Primăvara, 1924 (Anul 4, nr. 1-52)
1924-01-06 / nr. 1
Anul IV Nr. 1. MUZEUL Pf&SEt SEVER BOCti JIM80ÜA Nr. __ A TELEFON Nr. Í9. ii independent Director : Teodor Bucurescu Abonament»** Wn *n . . * fv2\v pMtru i V' _ei. St. 14 Lei Pw^iru America: 2 Dolari. Jugoslavia 60 Dinari Pentru străinătate 120 le Redacția și Administrația: Librăria Primăvara Str. Principele Carol Nr. 36. Școala românească. Câte durere, câtă trudă fără mângâiere nu ascundeau cei patru păreți ai școalei românești, în vremea lungă a asupririi. Această școală în sbuciumul ei, mulțumea „ nevoile de viață ale poporului în măsura slobozeniei românescei și a mentalității Românului, care-și avea pentru toate timpurile lozinca de care nu se despărțea prea lesnea: „Ce, doar nu miai face copiii popi și dăscălițe, rostul lor e la plug currur.g! „Și rămânând în prea mare măsură la plug și în slujbă de iobag, nici școala nu și-a sfințit locul după cum se cuvenia, nici Românul n’a ajuns în stăpânirea mijloacelor însemnate și adânci, potrivite ai susținea existența alături de celelalte neamuri conlocuitoare, hărăzite de Istorie, a trăi împreună. După dureri lungi, după un calvar de suferințe, Școalei românești i-a venit Mântuirea. Credința ei mare din trecut, trăiește azi mai luminoasă în inimile Românilor; așa ar trebui să fie, pentru isbânda cere este în mănile lor cu viitorul ei întreg. Școală românească prigonită, batjocorită și pândită până aici în propovăduirea evangheliei azi este îndrăgită, căutată și ascultată în răspândirea adevărurilor și de streini, de împilatorii vremurilor abia apuse. Ce poate însemna această împrejurare pentru conștiința românească, dacă nu un îndemn uriaș de deșteptare a evangheliei școalei românești. In fruntea vieții întregi, la sate și la orașe, stă azi școala românească cu poruncile ei de îndreptare a culturii minții și a Inimii, a rosturilor de muncă și de luptă pentru câștigarea întâietății pe toate terenele. Școala aceasta vorbește acum prin graiul ei slobod, unui popor slobod. Românul este chemat și este dator să-l asculte cu supunere și cu însuflețire, pentru că lui î se adresează. Să-și schimbe în urmare firea lucrurilor de până acum, să nu mai fie cel robit cu mintea și cu sufletul, ci slobod în îmbrățișarea înțelepciunii și cucerirea bunei stări. Săși schimbe plugul bătut din vânturi și de ploi al pământului ars de soare, cu plugul de aur al măiestriilor și negustoriilor de tot felul. —Școala românească siâni slujba acestui schimb cu încredere deplină, a măsurat nevoilor mai arzătoare și cu hotărîre lămurită, de la început pân’ la sfârșit. Tot românul să-și plece urechea la sfatul acestei școli, care este nouă, anume întocmită pentru nevoile noui ale Neamului. S’o iubescă azi Românul, mai mult ca oriși când, pentru cultura și binele lui, ca să se știe odată, că mântuirea care i-a venit este mântuire adevărată. Mântuire, mântuire Neamul meu de viță veche, în fața unui viitor tiner și ferice. Sfătuitorul. Banatul nostru. Ziele trecute, trebuind se așteptăm în București pentru lichidarea (să primim) cele 300.000 Lei votate pentru internat, am avut ocaziune sa ascult tocmai atenția (vorbirile) în parlament despre chestia protocolului graniței din Banat. A trebuit să înghițim și această. S’a votat cu 132 voturi pentru și 15 contra ca între noi și sârbi să avem granița în Bănat. In urma votării, noi mai primim un sat românesc Jamul și Jombolia nemțească, 1 leu. Sannicolaul mare, 6 ianuarie 1924 iar noi dăm sârbilor două comune sârbești: Modoș și Pardanul. Fiecare dintre partidele politice din parlament căuta să