Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)

1971-04-20 / nr. 5357

> tmm featti 20 aprilie 1971 Festivalul cultural-­ artistic al pionieril­ori (Urmare din pag. 1) Cluj a debutat pe scena con­cursului cu formația corală a Școlii generale nr. 7, dirijată de Eva Maxim. Bucățile alese, pre­tențioase, din muzica lui I. Vulpe, Eisikovici, Zoltán Ko­dály, I.N. Scheiu, A. Ivășcanu au dat prilej de reconfirmare a unor calități cunoscute ale corului. O surpriză plăcută a făcut festivalului grupul vo­cal al cercului de limbă fran­ceză de la Liceul nr. 2 din Dej. Alegînd cu grijă și cul­­tivind cu pricepere vocile, Ti­­beriu Moraru și Ștefania Va­­siu au dat grupului un distins profil muzical. Nu numai din județul Cluj, dar și de aici, numeroase for­mații ajunse la faza finală a competiției sunt pregătite de învățători din diverse locali­tăți, cu școli mici, cu un nu­măr nu prea mare de copii, învățătoarea Lucreția Florea din Huedin aduce la concurs o formație de xilofoniști, în­vățătorul Emil Borza din Bu­­teni alcătuiește o formație de fluierași iar Octavian Patra din grup Bologa prezintă cu un folcloric „Curuniță de Sasău" în care răzbate dra­gostea acestui cărturar al sa­tului pentru frumoasele tra­diții artistice locale, cultul pentru frumos format la mi­cii interpreți. Spectacolul clujean a benefi­ciat de un mare aport din partea orchestrei Școlii gene­rale nr. 1 din Turda. In „Pot­puriuri de cîntece revoluționa­re", profesorul Octavian Ki­rály, dirijorul orchestrei, demonstrat că știe pe ce cale­a să ajungă cu muzica la inima interpretului și a celui care îl ascultă. Casa pionierilor din Cluj a prezentat în con­curs două orchestre — una de mandoline și alta de mu­zică populară. Frumoasă in­terpretare a „Cîntecului de lea­găn" de Mozart a elevului Pe­trică Velican, clasa a IV-a de la Liceul „N. Bălc­escu“. Ansamblul pionieresc al ju­dețului Bistrița-Năsăud a în­cheiat programul fazei de la Baia Mare a festivalului. Un cor masiv, bine armonizat, al Școlii generale Maieru, condus de profesoara Cornelia Sîn­­georzan, a interpretat un program variat: „Al partidului drag nume", „Fata și cucul", „Cîntec de leagăn“, „Ciobăna­șul“ și „Cutezători pornim în viață". Liceul din Teaca adus la concurs un cor de ca­a­meră, iar Școala generală din Salva o formație de trișcari. O formație de flautiști a sec­ției germane a Liceului nr. 1 din Bistrița a interpretat cu multă căldură și acuratețe cîntece românești și germane, fragment din „Flautul ferme­cat“ de Mozart. In final, dansatorii de la Școala generală din Șieuț, sub conducerea instructorului Va­sile Gotea, au prezentat suită de dansuri care taie res­o­pirația. Am încercat să alcă­tuim o frază care să poată reda frumusețea acestor dansatori, costumației Cuvintele sunt neîncăpătoare pentru a­­tîta belșug de poezie. Ar pu­tea-o face doar poeții. In a­­fara concursului, reprezentan­ții Ca­sei de copii din Prundul Bîrgăului au transpus scenic un fragment din nunta loca­lă, cu frumoase obiceiuri și gînduri despre muncă și via­ță. Festivalul de la Baia Mare, urmărit două zile cu sala pli­nă, a constituit un fierbinte omagiu adus partidului la a 50-a aniversare de către miile de copii din cele 6 județe, de către cadrele didactice ce le veghează creșterea. Prin poe­zie, cîntec și joc acești șco­lari au dat glas recunoștinței lor față de patrie și partid pentru binele de azi și cel de mîine cu care le este intimpi­­nat visul și împlinirea. JT Mons Medius (Urmare din pag. I-a) noi ? se întreabă. Și tot el răs­punde : Spiritul novator, căută­rile, creația. Da, In minerit, în uzina de preparare s-au aplicat în ultimii ani o seamă de in­venții și inovații, care