarea literaturii, duce implicit la schematism! Literatura refuză schema; ea are un interior al ei și diferă esențial de la o operă la alta. Și dacă acest „interior“ nu este sesizat de profesor și nu este transmis către elev, înseamnă că „s-au predat Și s-au însușit“ țințe care nu vor fi cunos­efi­ciente decit în cea ce in­teresează informația. In acest context, lacunare ni se par programele și ma­nualele școlare. Despre utilitatea acestora s-a dis­cutat destul de mult atît în cercurile profesorilor de limba română, cît și în presa de specialitate. Fap­tul­­ că Ministerul Invăță­­mintului a dat spre studiu o nouă programă pentru predarea literaturii romă­ne în licee răspunde ce­rințelor modernizării în­­vâțămîntului. Se aprecia­ză, în această direcție, orientarea noilor programe spre studiul fenomenului literar, spre analiza lite­rară, in detrimentul isto­rismului exagerat care se pretindea. Dar nu este su­ficient acest lucru. Rolul profesorului este determi­nant, iar interpretarea creatoare a programei analitice, o cerință nece­sară ș i imperativă. Manualele școlare sînt an amalgam între cursul universitar și lecțiile de la liceu. Despre ele scris extrem de mult s-a și valoros. In tendința Mi­nisterului învățămîntului am reținut elaborarea u­­nor noi și chiar a mai multor manuale pentru clasă, ciifnc astfel posibi­­­litatea profesorilor să op­teze. Preocupările pe a­­ceastă linie pentru școa­la generală sînt minore. Deși formarea unor noțiu­ni de bază esențiale in procesul educativ se cere tocmai la aceste clase, totuși aici întîlnim feno­menele cele mai echivoce în predarea literaturii. Pe linia modernizării con­ținutului procesului de predare a literaturii, pro­fesorul trebuie să fie sen­sibil și receptiv față de ultimele noutăți din meniul criticii, teoriei de­și istoriei literare. Nu poate fi vorba de un proces de modernizare atunci cînd se refuză (de cele mai multe ori din neînțelege­re) modalitățile de expre­sie ale literaturii contem­porane naționale și uni­versale. Neasimilarea fe­nomenului literar nou du­ce uneori sau tratarea la excluderea superficială a literaturii române con­temporane și în special a poeziei noi. Implicații semnificative, pe linia modernizării, im­pun o viziune realistă asu­pra unor scriitori și apre­cieri critice ale operelor acestora, printr-o viziune modernă despre artă. Scrii­torii trebuie apreciați la valoarea lor în raport cu cerințele epocii în care au trăit. Se impun, deci, re­considerări critice de ca­re manualele și progra­mele ii frustează pe prolo­­soti și mai ales pe elevi. Aceștia au insă un spirit de observație deosebit și, fiind receptivi, refuză me­diocrități și dulcegării, puncit de interesant ar fi­­ expuse de profesor.­­ Am sublinia rolul deo­ jj­­ebil­ al literaturii în for­­­­marea personalității elevu­­­ lui, în educarea lui pa­­­­triotică, morală, estetică.­­ încărcarea literaturii cu­­ elemente de istorism, so­­­­ciologism vulgar exclud­e indirect cîteva cerințe imperioase ale tînărului format într-o școală mo­dernă. Este vorba despre sensibilizarea sufletului a­­­dolescentin, de sesizarea frumosului estetic, înțele­gerea și asimilarea lui, de­­ dezvoltarea spiritului cii*­a­tic și de observație, de­­ trăiri emoționale oferite ■ de fenomenul literar, de­­ stimularea aptitudinilor­­ creatoare și de formarea­­ gustului pentru lectură. A­­­­ceste cerințe ale moderni­­­­zării procesului de învăță­­mint nu sunt noi, dar ele revin deosebit de acut în condițiile epocii noastre socialiste. Procesul de mo­dernizare implică și o­­ nouă orientare metodică­­ a lecțiilor. In primul tind , acestea trebuie să spargă­­ tiparul clasic al unor lec­­­t­ții mixte, a unor lecții în­­ care dialogul profesor-­­ elev este un șablon. Ele­­v mental creator al lecției 2 — dialogul viu între pro­fesor—elev