se arate cât mai mare român în vorbă, că faptele sunt și au fost cu totul altele. Partidul țărănesc, a vorbit acum contra de și în 1919, a votat pentru ca să se subsere contractul de pace. Multă dragoste în vorbă eră și la oratorii din partidul național pentru că să nu se încheie protocolul acum, deși în 1919, între,, partidul național în frunte cu Dl Ministru Președinte Vaida, a votat pentru împărțirea Banatului. Partidul liberal, in 1919 eră pentru politica de întrasingr nța (de a avea noi întreg Banatul până la Tisa), ca . cum majoritatea partidului liberal 132 voturi în frunte cu D1 Minu - Je DuLi.~Sa voteze și subscrie protocolul. Așa am ajuns noi, dacă nu a fost înțelegere între conducători. Banatul nostr, a ajuns tocmai soartea Mântuitorului Isus. Dupa ce a fost răstignit, ostașii lui (azi partidele noaste politice) au luat hainele lui și le-au făcut părți. Iar cămașa, au aruncat soțiia căruia va fi. Noi, o mână de bănățeni, 7 deputați și doi senatori am votat contra la 1919, iar azi tot numai 15 deputați bănățeni cu câțiva din alte partide au votat contra. Asta e situația. Vorbe frumoase au spus ei despre Bănat toți șefi partidelor, fapt este că cearta și neînțelegerile au făcut că va trebui să mai așteptăm o altă vreme cu alți oameni și alt suflet mai înțelegător și românesc ca să avem întreg Banatul 300.000 Lei. Săptămâna trecută Dl director TBUCURESCU, a fost la Buieștipentru a primi cele 300.000 LEI votate de Dl Ministru Dr ANGELESCU pentru a se cumpăra case pentru internat la școala medie „Principele Carol“, din loc Această călătorie a fost cu deplin succes. Dl. T Bucurescu, a adus mandatul de plata a celor 300,000 LEI, așa ca casa cumpărată cu 345,000 Lei se va plati complet iar restul banilor ce i mai are direcțiunea adunați se vor strânge Și depune în cassa de păstrare pentru a se cumpăra încă o casă cu vremea. După 3 ani de muncă, luptă și dragoste pentru școala și neamul românesc prin cruțare și sprijin din partea corpului profesoral, cu propaganda culturală, prin jertfa poporulu din Sânnicolaul-mare și jur, cu sprijinul intelectualilor altor primpretori Dr A. Ardelean și Dr. L. Luțai azi avem o casă, unde copiii dornici de lumină și cultură românească au unde să și plece capul. Nu e tot ceea ce am dorit noi să facem. Sperăm, cu vremea această instituție a dragostei românești să se înalțe ca o falnică cetate aci la graniță. Mergem cu credință Înainte! La Comloș. A treia zi de Crăciun "prira îmărăfivă lăudabilă a DI. protopop Dr Ștefan Cioroian se va ținea un concurs de cântăreți bisericești din întreg poporului B. Comloș. Iată un început frumos de a cultiva cântarea bisericească, care de veacuri a farmecat serviciul divin în biserică și a străjuit altarul credinței neamului. Cu această ocaziune, se vor distribui (împărți) celor mai buni cântăreți bisericești Diplome prin o comisie de oameni înțelegători, îndemnăm și noi pe cântăreți bisericelor din protopopiatul B. Comloș să vie la acest concurs. Fiecare cu cântările cele mai frumoase. Apostol nou al sanatații. Int’una din zilele săptămânei trecute până ce gerul nu și-a ajuns culmea pentru a de trage din sportul pasionat a unui pantofar român din Arud, care în ziua de crăciunul catolic la orele 12 dîn zi a mers la Murăș pentru ași face baia obicinuit,"; înoată în apa rece și’n urmă se trântoarce pe mal prin zăpadă numai în dreș (costum de bac) se retrage din fața mulțimei ce-l privea, în cabină, unde își face exercițiile libere ridicând diferite greutăți gimnastice, întrebat de mai mulți din privitori îmbrăcați cu paltoane groase, cj.