au con­tribuit substanțial la sporirea extracției, la ridicarea nivelu­lui calitativ al producției. Așa se explică succesele noastre­­... Trecem acum în revistă, împreună cu tovarășul Simion Dancoș, secretarul comitetului orășenesc de partid, realizările din ultimii 5 ani. De ce ne-am oprit la această perioadă? Din­­tr-un motiv bine întemeiat. Cincinalul 1966—1970 a fost etapa cea mai rodnică. Interesant ni se pare să exa­minăm dinamica creșterii popu­lației. Intre anii 1839­—1930, deci într-o perioadă de aproape un secol, s-a înregistrat o curbă foarte sinuoasă, între 4.168 ■— 5.311 — 4.153 locuitori. Dar iată că în anii cincinalului expirat populația a crescut cu peste 5.200 de locuitori, ajungînd azi la 15.434 locuitori, fapt care atestă mutații profunde în dez­voltarea economică și socială a orașului. E oare nevoie de o dovadă mai concludentă ? La aceasta adăugăm că minerii din Baia Sprie sînt primii din țară care au trecut la regimul de lu­cru de 6 ore ! Și­.. producția e în creștere! Așadar, avem de-a face cu mutații strălucite nu numai pe linia procesului tehnologic, ci In primul rînd se evidențiază înalta conștiință ci­vică a minerului de azi. Peste 400 de milioane lei a investit statul pentru dezvolta­rea exploatărilor miniere Baia Sprie și Șuior. Nu este în in­tenția noastră să înșiruim în aceste rînduri toate înfăptuiri­le. Vom aminti doar că s-au deschis noi fronturi de lucru și s-au construit puțul de aeraje, depozitul de concentrate, con­ductele de alimentare cu apă iezer la E.M. Baia Sprie, stația de turbo-compresoare dotată cu utilaje moderne, puțul de aeraj, grupul social pentru 1.500 de salariați la E.M. Șuior etc. Au fost amplificate rețelele de ali­mentare cu energie electrică a unităților industriale și a orașu­lui. Peste 7 milioane de lei s-au cheltuit pentru extinderea re­țelelor de aducțiune a apei po­tabile. Și lucrările sunt încă în toi la acest capitol. Priviți azi panorama orașului. Ne-au rămas moștenire destule case mici „de băieși". Au apă­rut însă altele, cărei predomină: case mari, frumoase, rod al hăr­niciei locuitorilor- Două cartie­re noi, unde se ridică siluetele zvelte ale blocurilor, se inte­grează armonios în peisajul montan. Cartierul de vest, con­struit în acești 5 ani, parcă s-a luat la întrecere cu dealul din apropiere, înălțimi montane și înălțimi urbane! Dar, indiscuta­bil, superbe înălțimi umane. Străzile, acele străzi care se strecoară printre coline, pavate și asfaltate în mare măsură, de­monstrează priceperea și dărui­rea în muncă a gospodarilor urbei : deputații și cetățenii. Parcă-i vedem la lucru pe de­putații Ioan Molnar, dulgher de mină, Dumitru Ceapă, maistru minier, Mihai Boniș, funcționar, Alexandru Haller, sudor, Victor Nemeș — pensionar, stînd la sfat de seară cu cetățenii și pornind în zori pe șantierele frumosului. Da, pentru că Baia Sprie dispune de întinse spații verzi, ornate cu arbori și flori, de străzi dăltuite în filigranul simțului pentru lucruri trai­nice și totodată frumoase. In biroul primarului se află o schiță de sistematizare a orașu­lui. Se prevăd obiective noi, importante, care vor fi înfăptui­te în cincinalul pe care l-am în­ceput. Se lucrează intens, cu minuțiozitate, se întocmesc pro­iecte și planuri. Vom avea, fi­rește, cu ce să ne mîndrim și în anii viitori. Mons Medius ur­că pe scara marilor înfăptuiri ale socialismului. Și-i dăm dreptate pensionarului care ne-a spus că drumul spre Cosmos trece întîi prin mină. prinm gömmirr SPORT SPORT SPORT SPORT FOTBAL Trifu­n... deraiat „Vagonul pe linia ”••• Meci foarte greu, anunțat chiar din vestiarele stadionului, unde, la cabine, tot mai frecvent se făcea au­zit: victoria