Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-07-10 / nr. 77
No.77. ROMANIA. ANUL I. l&|ll! ft FOAEA. PUBLICATTUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CUNTEI DE APEL DIN“f IN IAS8Î prenumieratiiinf‘.i st* face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Dianul se publica In toate dilele afarâ de serbâtori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Mercury 10 Iulie 1863. In districtele României, prenumeraţiunea se face la hiurourile Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscalul. postale. Iaşii 10 Iulie. Depeşa elegrafica Bucuresci 8 (20) Iulie. Monitorul de la 6 Iulie publica următoarele : O depeşa de la Constantinofca de a seara, sosita astâzî dimineaţia 5 oare in Bucureşti, anunţiâ câ corpul lui Milcovicî s’au predat Colonelului Câlinescu fârâ luptă, corpul lui Milcovicî trecuse Prutul urmărit foarte de aproape de oştirile Române, ilu ajunseră la Rânzeşstî. Colonelul Calinescu îşi lua dispoziţiile de atac, când adversarii se depuserâ armele şi se constituirâ prizonieri. Cinci dintre soldaţii Români, răniţi în lupta de la Constangalia, au încetat din viaţiâ. Revista Politică. Prin Ordonanţa Domneasca, publicată în Monitorul din 4 Iulie, este însărcinaţii cu gerarea Ministerialul de Culte şi Instrucţiune D. General Prinţii I. Ginea, pânâ la întoarcerea D. Ministru A. Odobescu, carele se află în revizuirea scoalelor din Moldova. Prin alta Ordonanţă publicată totu în 4 Iulie, este însârcinati cu gerarea ad-interim a Ministerului de Justiţie D. N. Creţulescu, pâne la întoarcerea D. Barbu Belu, carnea ’I s’au acordat unu congediu pe luna lui Iulie. —N IERM AN ST A DT 15 Iulie. Adunarea Transilvaniei. La 10 oare şi 20 minute Corniţele Crenevilla au întratu în Adunare. Rescriptură Imperialu pentru numirea lui Crenevilla de Comisarii . imperialii se cetesce în cele trei limbi ce se află dominante în acea ţiarâ. Corniţele Crenevilla presinta Adunareî pe Grois Consilierii guberniali de Preşedinte provisoriu, care ş’au şi depusa promisiunea (jurâmântulu) ; elii asceptâ relaţia asupra aceştia, ca şi Deputaţii Adunâreî sâ’şî depună promisiunea, şi pârâsesce sala în strigări şi aplause. Preşedintele Grois ţine unu discurs, în care se recomandă Adunâreî pentru acest loc timporalu, se numeseu secretari, şi Deputaţii Adunâreî ’şi depune a lor o promisiune. Deputaţii unguri nu au fost o faţiâ (afară de tril). După depunerea promisiune! va trimite o deputaţiune pentru a invita pe comisariul imperial la terimonia deschidere! Adunareî. Deputaţiunea se întoarce şi anunţiâ, câ Comisariul, mine la 10 ore dimineaţia va întreprinde deschiderea solemnă a Adunareî. După 12 care şedinţa se va închide, VERONA 11 Iulie, Ferdinande regele Portugaliei venindu de la Milano au trecut pe aice. BERLINII 15 Iulie. Gazeta generală de Nordii anunţiâ: ca marele Duce Constantin în unuarea unei hotărâri, va merge la feredele în Germanien, şi în drumul seu va trece prin Berlin. Dipa sosire! sale încâ nu este cunoscută în Otelul ambasadei Rusesch — D-la de Bismarc au purces din Carlsbada şi se asceaptâ astă seară aicea, CRACOVIA 15 Iulie. Eri după masă poliţia au descoperit o provizie de pravu de cîteva centinare şi un laboratorul de patroane, lucrătorii s’au prinsu toţi. Pravulu confiscat! s’au transportat seara în trei trăsuri, şi escorta militară au fostu şineratâ şi soldaţii bătut! cu petre. Unii soldatâ ce au fostu lovitâ de o peatrâ, au datu cu puşca, şi alţii de asemenea eau urmata. Doue persoane au fost e vulnerate. LONDRA 15 Iulie. Regina va călători la începutul lui Augusta încognnto ca Ducesă, din Lancastru la Rosenoy, va râmpâne o cli în Brissela şi cu începutul lui Septemvrie se va reîntoarce înapoi. Din Cracovia o depeşia telegrafică arată descoperirea unui laboratoriut de patroane, prinderea lucrătorilor aflaţi acolo, despre focul slobozit de câtră escorta militară în mulţimea ce se îndesea la acesta spectacolu. Gazeta Cracoviei din 15 iulie spune următoarele: Ieri după masa s’au surprinsă în al doile etaj a unei case patru