direct sau in­direct — asigură succesul lecției. Considerațiile noastre asupra unor aspecte ale­­ modernizării procesului de­­ învățămînt ia literatura­­ română le socotim cîteva­­ sugestii care pot fi adinei­­­­te prin studiu și aplicați­­i vitale creatoare la clasă. * Prof. ROMULUS FILIP inspector școlar SPAȚIUL INTERIOR AL LITERATURII à I Mirele avea nevastă și copil­­­­ Tînăra M. T. din Baia Mare a lucrat în vara și toamna anului trecut s­i intr-o unitate de alimentație publică­­ din, Mangalia. Aici l-a cunoscut pe 1 ? inginerul Nicolae Toader, „mecanic șef“ la „Ciclop“. La a doua întîlnire, 1­1 Nicolae Toader a cerut-o in căsătorie. „După ce termin niște lucrări aici, s ^ mergem la București să-mi vezi apartam­entul cu 6 camere și să stabilim la­­ care restaurant facem nunta... Pentru acest eveniment am rezervat 24.000 ^ 1­­ de lei" a precizat mirele. M. T. radia de fericire. Parcă se și vedea la I έ București, trecind pragurile dintr-o cameră în alta... Fără să se mai con­­­­­sulte cu nimeni din familie, M. T. a acceptat propunerile lui N. T. „Luna­­ de miere“ petrecută pe litoral a durat doar trei săptămîni, timp în care­­ mireasa a cheltuit.. . 12.000 lei. Rămași fără bani, mirii au pornit-o in­­­­ turneu pe la neamurile miresei. Intr-o zi, cînd se aflau la Baia Mare, cei­­ i doi au fost invitați la miliție. Aici spre surprinderea ei, M. T. a aflat că­­­­ N. T. nu este de loc inginer, că e originar din Mangalia unde are soție și A f­i un copil, că nu lucrează nicăieri și că organele de miliție îl căutau. Scurtă și amară lună de miere!... ! !Puneți-i pe cîntar! J ! ' Miercuri, 20 ianuarie. Ne aflăm la baza volantă de preluare a anima­­­­­­lelor din Oarța de Jos a Industriei cărnii — Baia Mare. Pe cîntar se află i­a un tăuraș. „271 de kilograme" anunță Simion Pop, recepționer-îndrumător. V( „Mai cîntăriți-l o dată“, insistă un cetățean. „295 de kilograme“ repeta i recepționerul (II), . J Cînd ne uităm mai bine la cîntar, observăm că puntea nu-i basculea­­­­­­ză, că între aceasta și perete se află un strat de gheață... — De ce lucrați cu un asemenea cîntar ? — Ce să facem ! Le-am spus să-l curețe, dar ... ! — Acesta nu-i cintarul bazei, ci al cooperativei agricole din localitate. ! ! Al nostru e defect de aproape trei luni, intervine in discuție achizitorul­u I Alexandru Pop. Dialogul de mai sus ne-a convins — si credem că nu numai țe noi­­ — ca aici la baza volantă din Oarța de jos, in probleme de metrologie­­ la preluarea animalelor se lucrează cu elemente de Codului penal. Lăsăm­­ deci organele în drept să întărească abaterile semnalate și să ia măsurile­­ care se impun. j Cine a pierdut un rezervor?­­ Pe șoseaua Baia Mare — Tg. Lăpuș în dreptul Băilor Cărbunari,­­ intr-un șanț, zace de aproape un an de zile un rezervor metalic cu o capa­­­­citate de 5.000--6.000 litri. Al cui O fii Cine și pentru ce l-a adus aici ? ^ La aceste întrebări cetățenii din Cărbunari nu ne-au putut da vreun răs­­­­puns. Menționăm ca pe rezervor nu am găsit nici o inscripție care să ne­­ fie de ajutor în depistarea celui care l-a pierdut. De un lucru sintem­ însă­­ siguri, rezervorul respectiv nu este de origine cosmică. Să continuăm deci , să căutăm proprietarul, pe Pămînt.­­ Rubrică realizată sub îngrijirea lui I I. BARDAU Profitorii actelor ilegale (Urmare din pag. 1) vilă pronunțată dispune a­­nularea celor ca și încadrarea două decizii în muncă în calitate de desenator lui S. B. la hala de gatere. a Mai obligă întreprinderea la plata salariului lui S. B. începînd cu 25 septembrie și a cheltuielilor de judecată. Unde s-a greșit? Pentru deprecierea celor 2 bucăți de cherestea lui S. B. i se putea aplica oricare din cele 5 sancțiuni, prevăzute de lege, inclusiv desfacerea contractului de muncă, dar el nu putea să fie să treacă pe un alt