de azi ne trebuie ca și... viața (minerii); poate, poate luăm un punct de la băimăreni (vagonetarii). Iată ideile cu care au intrat în te­ren jucătorii ambelor formații, ra­țiune justificată prin prisma acerbe­lor dispute generate de subsolul cla­samentului pentru ocuparea unui loc ferit de griji, dincoace de cifra 14: De la început, jocul poartă ampren­ta vizibilei mize și spectacolul fotba­listic este urmărit mai puțin chiar și de către spectatori care doresc cu înfrigurare doar victoria echipei lo­cale. Minerii pun stăpînire pe joc, pasînd cum s-ar zice spre soluția vii­torului gol, dominarea le aparține în timp ce arădenii, prin Mercea și Ma­cavei, se zbat percutant spre buturi­le lui Móricz. Trec astfel aproape 30 de minute de joc în care gazdele nu reușesc concretizarea în ciuda unei dominări accentuate, dar fără... so­luția eficacității dorite. Un henț în careul arădenilor este trecut cu ve­derea­ de către arbitrul Gh. Vereș (Cluj), ca după numai 3 minute Mer­­teș să repete infracțiunea. De data aceasta, conducătorul jocului, cu des­­­tule ezitări, indică punctul de la 11 m. Trifu fentează, caracteristic, portarul spre stînga și trimite plasat în colțul drept al porții. Este 1—0 (min. 30) și parcă acum ne reglăm mai bine respirația. După gol, Mine­rul, deși domină spațiul de joc, nu are aplombul și știința majorării a­­vantajului. In schimb oaspeții, am­biționați, urmăreau egalarea pe care nu puțin le-a lipsit în a o realiza. In repriza a doua jocul se mută practic la o singură poartă, cea a oaspeți­lor. Minerii lucrează în viteză și de­pășesc de regulă masiva apărare Vagonului, însă mai întotdeauna in­­­tervine. .. ceva. Țesăturile noastre de pase, de astă dată pe jos, acolo un­de tehnica individuală a propriilor atacanți este superioară adversarilor ne favorizează tactic realizările ul­terioare. O combinație excelentă Rozsnyai — Trifu și ultimul, de la 4 metri, ridică mingea peste poartă­ (min. 55). La cîteva momente, Sabo (min. 58), pornit ca un veritabil sprinter expediază cu capul un șut violent, pe lîngă același norocos por­tar. Minerii accelerează și mai mult pe viteza execuțiilor din acțiune și se aleg doar cu numeroase și platonice lovituri de colț. La o astfel de lo­vitură (a 18-a), Kaszony centrează, portarul Weiholt boxează balonul, mingea ajunge la Sabo care recen­­trează în careu unde Trifu bine in­filtrat nu mai iartă și înscrie spec­taculos cu capul (min. 64). 2—0. Mi­­culaș trimite un nou bolid spre plajă, mingea depășește portarul, dar Bo­­roș respinge în extremis de pe linia porții (min. 68). Atacurile se succed și Kaszony, acționînd dezinvolt, tri­mite la Rosznyai care se înscrie în cursă pe partea dreaptă, centrează pe jos la același grifu care sosește în careu și pe fază, ca un veritabil gol­gheter, pentru a înscrie cel de-al trei­lea gol al minerilor (min. 76), înde­plinind practic o formalitate. Băimă­­renii și în continuare s-au mai pre­zentat, pînă la fluierul final, încă de trei ori în careul oaspeților în bune situații de a înscrie, dar toate au ră­mas numai intenții. Oricum jocul în ansamblu a plăcut, mai ales în re­priza a doua cînd gazdele au făcut multă risipă de energie, obținînd me­ritat o confortabilă victorie. Prin e­­voluția lor s-au remarcat: Trifu, Mi­­culaș, Bărăngea de la mineri și Mer­cea, Baboș de la Vagonul. Au fost folosite formațiile: VAGONUL: Weiholț (min. 70 Jivan) — Curuțiu, Baboș, Ardeleanu, Mithlroth — Bo­­roș, Merteș — Dobi (min. 70 Kató), Macavei, Schweilinger, Dobai. MI­NERUL: Móricz — Kromely, Con­­druc, Necula, Docu — Miculaș, Bă­răngea — Sabo, Trifu, Rozsnyai, Co­­man (min. 18 Kaszony). ION MARINESCU Așteptăm ziua aceea La fotbal