Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-07-10 / nr. 77

No.77. ROMANIA. ANUL I. l&|ll! ft FOAEA. PUBLICATTUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CUN­TEI DE APEL DIN“f IN IAS8Î prenumieratiiinf‘.i st* face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Dianul se publica In toate dilele afarâ de serbâtori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Mercury 10 Iulie 1863. In districtele României, prenumeraţiunea se face la hiurourile Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscalul. postale. Iaşii 10 Iulie. Depeşa elegrafica Bucuresci 8 (20) Iulie. Monitorul de la 6 Iulie publica următoarele : O de­peşa de la Constantinofca de a seara, sosita astâzî dimineaţia 5 oare in Bucureşti, anunţiâ câ corpul lui Milcovicî s’au predat Colonelului Câlinescu fârâ luptă, corpul lui Milcovicî trecuse Prutul urmărit foarte de aproape de oştirile Române, ilu ajunseră la Rânzeşstî. Colonelul Calinescu îşi lua dispoziţiile de atac­, când adversarii se­ depuserâ armele şi se constituirâ prizonieri. Cinci dintre soldaţii Români, răniţi în lupta de la Constangalia, au încetat din viaţiâ. Revista Politică. Prin Ordonanţa Domneasca, publicată în Moni­torul din 4 Iulie, este însărcinaţii cu gerarea Minis­terialul de Culte şi Instrucţiune D. General Prinţii I. Ginea, pânâ la întoarcerea D. Ministru A. Odobescu, carele se află în revizuirea scoalelor din Moldova. Prin alta Ordonanţă publicată totu în 4 Iulie, este însârcinati cu gerarea ad-interim a Ministerului de Justiţie D. N. Creţulescu, pâne la întoarcerea D. Barbu Belu, carnea ’I s’au acordat unu congediu pe luna lui Iulie. —N IE­RM AN ST A DT 15 Iulie. Adunarea Transilvaniei. La 10 oare şi 20 minute Corniţele Crenevilla au în­­tratu în Adunare. Rescriptură Imperialu pentru nu­mirea lui Crenevilla de Comisarii­ . imperialii se ce­­tesce în cele trei limbi ce se află dominante în acea ţiarâ. Corniţele Crenevilla presinta Adunareî pe Grois Consilierii guberniali de Preşedinte provisoriu, care ş’au şi depusa promisiunea (jurâmântulu) ; elii asceptâ relaţia asupra aceştia, ca şi Deputaţii Adunâreî sâ’şî depună promisiunea, şi pârâsesce sala în strigări şi aplause. Preşedintele Grois ţine unu discurs, în care se recomandă Adunâreî pentru acest loc timporalu, se numeseu secretari, şi Deputaţii Adunâreî ’şi de­­pune a lor o promisiune. Deputaţii unguri nu au fost o faţiâ (afară de tril). După depunerea promisiune! va trimite o deputaţiune pentru a invita pe comisariul impe­rial la terimonia deschidere! Adunareî. Deputaţiunea se întoarce şi anunţiâ, câ Comisariul, mine la 10 ore dimineaţia va întreprinde deschiderea solemnă a A­­dunareî. După 12 care şedinţa se va închide, VERONA 11­ Iulie, Ferdinande regele Portuga­liei venindu de la Milano au trecut­ pe aice. BERLINII 15 Iulie. Gazeta generală de Nordii anunţiâ: ca marele Duce Constantin în unuarea unei hotărâri, va merge la feredele în Germanien, şi în drumul seu va trece prin Berlin. Dipa sosire! sale încâ nu este cunoscută în Otelul ambasadei Rusesch — D-la de Bismarc au purces din Carlsbada şi se asceaptâ astă seară aicea, CRACOVIA 15 Iulie. Eri după masă poliţia au descoperit o provizie de pravu de cîteva centinare şi un laboratorul de patroane, lucrătorii s’au prinsu toţi. Pravulu confiscat! s’au transportat seara în trei tră­suri, şi escorta militară au fostu şineratâ şi soldaţii bătut! cu petre. Unii soldatâ ce au fostu lovitâ de o peatrâ, au datu cu puşca, şi alţii de asemenea eau urmata. Doue persoane au fost e vulnerate. LONDRA 15 Iulie. Regina va călători la începu­­tul­ lui Augusta încognnto ca Ducesă, din Lancastru la Rosenoy, va râmpâne o cli în Brissela şi cu înce­putul lui Septemvrie se va reîntoarce înapoi. Din Cracovia o depeşia telegrafică arată descope­rirea unui laboratoriut de patroane, prinderea lucră­torilor aflaţi acolo, despre focul slobozit de câtră es­corta militară în mulţimea ce se îndesea la acesta spectacolu. Gazeta Cracoviei din 15 iulie spune ur­mătoarele: Ieri după masa s’au surprinsă în al doile etaj­ a unei case patru lucrători sub conducerea