obligat post, transferul efectuându-se nu­mai cu asentimentul anga­jatului. Judecătoria însă nu a fost investita să se pro­nunțe asupra abaterii ini­țiale, ci numai asupra lega­lității și temeiniciei măsurii de desfaceri a contractu­lui de muncă pentru că S. R. nu a respectat o de­cizie ilegală. Cu alte cuvinte, prin ne­cunoașterea legii privind or­ganizarea și disciplina mun­cii în unitățile socialiste de stat, conducerea U.E.I.L. i-a asigurat lui S. B., cu nume­roase acte de indisciplină la activ, izbînda! Fără îndoială ca și serviciul juridic de la C.E.I.L. e tributar în această privință. Iată și un alt caz în care superficialitatea e evidentă. Despre ce este vorba ? Șe­ful serviciului comercial al T.A.P.L. și un calculator de prețuri verifică paharele gra­date de la cofetăria „Lilia­cul". In loc să execute ope­rația în fața clienților, se retrag în bucătărie. In acest timp (din lipsa paharelor marcate) se servește la apre­ciere. Cînd să părăsească lo­calul, cei doi controlori sînt invitați la o masă, ca să mă­soare 100 gr. coniac, din care lipseau 6 ml. Fără a o chema pe cea în cauză, fără cel puțin a sta de vorbă cu vînzătoarea, cei doi întocmesc un referat, iar conducerea, sub semnătura tovarășului I. Țiplea, director, emite o de­cizie, prin care vînzătoarei Florica Cheresteși i se desfa­ce contractul de muncă pen­tru servirea cu lipsă la gra­maj. Hotărîrea a fost luată fără a îndeplini cea mai e­­­­ementară­­ cerință, adică de a sta de vorbă cu persoana considerată a fi în culpă, de a cerceta amănunțit, în ce condiții, s-a comis fapta. Drept urmare, în fața instan­ței reprezentantul T.A.P.L. ca și autorii referatului nu au putut dovedi că F. Che­r este și e cea vinovată. De aceea sentința civilă nr. 1571 din 6 noiembrie a.c. arată că­­ admite contestația for­mulată de F.C. contra deci­ziei emisă de T.A.P.L. și dis­pune reangajarea contestatoa­­rei în postul inițial, unitatea să plătească obliga țatei drepturile cuvenite anga­pe perioada 25 septembrie — 6 noiembrie și în continuare pînă la încadrarea ca și plata a 300 lei efectivă, chel­tuieli de judecată. In discuțiile avute cu cei doi șefi de unități, aceștia s-au plîns că nimeni nu le apără autoritatea în fața sa­lariaților. Oricît de bine ar fi de intenționați, atîta vre­me cît se emit hotărîri decizii după „ureche“, fără și o solidă fundamentare juri­dică, nimeni nu le va putea apăra și întări prestigiul. Faptele relatate invită la o temeinică cunoaștere și stric­tă respectare a actelor nor­mative pentru ca nici o per­soană nevinovată să nu fie sancționată și nici o persoa­nă vinovată să nu scape de sub rigorile legii. str. Eminescu nr. 63 execută mobilier comercial de diferite tipuri: — chioșcuri loto-pronosport, tutungerii, răcoritoare, legume- fructe; — mobilier pentru magazine alimentare cu atoservire, cofetăril­­bar, confecții, încălțăminte, galanterie, țesături, chimicale etc. — mobilier pentru magazine legume-fructe. Mobilierul se execută pe schelet metalic combinat cu P.F.L. me­­laminat sau H.D.L. (metacart) în diferite culori și se asigură montarea lui la beneficiar. Comenzile se depun la serviciul desfacere. Informații la telefon 12763. întreprinderea de rețele electrice Baia Mare strada Victoriei nr. 66, angajează e­c­o­no­miști Informații suplimentare la telefon 11950, Interior 117, serviciul personal. I.S.F. MARAMUREȘ strada Depozitelor nr. 2 Baia Mare, telefon 13524 angajează: — MAGAZINER PIESE AUTO ȘI CARBURANȚI. Condiții de angajare conform H.C.M. nr. 914/1968. întreprinderea de construcții montaj Cluj angajează pentru ȘANTIERUL CONSTRUCȚII MONTAJ BAIA MARE, strada Eliberării nr. 15: — TEHNICIAN ATAȘAMENTE; Pentru șantierul „UNIC" Satu Mare: — TEHNICIAN ATAȘAMENTE; — TEHNICIAN NORMATOR. 1968. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914 I i

Next