s-a cîștigat cu­ 3—0 în fața unei echipe ce călătorește ne­stingherită spre C, abia amintin­­du-și că nu de mult a fost în pri­ma divizie a țării. Stăteam în preajma antrenorului de la Arad și am înțeles tristețea momentelor de neputință. Un atacant, schimbat în repriza a doua, s-a așezat pe bancă, lîngă antrenor, și n-a scos nici măcar o silabă de reproș. Și n-am înțeles, în fond, pentru ce ne bucurăm! Pentru victoria noastră sau pentru înfrîngerle altora? Și uite-așa, văzînd spectatori a­­bătuți din cauza frigului și a ploii, mi-am amintit de ziua în ca­re, cu ani în urmă, Sasu rostea dis­cursul promovării în A. Și, tot cu ani în urmă, trecînd în excursie prin­­ orașul Turnu Severin, nedu­meriții care­ ne întrebau de unde sîntem, aflînd de Baia Mare se in­teresau de numele lui Sasu. De a­­tunci am mai trecut prin cîteva orașe, dar nimeni nu m-a mai în­trebat nici de Sasu dar nici de altcineva. Fluier final. Spectatori puțini. Ploaie și frig. Locuri destinate par­cării, goale. Toate se amestecă în­tr-o neliniștitoare formulă: a fost odată... Se spune că în curînd se va pro­duce revirimentul. Sîntem gata a-l saluta. Așteptăm ziua aceea. Fie ca întîlnirea de duminică să însemne începutul. ION P­­ANTONIU ÎN DIVIZIA C C. E. I. L. Sigh­etu M__Dermata 3-0 In minutul 5 Stan e­­xecută o lovitură de colt și Banc­a­ reia în plasă, deschizînd scorul. In miniutul 20 oaspeții ra­tează o bună ocazie de­ a egala prin Necșoiu. Cî­teva minute mai tîrziu Lado reia peste bară o minge care se putea solda cu un nou gol fa­vorabil gazdelor. To­tuși, golul „cade" în minutul 43 cînd Stan inițiază o acțiune de poartă concretizată de același Banc II. După pauză, la un a­­tac al gazdelor (min. 47) fundașul Szabó îl faul­tează pe Turda la apro­ximativ 30 m de poartă. Execută Roman, printre doi apărători, la Stan care ridică scorul: 3—0. Remarcăm jocul bun al lui Banc II, Turda, Krafcic, de la gazde, FU­­löp, Cristea și Bucur de la oaspeți. Foarte bun arbitrajul lui G. David (Tg. Mureș). V. MIHALI Gloria Baia Mare - C. E. I. L. Gherla 1-0 Pe un timp bun, pe un gazon excepțional pentru fotbal, în fața u­­nui numeros public, pri­ma clasată a seriei a ViI­a, C.E.I.L. Gherla, a fost oprită din cursă de către Gloria Baia Mare care a cîștigat la limi­tă. Mult așteptatul gol apare în minutul 75 cînd Mureșan expediază un șut puternic pe portarul nu-l poate care ține, balonul scăpat re­se lovește de atacantul Hendric și intră în pla­să. In minutul 77 Manu ratează o lovitură de la 11 m. S-au remarcat: Sze­devi, Socotinschi, Liș­­terean, Rudici, Fernea din echipa locală, Botiș (cel mai bun de pe teren), Rezmuiveș și Butuza­s din echipa oaspete. L. CHIRA Xt 5 minute . Inginerul Livici Pop, președin­tele secției de fotbal Minerul. Victoria de azi este rezultatul unei munci asidue, atît din partea jucătorilor cît și a asociației, ca­re a fost sprijinită foarte mult din partea organelor locale. Punctele de azi au fost necesare pentru menținerea în divizia B și ar fi păcat să cădem tocmai acum cînd încercăm să facem ceva cu echi­pa aceasta. Jucătorii se prezintă în formă. Echipa este de perspec­tivă, cred că îi lipsește, puțin, ex­periența jocurilor tari. Din toam­nă preconizăm întărirea ei vom ataca din nou porțile divi­și­ziei A. Puiu Gheorghe, observator fe­deral. Mi-a plăcut meciul. Gazde­le au învins pe merit. Sînt cîte­va tinere talente de mare perspec­tivă. Riposta echipei Vagonul a fost palidă. Arbitrajul clujeanu­lui Gh. Vereș, foarte bun. Gheorghe Vereș, arbitraj me­ciului. Ambele echipe s-au an­grenat într-un joc bărbătesc dar disciplinat. Miza și-a pus am­prenta pe factura tehnică a parti­dei. Victoria este meritată și sco­rul