li­nii francesei, lucrând la patroane, pe carii prinzindul 4 au transportat la aresti cu cea mai mare linişte. Muniţiunele de resbelit alinte la acel loc, situată tocmai în mijlocul oraşului, constă din 5500 patroane gata, 1­22 centim­re de prava, 233 măsuri prava, o cantitate însemnată de boambe, petiţie aparate pentru prepararea patroanelor, toate acestea au fost­ trans­portate în trăsuri. La transportarea acestor­ tră­suri încărcate, s’au adunată o mulţime de poporă mai cu seam­ă­ din classa inferioară, care au început a şuiera şi a svârli cu petre în soldaţi, la care sol­daţii respunse cu câteva descurcăturî din puşti, care după cum se spune­au vulnerată mai multe persoa­ne, mai mult s­au mai puţi­nă periculoşii. Totă ase­minea au fost bătuţi cu petre şi alţi soldaţi, carii prin­sese pe unii omi din poporă şi voea al duce la arest. Unul dintre public ce se afla armată cu o furcă de ferit­­ă fostă greă rănit. CONSTANTINOPOL 11 Iuli. Vogoride, inspec­tor general peste Telegraf!, şîa­ dat demisia, Diran- Preî a­ fost însărcinat cu reorga­ni­zarea acestuia. Scri­sori din Teheranul de la 11 Iunie afirmă moartea lul Dost-Mahomed din Herato, filula seu Sir Ali este succesorul seu. S. N­. Bulwer se vorbeşte că va face o călătorie la Bucureşti, ATENA 11 Iuli. Numerul­ celor câduţî la evene­­mentul, acest din urmă se ştie aproape la GO, mal pe aţâţa şi răniţi. Scirile de prin provinţie sunt mai li­niştite. O parte din garnisonul de aicea au­ fost tri­mis sub comanda lui Smolinschi spre restabilirea li­­nişcei. Patru corăbii engdese au sosită la Pireă din Neapole. C. Scarlat au primit ordonanţie pentru a se în­ţlelege dacă o socoate de necese, cu representanţii fran­cezî şi ruşi, asupra ocupaţiei militare şi dacă aceştia nu vor consimţi se lucreze el­ însuşi. TURIN­­6 Iuli, Jurnalele Diritto şi Armonia stă pusă sub p­ăierpiestru, din causa unor articole atacatoa­­re în contra Imperatorului Napoleon, din motivul­ a­­restârii briganţilor­ în Genua, NEW-IORC 4 Iuli. La l Iuli Reinold generalulă unionistă a­ fost respinsă la Gettsburg înapoi. Elă se uni cu Meade, şi la doăe Iuli se făcu o cruntă bâtae, ambele părţi au susţinut posiţia lorii , totuşi Lincolnă publică din 3 Iuli, ca unionistii aă avută una resultată mai bună, SIBIU IG fulie, Rescriptură Imperială s’a cetit în trust­ele limbele domnitoare în Tiara. Acesta doco­­mentă istoric şi de o mare importanţiâ, în care Im­­peratură vorbesce câtră poporă într’ună modă foarte chiar, şi în care declară uniunea de nici ună interesă. Mai departe declară câ Imp. doreşte a înfiinţa o nouă diplomă basatâ pe interesele presinte. Proposiţiunile cele imperiale au fost­ întrerupte de dese aplause. Comisarul Imperial Corniţele Crenevilla declară sesiune deschisse. Cerimonia a­ fost plină de entusiasmă. Deputaţii Unguri au lipsit şi de astâ-datâ. La fi­nea sesiunei Episcopală Şaguna printr’o adressa anun­ţiâ re’ntoarcerea rescriptuluî imperială. O altă de­peşă, spune: Comissarul imperial Feldmarşalul, Cre­nevilla au invitat pe toţi deputaţii la masă, care s'au fă­cut în sala Gimnasiului Evangelică pe la 4 oare. Cea mai mare parte din deputaţii Unguri au fostă faţiâ. Comitile Crenevilla au rădicat urmâtorul a toast : fie­care adunare de bărbaţi are necesitate de un steagă în giurulă căruia să se întrunească, de o idele ce o conţine, şi care la cază de vre’o diversitate în opini­­unî, să servească de basâ; tratarea noastră le cu­prinde pe ambele: Steagul! fîlfie pe murii palatului imperială, carâ ideia ne presintâ datoriea, şi ne clin­tită supunere şi credinţia câtră Majestatea sa aposto­lică C.C. prea milostivul nostru Domnii şi stâpînitoriă, care să trâeascâ întru mulţi ani. Acestui toast! ’I ur­mă ună vuetă grozavă de bucurie. BRESLAU 16 Iulie. Gazeta Silezîeî de astâ-d­i a­­nunţiâ de’n Varşavia de la 14 a ac. In: astâ­ di s’a ivit un numeră din jurnalul officială a Comitetului na­ţională sub nume de „Indepedinţia.