lucrători sub conducerea linii francesei, lucrând la patroane, pe carii prinzindul 4 au transportat la aresti cu cea mai mare linişte. Muniţiunele de resbelit alinte la acel loc, situată tocmai în mijlocul oraşului, constă din 5500 patroane gata, 122 centimre de prava, 233 măsuri prava, o cantitate însemnată de boambe, petiţie aparate pentru prepararea patroanelor, toate acestea au fost transportate în trăsuri. La transportarea acestor trăsuri încărcate, s’au adunată o mulţime de poporă mai cu seamă din classa inferioară, care au început a şuiera şi a svârli cu petre în soldaţi, la care soldaţii respunse cu câteva descurcăturî din puşti, care după cum se spuneau vulnerată mai multe persoane, mai mult sau mai puţină periculoşii. Totă aseminea au fost bătuţi cu petre şi alţi soldaţi, carii prinsese pe unii omi din poporă şi voea al duce la arest. Unul dintre public ce se afla armată cu o furcă de ferită fostă greă rănit. CONSTANTINOPOL 11 Iuli. Vogoride, inspector general peste Telegraf!, şîa dat demisia, Diran- Preî a fost însărcinat cu reorganizarea acestuia. Scrisori din Teheranul de la 11 Iunie afirmă moartea lul Dost-Mahomed din Herato, filula seu Sir Ali este succesorul seu. S. N. Bulwer se vorbeşte că va face o călătorie la Bucureşti, ATENA 11 Iuli. Numerul celor câduţî la evenementul, acest din urmă se ştie aproape la GO, mal pe aţâţa şi răniţi. Scirile de prin provinţie sunt mai liniştite. O parte din garnisonul de aicea au fost trimis sub comanda lui Smolinschi spre restabilirea linişcei. Patru corăbii engdese au sosită la Pireă din Neapole. C. Scarlat au primit ordonanţie pentru a se înţlelege dacă o socoate de necese, cu representanţii francezî şi ruşi, asupra ocupaţiei militare şi dacă aceştia nu vor consimţi se lucreze el însuşi. TURIN6 Iuli, Jurnalele Diritto şi Armonia stă pusă sub păierpiestru, din causa unor articole atacatoare în contra Imperatorului Napoleon, din motivul arestârii briganţilor în Genua, NEW-IORC 4 Iuli. La l Iuli Reinold generalulă unionistă a fost respinsă la Gettsburg înapoi. Elă se uni cu Meade, şi la doăe Iuli se făcu o cruntă bâtae, ambele părţi au susţinut posiţia lorii , totuşi Lincolnă publică din 3 Iuli, ca unionistii aă avută una resultată mai bună, SIBIU IG fulie, Rescriptură Imperială s’a cetit în trustele limbele domnitoare în Tiara. Acesta docomentă istoric şi de o mare importanţiâ, în care Imperatură vorbesce câtră poporă într’ună modă foarte chiar, şi în care declară uniunea de nici ună interesă. Mai departe declară câ Imp. doreşte a înfiinţa o nouă diplomă basatâ pe interesele presinte. Proposiţiunile cele imperiale au fost întrerupte de dese aplause. Comisarul Imperial Corniţele Crenevilla declară sesiune deschisse. Cerimonia a fost plină de entusiasmă. Deputaţii Unguri au lipsit şi de astâ-datâ. La finea sesiunei Episcopală Şaguna printr’o adressa anunţiâ re’ntoarcerea rescriptuluî imperială. O altă depeşă, spune: Comissarul imperial Feldmarşalul, Crenevilla au invitat pe toţi deputaţii la masă, care s'au făcut în sala Gimnasiului Evangelică pe la 4 oare. Cea mai mare parte din deputaţii Unguri au fostă faţiâ. Comitile Crenevilla au rădicat urmâtorul a toast : fiecare adunare de bărbaţi are necesitate de un steagă în giurulă căruia să se întrunească, de o idele ce o conţine, şi care la cază de vre’o diversitate în opiniunî, să servească de basâ; tratarea noastră le cuprinde pe ambele: Steagul! fîlfie pe murii palatului imperială, carâ ideia ne presintâ datoriea, şi ne clintită supunere şi credinţia câtră Majestatea sa apostolică C.C. prea milostivul nostru Domnii şi stâpînitoriă, care să trâeascâ întru mulţi ani. Acestui toast! ’I urmă ună vuetă grozavă de bucurie. BRESLAU 16 Iulie. Gazeta Silezîeî de astâ-di anunţiâ de’n Varşavia de la 14 a ac. In: astâ di s’a ivit un numeră din jurnalul officială a Comitetului naţională sub nume de „Indepedinţia.