putea fi mult mai mare, deoa­rece ocaziile de gol la poarta a­­rădenilor au fost multe. Gheorghe Rațiu, spectator. Gaz­dele au evoluat bine și s-au cam jucat cu ocaziile de gol. Dar a­­șa-i fotbalul, se mai ratează din cînd în cînd și fotbaliștii se joa­că destul de mult cu nervii spec­tatorilor. Acasă, cîștigăm aproa­pe întotdeauna iar în deplasare pierdem. Ce să-i faci? Azi mi-a plăcut îndeosebi Trifu care se do­vedește încă o dată un jucător de valoare, cu mult rafinament și simt al porții. VASILE STURZ Chimistul a cedat Minerului Baia Sprie: 0-1 Cu toate că juca pe teren propriu echipa chimiștilor nu a reușit să obțină victoria, pres­­tînd un joc dezlînat, molatic. Miracolul aș­teptat în urma „roca­­dei" efectuate înainte de jocul de la Beclean, cînd antrenorul Paul Gallis a fost schimbat cu instructorul Mihai Meze, nu s-a realizat, din care a lipsit Echipa talen­tatul atacant Hoffmeis­ter (bolnav) n-a fost în stare să țină nici un mo­ment mingea, să por­nească la atac în clipe­le de derută ale oaspe­ților. Dimpotrivă, puți­nele ocazii au fost irosi­te ușuratic Vaida, Pop și de Balogh, Rozsnyai II, după ce și jucătorii echipei din Baia Sprie au ratat cîteva ocazii prin Rozsnyai III, Co­­roianu, Săndulescu și Pascu. Bucă nu l-a pu­tut opri pe Pascu în po­ziție favorabilă numai prin fault iar Feldmann a fost avertizat pentru injurii aduse colegilor de echipă. Balogh a jucat mult prea bărbă­­tește (!) iar apărarea s-a comportat riscant. Pascu, Aldoescu, Haiduc, Bi­gani și Săndulescu au fost cei mai buni jucă­tori ai echipei învingă­toare, ei permițîndu-și să-și ridiculizeze în re­petate rînduri adversa­rul. Din echipa gazdă, linia mediană a func­ționat șters, singurii ju­cători demni de eviden­țiere fiind doar Bucă și Danca din apărare, Vaida și Balogh din li­nia de atac. Cu această nouă înfrîngere pe te­ren propriu, Chimistul și-a facilitat aluneca­rea pe panta care duce iremediabil din divizia C. Jocul a fost condus la un nivel mediocru de Victor Popescu — Turda. STELIAN VÅLEANU Rezultate înregistrate în Campionatul județean I.T.A. — Forestiera 2—0; C.S.U. — Mine­rul Băița 3—4; Progresul — Olimpia 0—3 (ne­­prezentare); Tricoul roșu — Minerul Baia Bor­­șa 0—3 (neprezentare); Voința — Avîntul 1—1; Minerul Cavnic — Unirea 4—0. Mîine se reia campio­natul municipal Față de clasamentul din toamnă, Comisia județeană de fotbal a operat unele schimbări datorită unor contestații și neprezentări surve­nite, de aceste schimbări profitind Andezitul Baia Mare, care s-a săltat pe locul secund. In detrimentul echipei Electrica ce a coborît o treaptă (de pe locul secund pe locul 3). Con­­fruntind poziția echipelor din tur vom găsi a­­ceste diferențe pe care clasamentul redat mai jos și omologat de forul județean le reflectă cu toată convingerea. In retur vor lua parte numai 7 echipe. In­­trucît Fulgerul Baia Mare, din lipsă de condiții optime s-a retras, după ce a susținut cele 7 intilniri ale turului. Etapa a VIII-a care se inaugurează miercuri 21 aprilie cu Începere de la ora 16,30 cu jocul U.M.T.F. Baia Mare — Voința Baia Mare (teren „1 Mai“), mai programează următoarele jocuri : Tractorul Satulung — Oțelul Baia Mare și Vo­ința Șomcuta Mare — Andezitul Baia Mare. E­­lectrica stă. Iată cum se prezintă clasamentul omologat al actualei ediții a turului campionatului de fotbal al municipiului Baia Mare înainte de re­luare : 1. Voința Baia Mare 7­6­0 1­25— 5 12 2. Andezitul Baia Mare 7 6 0 1 19— 5 12 3. Electrica Baia Mare 7 4 0 3 28—15 8 4. U.M.T.F. Baia Mare 7 4 0 3 13—12 8 5. Oțelul Baia Mare 7 3 Q 4 16—13 6 6. Voința Șomcuta Mare 7 2 14 13—18 5 7. Tractorul Satulung 7 1­0 6 11—27 2 8. Fulgerul Baia Mare 7 0 1 6 4—36 1 SIMION VIȘOVAN Pentru prima oară în istoria fotbalului ro­mânesc, sferturile de finală ale Cupei au loc sistem tur-retur (28 aprilie — 2 iunie 1971). Prin tragerea la sorți federația noastră de speciali­tate a stabilit următoarele perechi : miercuri 28 aprilie — București, Steaua — Crișul Oradea și Dinamo — Progresul Brăila. Timișoara : Poli­tehnica — Universitatea Cluj. București : Meta­lul — C.F.R. Timișoara.