“ Un articlu din acesta respinge fie­care transacţie. Elă publică şi de­clararea ce a fâcut’o Rţevuschi pentru continuarea doliului ce se afla în biserici. Rievulschi dice câ­t * aă fostă înştiinţată de câtră Felinschi, cumcâ gu­­vernulu­i aă poroncii acestuia se remânâ în Iaros­­lavă pentru ună timp ne­determinată. O altă con­­respondinţiâ din Gazeta Brombergă anunţiâ din Var­şovia: guvernulă naţional are de scopă a prelucra o espunere în care se refuziâ cele şese puncte, incre­­dinţaţî fiind câ Imperatorulă Napoleonă nu va lua din aceasta nici o notiţie, şi încheie câ în clipa în care respunsulă lui Goficeacoffă se va face cunoscut, el va face m­ă manifestă câtră toate popoarele în limbele francesiâ, germană, englesâ şi Polonâ. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Minîsteriul Agricultures Comerciuluî şi al Lucrărilor Publice. No. 7070. Pe şoseaua în executare dintre Galaţi şi Vamişu, sânt de trebuinţă a se construi 14 case de cantoniere cu 4 puţuri, căsuţele fiind în temelie de piatră şi cu păreţi­ de cărămidă cei din­ afarâ de 1­­/o cărămidă, şi cel despârţiitor­ de 1 cărămidă,­­13 din aceste case se vor expune fie­care din o cără­midă, o bucătărie şi o intrare care va servi şi de depozitul instrumentelor, având de desupt pivniţă cu o­­blonă, iar a 14-lea casă va cuprinde 2 camere, 2 bu­cătării, 2 intrări, care vor servi şi de depozitul in­strumentelor, având 2 pivniţe cu obloane. La concurenţă se va ave în vedere pre­ţul de 171.300 lei din deviză. Ministerial publică ca doritorii ce vor voi a se în­­sercina cu construirea acestor case, sa se înfăţoşeze la licitaţia ce se va ţine la acest Minister şi la Pre­fectura districtului Covurlui, în ziua de 15 Iulie cu­rentă, spre a se concura prin oferte sigilate, însoţite de garanţii valabile, conform regulilor stabilite prin Reglementul de comptabilite publică. Până la 15 Octomvrie 1863, puţurile precum şi toate căsuţele vor fi gata din roşă, acoperite şi ter­nite pe din năuntru, spre a se pute locui, râmâind restul lucrător a se face în primăvara anului viitoră, pânâ la finitul lui Mal. Antreprenorul este datoria a întreţine lucrările un ană de la data primire­­lor­ provizorie, spre care sfârşit drept garanţie li se va reţine 15 °­ 0 din valoa­rea lucrărilor pânâ la primirea lor definitivă. Concurenţii spre a fi admişi la licitaţie, vor­­trebui a presenta un certificat de capacitate, emanat­ de la un Inginer şef­ de serviciu. Planul şi proiectul detailat al acestor case, se pot vede în ori­ce zi la acest Ministerul şi la numita Prefectură. Ministru C a t a r g i u. Prefectura district. Iaşi. No. 5151. Spre îndestularea D. Necolai Lambrino cu o soma bani, ce are a lua de la locuitorii comu­nelor Gorunel, Osoiu şi Comarna de sus, înplinin­­duse de la numiţii locuitori vitele următoare şi anu­me : 1 gonitoare şi o strâjni­â a lui Vasile Chirilâ, 1 mânzâ şi 1 viţel Gheorghie Iancu, 1 viţicâ Tudor a Sofronieî, 1 vacă cu viţel şi o capâ Pavâl Ionaşi, 2 boi şi un cal Gheorghie Codrescu, 18 ol Ştefan a Despeî, 4 ol Tudor sân Ilie Dumitrachi, 2 ol Andrei a Todiresel, 2 ol Filimon a Armencii, 6 ol Vasile Lazer, 2 o1 Vasile Melinte, 2 ol Grigori a Marie­ lui Ilie Dumitrachi, 1 oae Gheorghie Roşu, 1 cârlan I­­oan Chirila, 2 ol loan sân a Dodn­ei Ciocan­, 3 ol loan Cucoşu, 1 oae Iancu sân Nistor, 3 ol Constan­tin Avram, 2 ol Costachi Bejenariu, 3 ol Necolai a Mihaesei, 1 cârlan Petrachi lui Ianachi, 10 ol Tom­a Melinte, 1 gonitoare Iordachi Gelep, 1 raânzat Vasile a Chirii, 1 gonitoare loan Macsim, 1 gonitoare şi 1 mânzat Vasile zet Gavril Gheorghie, 14 ol Gheor­ghie Raptozanu, 1 mânzat Vasile sân Niţu Luntrariu,­ 1 gonitor Vasile Bob, 1 capa Dumitru lovai, 13 ol Ioana Covâşneanca, 1 bou loan Ermurachi, 1 vacâ cu viţel­aiul loan Ţiţoreanu, 1 vacâ stearpa Maria Ola­­riţa, 1 vacâ cu viţel Necolai Ţiţoreanu, 1 cal Ştefan Dulău şi 1 vacâ stearpă Ştefan Dulâu, se publică în termen de 40 zile vânzarea acelor vite, cu deşteptare ca concurenţii ce ar fi, să se înfăţoşeze în Camera acestei Prefecturi, după înplinirea terminului citat­ spre aterdisire, dar vroind a se informa despre cali­tatea lor, în timpul publicaţiei se pot fi adresa la D. sub Prefect de plasa Codru, de câtră care s’au făcut acea asigurare.

Next