“ Un articlu din acesta respinge fiecare transacţie. Elă publică şi declararea ce a fâcut’o Rţevuschi pentru continuarea doliului ce se afla în biserici. Rievulschi dice cât * aă fostă înştiinţată de câtră Felinschi, cumcâ guvernului aă poroncii acestuia se remânâ în Iaroslavă pentru ună timp nedeterminată. O altă conrespondinţiâ din Gazeta Brombergă anunţiâ din Varşovia: guvernulă naţional are de scopă a prelucra o espunere în care se refuziâ cele şese puncte, incredinţaţî fiind câ Imperatorulă Napoleonă nu va lua din aceasta nici o notiţie, şi încheie câ în clipa în care respunsulă lui Goficeacoffă se va face cunoscut, el va face mă manifestă câtră toate popoarele în limbele francesiâ, germană, englesâ şi Polonâ. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Minîsteriul Agricultures Comerciuluî şi al Lucrărilor Publice. No. 7070. Pe şoseaua în executare dintre Galaţi şi Vamişu, sânt de trebuinţă a se construi 14 case de cantoniere cu 4 puţuri, căsuţele fiind în temelie de piatră şi cu păreţi de cărămidă cei din afarâ de 1/o cărămidă, şi cel despârţiitor de 1 cărămidă,13 din aceste case se vor expune fiecare din o cărămidă, o bucătărie şi o intrare care va servi şi de depozitul instrumentelor, având de desupt pivniţă cu oblonă, iar a 14-lea casă va cuprinde 2 camere, 2 bucătării, 2 intrări, care vor servi şi de depozitul instrumentelor, având 2 pivniţe cu obloane. La concurenţă se va ave în vedere preţul de 171.300 lei din deviză. Ministerial publică ca doritorii ce vor voi a se însercina cu construirea acestor case, sa se înfăţoşeze la licitaţia ce se va ţine la acest Minister şi la Prefectura districtului Covurlui, în ziua de 15 Iulie curentă, spre a se concura prin oferte sigilate, însoţite de garanţii valabile, conform regulilor stabilite prin Reglementul de comptabilite publică. Până la 15 Octomvrie 1863, puţurile precum şi toate căsuţele vor fi gata din roşă, acoperite şi ternite pe din năuntru, spre a se pute locui, râmâind restul lucrător a se face în primăvara anului viitoră, pânâ la finitul lui Mal. Antreprenorul este datoria a întreţine lucrările un ană de la data primirelor provizorie, spre care sfârşit drept garanţie li se va reţine 15 ° 0 din valoarea lucrărilor pânâ la primirea lor definitivă. Concurenţii spre a fi admişi la licitaţie, vortrebui a presenta un certificat de capacitate, emanat de la un Inginer şef de serviciu. Planul şi proiectul detailat al acestor case, se pot vede în orice zi la acest Ministerul şi la numita Prefectură. Ministru C a t a r g i u. Prefectura district. Iaşi. No. 5151. Spre îndestularea D. Necolai Lambrino cu o soma bani, ce are a lua de la locuitorii comunelor Gorunel, Osoiu şi Comarna de sus, înplininduse de la numiţii locuitori vitele următoare şi anume : 1 gonitoare şi o strâjniâ a lui Vasile Chirilâ, 1 mânzâ şi 1 viţel Gheorghie Iancu, 1 viţicâ Tudor a Sofronieî, 1 vacă cu viţel şi o capâ Pavâl Ionaşi, 2 boi şi un cal Gheorghie Codrescu, 18 ol Ştefan a Despeî, 4 ol Tudor sân Ilie Dumitrachi, 2 ol Andrei a Todiresel, 2 ol Filimon a Armencii, 6 ol Vasile Lazer, 2 o1 Vasile Melinte, 2 ol Grigori a Marie lui Ilie Dumitrachi, 1 oae Gheorghie Roşu, 1 cârlan Ioan Chirila, 2 ol loan sân a Dodnei Ciocan, 3 ol loan Cucoşu, 1 oae Iancu sân Nistor, 3 ol Constantin Avram, 2 ol Costachi Bejenariu, 3 ol Necolai a Mihaesei, 1 cârlan Petrachi lui Ianachi, 10 ol Toma Melinte, 1 gonitoare Iordachi Gelep, 1 raânzat Vasile a Chirii, 1 gonitoare loan Macsim, 1 gonitoare şi 1 mânzat Vasile zet Gavril Gheorghie, 14 ol Gheorghie Raptozanu, 1 mânzat Vasile sân Niţu Luntrariu, 1 gonitor Vasile Bob, 1 capa Dumitru lovai, 13 ol Ioana Covâşneanca, 1 bou loan Ermurachi, 1 vacâ cu viţelaiul loan Ţiţoreanu, 1 vacâ stearpa Maria Olariţa, 1 vacâ cu viţel Necolai Ţiţoreanu, 1 cal Ştefan Dulău şi 1 vacâ stearpă Ştefan Dulâu, se publică în termen de 40 zile vânzarea acelor vite, cu deşteptare ca concurenţii ce ar fi, să se înfăţoşeze în Camera acestei Prefecturi, după înplinirea terminului citat spre aterdisire, dar vroind a se informa despre calitatea lor, în timpul publicaţiei se pot fi adresa la D. sub Prefect de plasa Codru, de câtră care s’au făcut acea asigurare.