­­ In ziua de miercuri, 2 iul­ie, se va disputa returul sferturilor de finală­ în orașele Oradea, Brăila, Cluj și Timișoara. VASILE SANDU É* Handbal DIVIZIA B Minaur - Independența 17-15 ’ Nervozitate și nerăbdare la băimăreni, durități ale adversaru­lui, aceasta este atmosfera inițială a întîlnirii. Se adaugă și faptul că pentru localnici era primul meci oficial al returului, cu o miză mult mai mare decit pentru sibieni, a­­șezați confortabil în fruntea unui clasament, cale de. .. 7 puncte de echipa băimăreană! Alboaica expediază primul șut, apărat fără dificultăți. In minutul 3 Panțîru, printr-o mare prezență de spirit și viclenie tactică, trimite mingea în plasă fără ca nimeni să fi prevăzut acest deznodământ. Pal­kó ridică scorul la 2—0 apoi, la 2—1, Panțîru ratează primul 7 m al meciului, prilej de entuziasm pentru adversari care egalează. Pen­tru scurt timp, deoarece Răzor, dintr-o fentă prin întoarcere (pi­­ruietă de balerin!), înscrie specta­culos. Rînd pe rînd Palkó, Alboai­ca, Baizad, Kiss irosesc atac după atac trăgînd slab sau imprecis. Ad­versarii se apără cu dîrzenie, faul­tează, iar Mărieș se remarcă prin transformări precise, de două ori. Arbitrul anulează două goluri ale băimărenilor, sibienii nu permit dis­tanțarea și în această ambianță de staționare, pe teren și în tribune, vom asista la cea mai perfectă fa­ză a întîlnirii. Răzor sesizează po­ziția bună a lui Panțîru, îi trimite mingea în careu, la semiînălțime, iar acesta din urmă, printr-un a­­crobatic plonjon, îl obligă pe por­tarul sibian să devină un simplu și nedumerit spectator! La scurt timp, Mărieș transformă un 7­m într-o manieră ce-l face pe exi­gentul Pană să devină sentimental! Și iată cum, într-un final entuziast de repriză, jucătorul Roth (Inde­pendența) îl atacă cu brutalitate pe Georgevici, fapt ce atrage o cum­plită dezaprobare a publicului și sancționarea irevocabilă dictată de arbitri care-l elimină definitiv din întrecere. In pauză, arbitrul Co­­dreanu ne-a mărturisit că aseme­nea fapte (și altele mai grave) a mai săvîrșit acest jucător. Repriza a doua începe sub ti­rul psihologic al precedente. Deși în sfîrșitului celei inferioritate numerică (pînă la sfîrșit), sibienii sînt cei care deschid scorul. Un gol formidabil al lui Răzor (10— 7) și intervențiile salutare ale por­tarului Pavelescu sunt singurele lu­cruri ce pot fi semnalate în favoa­rea evoluției băimărenilor din a­­ceastă repriză. In continuare, lo­calnicii, intimidați de propriile ra­tări nu se pot desprinde de adver­sari, repriza încheindu-se în fa­voarea acestora. E drept că, uneori arbitrajul a fost compensa­tor, pe alocuri avînd rolul celui de-al 7-lea jucător sibian. Aceasta însă nu scade meritul echipei ad­verse care a știut să se apere și să atace cu o tenacitate demnă de a­­preciat. O mai mare precizie la poartă, utilizarea eficientă a pivoților, în­chiderea culoarelor spre buturile proprii, mai multă ambiție și elan pot asigura băimărenilor semnificative în viitor. Au evoluții mar­cat: Alboaica, Baizad, Mărieș, Ră­zor (cite 3), Palkó, Panțîru (cite 2), Georgevici. De la oaspeți am remarcat pe Savu și Oană. Joi Minaur întîlnește la Arad, pe Gloria, iar duminică, la Cisnă­­die, pe Textila. I. P. LUCREȚIA . I­ A

Next